Principalele măsuri restrictive împotriva Rusiei luate de Uniunea Europeană sunt revizuite la fiecare șase luni. Noul mecanism de măsuri restrictive împotriva Rusiei, adoptat de Consiliul Uniunii Europene, marți, va fi în vigoare până la data de 9 octombrie 2025, se precizează într-o decizie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, relatează TASS citat de Rador Radio România.

Cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Federației Ruse a fost adoptat, iar restricțiile vizează exporturile de gaze și accesul la mass-media din Rusia.

‘Decizia va fi în vigoare până la data de 9 octombrie 2025’, se precizează în decizia publicată în Jurnalul Oficial al UE.

În momentul de față, deși unele mecanisme ale UE sunt aprobate pentru o durată de un an, principalele măsuri de sancțiuni aplicate împotriva Federației Ruse de Uniunea Europeană sunt revizuite la fiecare șase luni.

Pe 13 septembrie, ziarul britanic Financial Times (FT) relata că reprezentanții permanenți ai țărilor UE vor lua în calcul posibilitatea extinderii sancțiunilor antiruse nu la fiecare șase luni, ci perioada de valabilitate a acestora ar putea crește la trei ani. După cum a explicat publicația, acest fapt se datorează solicitărilor Statelor Unite, care sunt dispuse să participe în cadrul Grupului celor Șapte (G7) la acordarea unui împrumut Kievului în valoare de 50 de miliarde de dolari, folosind venituri din activele rusești, dacă primesc garanții că aceste fonduri nu vor fi dezghețate în viitorul apropiat.

Pe 8 octombrie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un nou mecanism de măsuri restrictive, care va fi îndreptat împotriva unor ‘acțiuni destabilizatoare’ ale Rusiei, întreprinse de ea în străinătate. Deciziile cu privire la ceea ce va fi considerat ‘acțiuni hibride’ și ‘intruziune’ vor fi luate exclusiv de Consiliul Uniunii Europene, potrivit concluziilor membrilor UE sau a serviciului său de politică externă, Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, care a citat, într-o declarație separată, o listă a ‘acțiunilor hibride’ în care Bruxelles-ul acuză Moscova de atacuri cibernetice, manipularea informațiilor, interferență electorală, incendiere, vandalism și sabotaj, inclusiv la obiectele infrastructurii critice, instrumentalizarea migrației în scopuri subversive. Borrell susține, de asemenea, că Rusia perturbă ‘comunicațiile prin satelit’ ale țărilor NATO, spațiul lor aerian și comite atacuri la adresa unor persoane din cadrul UE.

Un tânăr de 21 de ani din Bărcăneşti, judeţul Prahova. a fost reţinut pentru omor, după ce a incendiat o maşină, ulterior descoperindu-se că l-a ucis pe proprietarul acesteia, cadavrul fiind abandonat într-o zonă împădurită din apropierea localităţii Snagov.

Tânărul este acuzat de omor calificat, tâlhărie calificată, conducere fără permis şi distrugere prin incendiere.

El urmează să fie prezentat unităţii de parchet competente cu propunere de luare a unei alte măsuri preventive, conform IPJ Prahova.

Cercetările sunt continuate de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Serviciilor de Investigaţii Criminale Prahova şi Ilfov.

În acest caz victima era șofer de Uber, iar atacatorul a solicitatat cursa din Ploiești. Este încă neclar ce s-a întâmplat în autoturism între cei doi. Poliția vorbește de un așa-zis conflic spontan – care ar putea însemna, printre altele, o ceartă pornită de la neînțelegeri legate de achitarea cursei. În timpul conflictul, spun anchetatorii, agresorul a folosit de peste 20 de ori o armă albă.

După crimă – precizează poliția – suspectul de crimă a abandonat cadavrul într-o pădure lângă Snagov, apoi a mers cu mașina până în zona localității Brazi din Prahova, unde i-a dat foc, ca să își șteargă urmele, însă tocmai acest fapt l-a dat de gol.

A incendiat mașina și a ascuns cadavrul

Poliţiştii Secţiei Rurale de Poliţie Cocorăştii Colţ au fost sesizaţi miercuri noaptea, în jurul orei 00:30, cu privire la faptul că, în extravilanul localităţii Brazi, se manifestă un incendiu la un autoturism.

Exitând suspiciuni cu privire la cauza probabilă a incendiului, cercetările au fost extinse şi, la scurt timp, a fost depistată persoana bănuită de comiterea faptei, un tânăr de 21 de ani, din comuna Bărcăneşti.

”Aprofundând cercetările, s-a stabilit faptul că tânărul în cauză s-a deplasat împreună cu şoferul autoturismului, pe raza judeţul Ilfov, şi în urma unui conflict spontan între cei doi, conducătorul auto a fost înjunghiat de mai multe ori de pasager. Ulterior, tânărul ar fi luat autoturismul în cauză şi l-ar fi condus până în localitatea Brazi, unde l-ar fi incendiat.

Cadavrul conducătorului auto, de 31 de ani, a fost găsit abandonat într-o zonă împădurită din apropierea localităţii Snagov şi a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală, în vederea efectuării necropsiei”, a anunţat IPJ Prahova.

Guvernul României se confruntă cu o posibilă pierdere de până la 500 de milioane de euro din tranșa a treia de plată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform unor surse guvernamentale. Motivul principal invocat este nerealizarea reformei privind managementul la companiile energetice de stat.

Comisia Europeană a identificat probleme la companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transelectrica, unde au fost numite în consiliile de administrație persoane considerate incompatibile cu funcțiile pe care le dețin. Procedurile de selecție nu au fost considerate suficient de transparente, iar un exemplu de incompatibilitate este numirea la conducerea acestor companii a unor persoane care fac parte din comitetul de nominalizare și remunerare. Guvernul nu are în intenție să îmbunătățească legislația privind guvernanța corporativă, OUG 109/2011, aprobată prin Legea 111/2016, și nici nu vrea să rezilieze contractele persoanelor considerate incompatibile de către Comisia Europeană, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro din zona guvernamentală. Aceasta, în ciuda faptului că suma pe care România o va pierde este semnificativă: 500 milioane de euro din 2,7 miliarde de euro cât reprezintă cea de-a treia cerere de plată, conform hotnews.ro.

Dacă persoanele considerate incompatibile ar fi demise, despăgubirile pe care le-ar primi ar fi mult mai mici decât sumele pierdute. Circa 5-6 milioane de euro ar reprezenta despăgubirile, conform surselor guvernamentale. Totuși, numirile sunt puternic susținute politic, iar nimeni nu pare dispus să își asume rezilierea contractelor cu probleme.

Noi probleme menționate în discuția cu Bruxelles-ul

Faptul că România va pierde bani a fost recunoscut de ministrul proiectelor europene, Adrian Câciu, în urmă cu o săptămână. „Sunt trei jaloane care au rămas în discuție cu Comisia Europeană. Ne așteptăm acolo la o plată parțială. Vom avea șase luni la dispoziție privind reglementarea acelor probleme și, evident, însoțite de decizii politice”, a spus Câciu.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, în urmă cu două săptămâni, că reprezentanții Comisiei sunt nemulțumiți de modul în care se face selecția managerilor în companiile energetice. „Comisia a zis: Nu putem accepta așa ceva, nu putem accepta ca un subordonat al unui secretar de stat să facă procedura de selecție, fiindcă este un caz de incompatibilitate majoră”, a spus Ciolacu.

Deși aceste probleme sunt recunoscute, Guvernul nu intenționează să le rezolve, conform surselor guvernamentale. În acest context, noi numiri controversate continuă să apară.

Transelectrica a anunțat săptămâna trecută, la Bursa de Valori București, numirea, în calitate de membri ai Directoratului, a următoarelor persoane: Florin-Cristian Tătaru, Victor Moraru, Stefăniță Munteanu, Cătălin-Constantin Nadolu și Vasile-Cosmin Nicula. Procedura de selecție a directoratului Transelectrica va trebui reluată, după ce Corpul de control al primului-ministru a găsit nereguli, constatând că procedura a fost viciată și că nu a fost respectată procedura pe formă, potrivit unor surse citate de Economedia.

Directoratul va fi condus de Ștefăniță Munteanu, un fost consilier județean fără experiență în energie, susținut de premierul Marcel Ciolacu, scrie Economedia. De asemenea, Victor Moraru, un apropiat al vicepremierului Marian Neacșu, va ajunge membru al Directoratului.

Moraru și-a dat demisia de la super-agenția care controlează companiile de stat AMEPIP din cauza unor suspiciuni de incompatibilitate, după ce a numit membri ai comisiei care l-a selectat, iar acum s-a aflat aproximativ în aceeași situație și în cadrul procedurii de selecție pentru șefia Transelectrica.

În ceea ce privește Ministerul Energiei, oficialii nu recunosc existența problemelor. Potrivit surselor guvernamentale, sunt șase companii energetice la care numirile nu au respectat cerințele Comisiei Europene. HotNews.ro a solicitat Ministerului Energiei detalii despre aceste companii și despre măsurile luate pentru rezolvarea situației. Ministerul Energiei nu a dorit să răspundă clar, limitându-se să transmită că „Documentele care au stat la baza îndeplinirii obiectivelor și țintelor asumate au fost transmise Comisiei Europene, reprezentanții statului român participând la discuțiile tehnice privind o serie de clarificări, pe toate cele trei jaloane care fac obiectul Cererii de plată nr.3 cu reprezentanții COM”. De asemenea, a adăugat că „întreaga documentație se află în proces de evaluare, până în prezent nefiind transmis niciun punct de vedere al Comisiei Europene cu privire la gradul de îndeplinire a celor trei jaloane”.

În cadrul Componentei C6 Energie se regăsesc următoarele reforme care fac obiectul Cererii de plată 3 din PNRR:

– Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile.

– Reforma 2. Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic.

– Reforma 5. Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie.

Jucătorul francez de tenis Richard Gasquet, în vârstă de 38 de ani, a anunţat într-un interviu acordat L’Équipe, că a decis să îşi încheie cariera la Roland Garros, în mai 2025, potrivit news.ro

„Cred că acesta este cel mai bun moment pentru mine să o fac. Este cel mai bun turneu pentru a o face. Este magnific, iar noi, francezii, suntem norocoşi să ne putem retrage în locuri atât de incredibile. Finalul este întotdeauna complicat, aşa cum mi-au spus de multe ori toţi foştii mari jucători, şi nu este uşor să îl anunţi. Nu ştii niciodată când, cum, unde… În orice caz, este o concluzie inevitabilă”, a spus el.

Aflat acum pe locul 133 în lume, sportivul din Béziers nu vede această decizie ca pe „o durere în inimă”, fiind în continuare motivat de pasiunea sa, care l-a determinat să cutreiere turneele Challenger în ultimele luni, departe de glamour-ul de altădată.

„Tenisul nu se rezumă doar la meciurile mari, este visceral. Când am câştigat challengerul de la Cassis (acum câteva săptămâni), am devenit unul dintre cei mai tineri şi cei mai bătrâni trei jucători care au câştigat un challenger. Asta mă reprezintă bine”, mărturiseşte fostul numărul 7 mondial, semifinalist la Wimbledon (2007 şi 2015) şi la US Open (2013).

Câştigător a 16 turnee, toate în ATP 250, Gasquet a petrecut aproape 19 ani la rând în top 100 (956 de săptămâni consecutive).

Consuela Colțan este învățătoare de 25 de ani și predă la Școala Gimnazială Nr. 280 din Sectorul 5 al Capitalei. A înțeles că elevii vremurilor noastre nu mai învață stând cuminți în bănci, cu stiloul în mână și ochii la tablă, ci că au nevoie de suport vizual, stimuli colorați, mișcare. Iar lecțiile ei sunt adevărate aventuri pentru copii, în care sunt provocați să descopere, să experimenteze, să întrebe.

Marea provocare pentru Consuela Colțan este să organizeze lecțiile interactive într-o clasă cu 35 de elevi, într-o școală în care se lucrează în trei schimburi. Pentru a pregăti clasele, ea merge la școală seara, după 8, sau dimineața, la 6.30, să mute băncile, să pregătească materialele. Mai în glumă, mai în serios, e întrebată de cei din jur: ”Iar ai inspecție?” Iar adevărul este că are, zilnic, iar evaluatorii ei au 6-7 ani și nu-și permite să nu fie pregătită în fața lor.

Totul Despre Mame: Sunteți învățătoare în sistemul de stat și reușiți să ieșiți din linie și să predați altfel decât folosindu-vă exclusiv de cretă și tablă. Când ați început să predați altfel și care au fost efectele asupra copiilor?

Încă de pe băncile Şcolii Normale “Elena Cuza”, m-am străduit să concept lecţii cât mai atractive pentru elevi, care să le stârnească interesul şi să le menţină atenţia trează. Mereu m-am pus în ”pielea” elevului, gândindu-mă ce mi-ar plăcea să aflu nou, cum s-ar întâmpla acest lucru şi prin ce mijloace. Cu toţii am fost elevi şi ne amintim cum tremuram atunci când intra în clasă un anumit profesor, cum înţepeneam în bancă ore întregi, nemişcaţi, eventual şi cu mâinile le spate, cum scriam, după dictare, expunerea conţinutului lecţiei, cum eram unii lăudaţi, alţii umiliţi, chiar loviţi. Mi-ar plăcea să cred că acest mod de a face educaţie nu mai există, că elevul este în centrul procesului educațional, că preocuparea pentru dezvoltarea lui armonioasă este prioritară.

Stilul meu de predare se bazează pe învăţarea afectivă, care constă în inducerea unor dispoziţii afective pozitive, propice învăţăturii. Avem datoria, ca educatori, să valorizăm curiozitatea şi bucuria cu care micul şcolar de 6 ani păşeşte pentru prima dată pragul clasei şi să dezvoltăm componentele motivaţionale de ordin afectiv: încrederea în forţele proprii, siguranţa în rezolvarea problemelor; bucuria descoperirii şi satisfacţia succesului.

Din punctul meu de vedere, afectivitatea transpusă în motivaţie şi învăţare reprezintă unul dintre factorii importanţi în formarea personalităţii elevilor. În activitatea şcolară, educaţia prin iubire este cea mai eficientă cale de dezvoltare şi de formare, mai ales în ciclul primar.

Citiți continuarea articolului pe site-ul nostru de parenting www.totuldespremame.ro

Vizita șefei executivului european vine cu 10 zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, în care Maia Sandu este favorită, scrie Reuters.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen va vizita Republica Moldova joi pentru a discuta cu președinta Maia Sandu, într-un gest de sprijin înaintea alegerilor prezidențiale din 20 octombrie și a referendumului pentru UE.

„Vizita subliniază relațiile tot mai apropiată dintre Chișinău și Bruxelles”, a declarat președinția moldoveană.

Maia Sandu candidează pentru un al doilea mandat prezidențial în cadrul unor alegeri care au loc în paralel cu un referendum privind consacrarea aderării la UE ca „obiectiv strategic” în constituție.

Sandu, care a condamnat ferm invazia Rusiei în Ucraina vecină, a condus eforturile Moldovei de a adera la UE și speră să atingă acest obiecitv până în 2030, scrie Reuters. Republica Moldova a început în iunie negocierile oficiale pentru aderare, care se anunță a fi lungi și dificile.

Sondajele arată că Sandu este favorită la câștigarea alegerilor și are un avans confortabil față de ceilalți 10 candidați. Sondajele indică, de asemenea, faptul că majoritatea moldovenilor sprijină aderarea la Uniunea Europeană.

Relațiile Moldovei cu Rusia s-au deteriorat în ultimii ani. Guvernul pro-occidental de la Chișinău a acuzat Moscova că urmărește răsturnarea sa și că se amestecă în afacerile sale interne. De partea celaltă, Moscova a acuzat-o pe Sandu și echipa sa că alimentează „rusofobia”.

Autoritățile de la Chișinău au acuzat în mod repetat că Rusia s-a amestecat în alegeri, ceea ce Moscova neagă.

Parlamentul UE condamnă ingerința Rusiei în alegerile din Republica Moldova

Miercuri, deputații parlamentului European au adoptat o rezoluție prin care transmit un avertisment puternic împotriva încercărilor constante ale Rusiei de a deraia traiectoria europeană a Republicii Moldova, arată un comunicat oficial.

Rezoluția, adoptată cu 508 voturi pentru, 53 împotrivă și 104 abțineri, condamnă cu vehemență tentativele de ingerință și operațiunile hibride ale Rusiei, ce au devenit mai agresive în ajunul alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din Republica Moldova, scrutine electorale ce vor avea loc pe 20 octombrie.

Europdeputații au scos în evidență rolul actorilor pro-ruși, inclusiv oligarhii moldoveni și grupul de presă Russia Today – companie finanțată de statul rus, în desfășurarea unor scheme de fraudare a voturilor, acțiuni cibernetice și război informațional.

Aceștia solicită statelor membre să se asigure că Republica Moldova beneficiază de toată asistența necesară pentru consolidarea instituțiilor, astfel încât țara să facă față amenințărilor hibride.

Acțiuni de destabilizare ale Rusiei în Republica Moldova

Potrivit deputaților, Serviciul de Securitate și Informații din Republica Moldova a declarat recent că Rusia a investit aproximativ 100 de milioane de euro pentru a submina procesul electoral, cu scopul de a-i convinge pe moldoveni să voteze împotriva aderării la Uniunea Europeană.

Pe 3 octombrie 2024, autoritățile moldovenești au descoperit o schemă de fraudă a votului la scară largă, finanțată de oligarhul fugar Ilan Șor, care a transferat 15 milioane de dolari către 130.000 de moldoveni, ca parte a unei operațiuni de mită electorală.

Condamnând aceste acțiuni, Parlamentul solicită Rusiei să respecte independența Republicii Moldova, să înceteze destabilizările și să retragă forțele militare de pe teritoriul țării. În plus, acesta reiterează apelurile anterioare pentru distrugerea tuturor munițiilor depozitate în comuna Cobasna, aflată în regiunea transnistreană.