Forțele ruse au început o contraofensivă semnificativă împotriva trupelor ucrainene care au pătruns în vestul Rusiei luna trecută și au recuperat o parte din teritoriu, au spus mai mulți bloggeri de război pro-Moscova, potrivit Reuters.

La 6 august, Ucraina a lansat cel mai mare atac străin asupra Rusiei de la al Doilea Război Mondial încoace, pătrunzând în regiunea Kursk cu mii de soldați susținuți de roiuri de drone și armament greu, inclusiv arme fabricate în Occident.

Yuri Podolyaka, un blogger militar pro-rus de origine ucraineană, și alte două blogguri de război influente – Rybar și „Doi Maiori” – au afirmat că forțele ruse au început o contraofensivă semnificativă în Kursk.

„În regiunea Kursk, armata rusă a lansat acțiuni contraofensive pe flancul vestic al inamicului, reducând zona de control ucraineană din apropierea frontierei de stat”, a scris blogul „Doi Maiori”.

Podolyaka a afirmat că forțele ruse au cucerit mai multe sate din vestul fâșiei de teritoriu cucerite de ucraineni, împingând în spate forțele inamice la est de râul Malaya Loknya și la sud de Snagost, notează Reuters, subliniind că nu a putut să verifice informațiile privind evoluțiile de pe câmpul de luptă.

Ministerul apărării de la Moscova nu a oferit detalii desfășurarea luptelor din Kursk, iar Kievul nu a comentat noile informații apărute online.

Institutul pentru Studiul Războiului spune altceva

Think-tankul american Institutul pentru Studiul Războiului afirmă, în schimb, în evaluarea publicată în noaptea de marți spre miercuri, că forțele ucrainene continuă operațiunile ofensive și au avansat în regiunea Kursk.

Potrivit sursei citate, imagini geolocalizate publicate luni indică faptul că forțele ucrainene au avansat recent în estul Komarovka (la sud-vest de Korenevo).

Alte imagini geolocalizate sugerează că trupele ucrainene au avansat la sud-est de Vetreno (la est de Korenevo), probabil de-a lungul unei fâșii înguste dintre zonele controlate de ruși, deși traseul exact al avansului ucrainean în această zonă rămâne neclar.

De asemenea, alte imagini geolocalizate de luni cu forțe ucrainene operând în estul Russkoye Porechnoye (nord-est de Sudzha) confirmă că forțele ucrainene continuă să opereze în această așezare.

Mai mulți strategi, politicieni și purtători de cuvânt conservatori au recunoscut că vicepreședinta Kamala Harris a câștigat în fața fostului președinte Donald Trump în dezbaterea prezidențială din Philadelphia, vorbind despre capacitatea ei de a intra pe sub pielea acestuia.

„Să fim corecți. Trump a avut o seară proastă”, a admis după dezbatere Brit Hume, gazda Fox News. „Am auzit multe dintre vechile nemulțumiri despre care știm cu toții că nu sunt câștigătoare din punct de vedere politic”, a spus el, cu o referire la declarațiile fostului președinte.

Hume, care a rezumat practic concluziile multor comentatori, a declarat că Harris a fost „pregătită” și „și-a păstrat calmul”.

„A văzut avantajele și le-a profitat”, a spus el. „L-a provocat cu succes, ceea ce, în opinia mea, este rezumatul dezbaterii. Așa că, după părerea mea, ea a ieșit învingătoare în această confruntare, fără îndoială”, a spus comentatorul, citat de HuffPost.

Dar colega sa Laura Ingraham a criticat gazdele dezbaterii.

„În cele din urmă, știm cu toții ceea ce știam și înainte, că obiectivul ABC din această seară a fost să o ajute pe Kamala Harris”, a spus ea. „Și ABC a ajutat-o pe Kamala Harris. Acum, Donald Trump a ratat câteva oportunități? Absolut. A ratat ea câteva oportunități? Da, a făcut-o”, a admis ea.

După dezbatere, Trump s-a declarat învingător și a și postat o serie de sondaje rapide realizate de instituții media conservatoare, care arătau că a câștigat confruntarea. În schimb, sondaje realizate de CNN și de Trafalgar, care tinde să fie mai degrabă republican, au dat-o câștigătoare pe Harris.

„Cine l-a pregătit pe Trump ar trebui concediat”

Opinia critică la adresa prestanței lui Trump a fost împărtășită de unii politicieni republicani.

„Ea a fost extrem de bine pregătită, a întins capcane, iar el a urmărit fiecare iepure în fiecare fundătură”, a spus și fostul guvernator de New Jersey Chris Christie (R), care apare adesea ca comentator la ABC News și este un critic al lui Trump.

„Oricine l-a pregătit pe Donald Trump ar trebui concediat. Nu a fost deloc bun în seara aceasta”, a spus Christie.

Senatorul Lindsey Graham (R-S.C.) a fost la fel de critic față de prestația lui Trump. El a declarat ulterior că echipa de dezbateri a fostului președinte ar trebui concediată și că Trump a fost nepregătit, numind dezbaterea un „dezastru”, potrivit lui Tim Miller de la The Bulwark.

„Trump a pierdut dezbaterea”

Strategul republican Frank Luntz a scris și el la jumătatea dezbaterii că telefonul său și rețeaua X „sunt inundate de susținători ai lui Trump care se plâng de dezbatere”.

„Cred că ei știu că el pierde”, a scris el. „Nu doar că Harris este câștigătoare, Trump pierde”, a avertizat el, potrivit News.com.au.

Strategul pro-Trump Rich Baris de la Big Data Poll a anunțat, de asemenea, din timp, că dezbaterea a fost câștigată mai devreme de Harris, respingând în același timp plângerile republicanilor cu privire la moderatori, prezentatorii ABC News David Muir și Linsey Davis.

„Aceasta este o victorie a lui Harris”, a scris el pe X.

„Trump a pierdut dezbaterea, iar faptul că se plânge de moderatori nu schimbă acest lucru”, a scris jurnalistul conservator Erick Erickson pe X, fostul Twitter, referindu-se la nemulțumirile echipei Trump cu privire la moderatorii ABC.

„El nu a pierdut din cauza comportamentului lor. A pierdut din cauza propriei sale prestanțe în timp ce buzele lui se mișcau, nu ale lor”.

OPEC, organizație marilor producători de petrol și în care Rusia și Arabia Saudită sunt principalii jucători, şi-a redus marţi previziunile privind creşterea cererii globale de petrol în 2024, reflectând datele primite până în prezent în acest an. De asemenea, OPEC şi-a redus aşteptările şi pentru anul viitor, marcând a doua revizuire descendentă consecutivă a grupului de producători, transmite Reuters.

Perspectivele mai slabe subliniază şi mai mult provocarea cu care se confruntă OPEC+, care cuprinde Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţi precum Rusia, în echilibrarea pieţei.

Săptămâna trecută, OPEC+ a amânat planul de a începe pomparea a mai mult petrol, după ce preţurile au atins cel mai redus nivel din 2024.

OPEC revizuiește în scădere cererea mondială de petrol

Marţi, OPEC a declarat într-un raport lunar că cererea mondială de petrol va creşte cu 2,03 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024, în scădere faţă de creşterea de 2,11 milioane bpd estimată luna trecută.

Până luna trecută, OPEC a păstrat prognoza neschimbată de când a fost făcută pentru prima dată în iulie 2023.

China a reprezentat cel mai important motiv al celei mai recente retrogradări, deoarece OPEC şi-a redus prognoza de creştere a cererii Chinei la 650.000 bpd în 2024, de la 700.000 bpd.

Utilizarea petrolului în cea de-a doua economie a lumii se confruntă cu factori contrari din cauza provocărilor economice şi a trecerii la combustibili mai curaţi, a spus OPEC.

”Privind în perspectivă, creşterea economică a Chinei este aşteptată să rămână bine susţinută. Cu toate acestea, factorii contrari din sectorul imobiliar şi penetrarea din ce în ce mai mare a camioanelor cu GNL şi a vehiculelor electrice sunt probabil să influenţeze cererea de motorină şi benzină în viitor”, a spus OPEC în raport.

Scade și prețul petrolului la nivel mondial

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 2,62 USD, sau cu 3,65%, la 69,22 USD pe baril, la ora 17:15 GMT, cel mai redus nivel din decembrie 2021. Ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a pierdut 2,90 dolari, sau 4,22%, până la 65,81 dolari. Ambele benchmark-uri au scăzut cu mai mult de 3 USD în timpul sesiunii, după ce fiecare a crescut cu aproximativ 1% luni. Contractele futures pentru ţiţeiul WTI au scăzut cu mai mult de 5% marţi, atingând cel mai redus nivel din mai 2023.

Există o mare împărţire între previziunile de creştere a cererii de petrol pentru 2024, din cauza diferenţelor de opinie faţă de China şi a ritmului de tranziţie a lumii către combustibili mai curaţi.

OPEC este încă în fruntea estimărilor industriei şi are un drum lung de parcurs pentru a se potrivi cu viziunea mult mai scăzută a Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

OPEC a declarat că creşterea cererii din acest an a fost încă peste media istorică de 1,4 milioane bpd observată înainte de pandemia de COVID-19 din 2019, care a provocat o scădere a utilizării petrolului.

Grupul este optimist pe frontul economic, îmbunătăţind prognoza de creştere economică pentru 2024 la 3%, de la 2,9%.

OPEC şi-a lăsat neschimbată previziunea pentru 2025 la 2,9% şi a spus că există potenţialul de a revizui în creştere cifra de anul viitor.

Pentru anul viitor, OPEC şi-a redus estimarea de creştere a cererii globale de petrol la 1,74 milioane bpd, de la 1,78 milioane bpd, aceasta fiind tot la vârful aşteptărilor industriei.

OPEC+ a implementat o serie de reduceri de producţie de la sfârşitul anului 2022, pentru a sprijini piaţa, majoritatea fiind în vigoare până la sfârşitul anului 2025.

Grupul urma să înceapă atenuarea reducerii producţiei de 2,2 milioane bpd, din octombrie, dar a decis săptămâna trecută să amâne planul cu două luni după ce preţurile petrolului au scăzut.

Raportul OPEC a arătat că producţia reală a scăzut în august, în principal din cauza tulburărilor din Libia, care au perturbat producţia.

OPEC+ a pompat 40,66 milioane bpd în august, în scădere cu 304.000 bpd faţă de iulie, condusă de un declin în Libia.

Raportul OPEC prevede că cererea de ţiţei al OPEC+, sau ţiţei de la OPEC plus ţările aliate care lucrează cu acesta, va fi de 43,8 milioane bpd în trimestrul al patrulea, permiţând, teoretic, spaţiu pentru o producţie mai mare a grupului.

Alte prognoze includ mai puţin spaţiu pentru petrolul OPEC. AIE, care reprezintă ţările industrializate, vede o creştere a cererii mult mai mică decât OPEC, de 970.000 bpd în 2024. AIE a programat să îşi actualizeze cifrele joi.

Comercianții care vând produse preambalate al căror volum sau greutate a fost redusă, dar prețul a rămas același, fenomen numit shrinkflation, vor fi obligați să informeze consumatorii printr-un mesaj afișat cel puțin 30 de zile de la data punerii în vânzare, la raft, a respectivelor produse, se arată în ordinul ANPC publicat marți în Monitorul Oficial.

Informarea va fi făcută în același câmp vizual într-o formă vizibilă și lizibilă prin folosirea de către operatorii economici a mesajului din placheta prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, respectiv aceasta:

Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) nu se aplică vânzărilor la distanță.

Actul va intra însă în vigoare abia la 30 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul oficial.

Ciolacu: Aceasta formă de înșelăciune împotriva consumatorilor se încheie!

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat săptămâna trecută că ordinul ANPC de stopare a fenomenului prin care comercianții scad gramajul produselor, dar lasă prețurile la fel (shrinkflation) este gata și că vor fi sancțiuni dure pentru producătorii care nu semnalează pe ambalaj că au redus gramajul, deși prețul a rămas neschimbat.

Potrivit legislației, încălcarea ordinului atrage sancționarea operatorului economic cu amendă cuprinsă între 1.000-10.000 lei și sancțiunea contravențională complementară a opririi temporare de la comercializare a produselor cu abateri de informare până la remediere, respectiv informarea consumatorilor.

Modelul francez – „shrinkflation” la raft: „E o jecmăneală”

Vânzătorii cu amănuntul din Franța vor trebui să le indice clienților care au produse alimentare și de altă natură ce au fost reduse ca dimensiune fără o scădere corelată a prețului, fenomen cunoscut sub denumirea de „shrinkflation”, relatează Reuters.

Ministerul francez al finanțelor a declarat vineri că, începând cu luna iulie, vânzătorii cu amănuntul vor fi nevoiți să indice timp de două luni care alimente și alte produse de uz curent precum detergentul au fost reduse ca dimensiune într-o manieră în care a dus la o creștere a prețului raportat la gramaj.

„Shrinkflation este o jecmăneală, îi vom pune capăt. Vreau să reclădesc încrederea consumatorilor iar încrederea merge mână în mână cu transparența”, a declarat ministrul finanțelor Bruno Le Maire într-un comunicat.

Prețurile la alimente au devenit un subiect politic major în Franța anul trecut, după ce inflația la produsele alimentare a atins un nivel record de 16% în 2023.

În luna august Bruno Le Maire a anunțat că a ajuns la un acord cu principalii retaileri și producători de alimente pentru a reduce prețurile la 5.000 de produse de uz curent, ca măsură pentru intensificarea luptei împotriva inflației.

Majoritatea celor care au urmărit dezbaterea dintre fostul președinte american și actualul vicepreședinte spun că Harris a avut o prestație mai bună ca Trump, arată un sondaj CNN. Imediat după finalul dezbaterii, Donald Trump i-a anunțat pe jurnaliști că, cel mai probabil, nu va mai fi o nouă dezbatere. În schimb, Kamala Harris a cerut să fie organizată o nouă dezbatere în octombrie.

Alegătorii înregistrați care au urmărit dezbaterea de marți dintre Kamala Harris și Donald Trump spun, cu 63% la 37%, că Harris a avut o performanță mai bună, potrivit unui sondaj CNN realizat de SSRS.

Americanii au urmărit și limbajul non verbal al candidaților. În timp ce Donald Trump a fost mereu în defensivă și a încercat să iasă din corzi prin atacuri la persoană, Kamala Harris a fost cea care a condus ritmul dezbaterii, în mai multe rânduri reușind să-l provoace pe Donald Trump să caute justificări pentru acțiuni trecute, în loc să își dezvăluie planurile de viitor.

Harris vrea o nouă dezbatere, Trump refuză

Donald Trump şi-a făcut o apariţie surpriză, marţi seară, în sala amenajată pentru presă la centrul din Philadelphia unde tocmai avusese dezbaterea cu Kamala Harris şi le-a spus reporterilor că este mulţumit de prestaţia sa împotriva Kamalei Harris, dar s-ar putea să nu mai aibă loc o altă dezbatere, relatează The Guardian. În schimb, echipa Kamalei Harris a cerut să fie organizată o nouă dezbatere, în octombrie.

“A fost cea mai bună dezbatere a mea, cred”, a spus fostul preşedinte. “A arătat cât de slabi sunt, cât de patetici sunt şi ce fac pentru a ne distruge ţara, la graniţă, cu comerţul exterior, cu totul”, le-a spus fostul preşedinte jurnaliştilor.

“Acum, ea vrea să mai facă una (o dezbatere), pentru că a fost învinsă în seara asta, dar nu ştiu dacă vom mai face una”, a adăugat Trump.

Kamala Harris vrea o nouă dezbatere

Imediat după încheierea dezbaterii, campania Kamalei Harris a transmis că vicepreşedinta este “pregătită pentru o a doua dezbatere”, în octombrie.

“Sub luminile rampei, poporul american a putut vedea alegerea cu care se va confrunta în această toamnă la urne: între a merge înainte cu Kamala Harris sau a merge înapoi cu Trump”, a declarat Jen O’Malley Dillon, preşedintele campaniei Harris-Walz. “Asta este ceea ce au văzut în această seară şi ceea ce ar trebui să vadă la o a doua dezbatere, în octombrie. Vicepreşedintele Harris este pregătită pentru o a doua dezbatere. Este oare şi Donald Trump?” – a lansat întrebarea reprezentantul campaniei lui Harris.

Această a doua dezbatere s-ar adăuga unei confruntări prevăzute în octombrie între candidaţii la funcţia de vicepreşedinte, Tim Walz şi JD Vance.

După dezbaterea cu Trump, Kamala Harris s-a întâlnit cu susţinătorii şi părea să fie încrezătoare că a ieşit victorioasă. “Dar avem mult de lucru”, a atras ea atenţia. “Şi cred că seara aceasta a evidenţiat pentru poporul american care este miza”, a adăugat democrata.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis Cod Portocaliu de furtuni pentru județul Constanța. La finalul lunii august, furtunile au făcut prăpăd pe litoral, mai multe plaje fiind distruse și foarte multe locuințe sau centre comerciale au fost afectate.

Conform meteorologilor se vor înregistra averse torențiale care vor acumula 25…40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină.

Zone vizate din județul Constanta: Eforie, Cobadin, Tuzla, Topraisar, 23 August, Limanu, Chirnogeni, Albești, Ciocârlia, Amzacea, Pecineaga, Mereni, Costinești, Comana, Mangalia;