O tentativă de asasinare a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a dus la uciderea oamenilor în interiorul biroului prezidențial, a declarat Zelenski într-un segment dintr-un interviu pentru The Guardian publicat pe 12 februarie. Tragicul eveniment ar fi avut loc la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în 2022.

„Au fost oameni care au vrut să mă omoare, au fost focuri de armă și multe altele. Unii oameni au fost uciși aici, în biroul prezidențial, alții ne apărau”, a dezvăluit Zelenski.

Președintele nu a specificat dacă victimele au inclus ruși, ucraineni sau de ambele părți. Zelenski a spus că tentativele de asasinat au avut loc pe fondul eforturilor Rusiei de a face presiuni asupra conducerii ucrainene pentru a accepta condiții dureroase de pace.

Comentariile aruncă mai multă lumină asupra încercărilor raportate anterior de Rusia de a elimina conducerea ucraineană de la Kiev la începutul anului 2022, notează sursa citată.

Cel puțin trei tentative de asasinat la adresa lui Zelenski au fost raportate până în martie 2022, în timp ce forțele ruse se îndreptau spre capitala Ucrainei înainte de a fi învinse în bătălia de la Kiev.

Aceste atacuri au inclus o echipă de soldați ceceni de elită care au fost eliminați după ce Ucraina a fost informată de reprezentanți ai Biroului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), au susținut oficialii ucraineni la acea vreme.

Acestea nu au fost ultimele tentative raportate la viața lui Zelensky de-a lungul războiului. În mai 2024, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că a zădărnicit un complot al FSB de a-l ucide pe președinte. Doi colonei ai Administrației de Securitate de Stat (UDO) a Ucrainei au fost acuzați că au scurs informații clasificate către Rusia pentru a ajuta la complot.

Vremea va fi capricioasă în următoarele zile în România. Deşi, până vineri temperaturile vor creşte în unele zone ale ţării, în weekend, revine gerul. În plus, meteorologii spun că se vor înregistra ninsori slabe în partea de sud, în nord, dar şi la munte. Nu vor lipsi ploile, care vor favoriza formarea poleiului pe şosele.

Azi este posibil să fulguiască prin sudul şi estul României, iar pe litoral şi în sudul Banatului vântul va sufla puternic. Meteorologii de la Administrația Națională de Meteorologie au emis astăzi o avertizare nowcasting de cod galben de vânt pentru judeţul Caraş-Severin, care este valabilă până la ora 17:00.

„În zonele din Moldova Nouă, Oravița, Pojejena, Berzasca, Sichevița, Răcășdia, Sasca Montană, Dalboșeț, Coronini, Ciclova Română, Gârnic, Șopotu Nou, Vărădia, Socol, Berliște, Cărbunari, Naidăș, Vrani, Ciuchici se vor semnala intensificări temporare ale vântului cu viteze la rafală de 60…70 km/h”, se arată pe site-ul oficial al ANM.

Cum va fi vremea în următoarele două zile

În vestul, sud-vestul ţării sunt aşteptate precipitaţii mixte. În unele localităţi din centrul şi nordul României sunt aşteptate ploi, care pot favoriza formarea poleiului. Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Moldova vor fi lovite de ger puternic, conform meteorologilor.

La malul Mării Negre vântul va sufla cu rafale de 45… 55 km/h, iar temperaturile cresc uşor, au mai spus reprezentanţii Administrației Naționale de Meteorologie.

În cursul zilei de mâine şi poimâine, vremea se încălzeşte în România. De exemplu, vineri, la amiază, temperaturile vor porni de undeva de la 4 grade şi vor ajunge la 11 grade Celsius. În Capitală se vor înregistra mâine 6 grade, iar vineri, mercurul va urca în termometre până la 10 grade Celsius.

Cum va fi vremea în weekend: 15 – 16 februarie

În weekend, vremea se răceşte însă din nou în ţara noastră. Sâmbătă, maximele vor fi cuprinse între -1 şi 9 grade Celsius, iar în unele zone au fost anunţate temperaturi de -11 grade.

Totodată, meteorologii au spus că valorile termice vor fi mai mici decât cele specifice pentru această săptămână în multe dintre zonele României, mai ales în regiunile extracarpatice.

Radu Pally, șeful de campanie al lui Călin Georgescu, vizat marți de percheziții, a declarat că anchetatorii au fost dezamgiți și triști pentru că nu au găsit ceea ce, spune el, sperau să găsească, respectiv ruble și fabrică de troli.

„Am văzut tristețe, empatie, dar am văzut și frustrare. Tristețe nu în ceea ce mă privește pe mine sau pe soție. Am văzut tristețe a oraganelor de lege care au venit la ora 6 dimineața și dezamăgire, în același timp, cum că nu au găsit probabil ceea ce căutau. Credeau că la noi în casă este fabrică de troli, poate niște ruble venite din Est.

Percheziția a constat într-un aflux de persoane, de altfel o cheltuială publică majoră din bugetul de stat ca să vină de la București atât de multe forțe de ordine”, a declarat Radu Pally la Realitatea Plus.

Radu Pally s-a ocupat de campania lui Călin Georgescu

Întrebat în ce calitate i-a fost casa vizată de anchetatori, Pally a spus ironic că în cea de „percheziționat”.

„Am aflat un nou termen, se numește termenul de percheziționat. (…) Era nevoie de un nou scandal. Am văzut că s-a terminta cu Nordis, s-a terminat și cu coiful (tezaurul dacic furat – n.r.)”.

Radu Pally și soția sa, Crenguța, sunt foști jurnaliști care au ajuns să fie șefii de campanie ai lui Călin Georgescu, potrivit presei din Argeș. Marți, aceștia sunt vizați de percheziții, a anunțat fostul candidat la prezidențiale. Informația a fost confirmată de IGPR, care nu a precizat infracțiunile cercetate în acest dosar penal.

Europa trebuie să facă afaceri mai multe cu China. Este îndemnul unui afacerist din Germania, după ce SUA a majorat tarifele vamale. Michael Schumann, preşedintele Asociaţiei Federale Germane pentru Dezvoltare Economică şi Comerţ Exterior (BWA) a avertizat într-un interviu pentru Xinhua că Europa nu îşi poate permite să fie un observator pasiv al politicilor comerciale ale SUA şi îndeamnă Uniunea Europeană să îşi consolideze legăturile comerciale şi de investiţii cu China, argumentând că o cooperare economică mai strânsă ar spori competitivitatea globală a Europei.

Europa ar trebui să-şi asume un rol mai proactiv în comerţul mondial şi să-şi consolideze legăturile economice cu China pentru a-şi proteja interesele, mai degrabă decât să reacţioneze pasiv la politicile SUA, a declarat Schumann în interviul acordat agenţiei chineze de presă. El a îndemnat Europa să adopte o abordare independentă a intereselor sale economice şi să nu accepte pasiv consecinţele deciziilor politice ale Statelor Unite.

Schumann a subliniat necesitatea ca Europa să-şi consolideze cooperarea economică cu China pentru a susţine deschiderea şi stabilitatea sistemului comercial mondial.

Noile măsuri americane sunt în conformitate cu politicile comerciale anterioare ale preşedintelui american Donald Trump şi nu sunt surprinzătoare, a arătat el, subliniind că taxele vamale nu reprezintă o soluţie eficientă pentru dezechilibrele comerciale.

Germania se confruntă, de asemenea, cu incertitudini politice şi economice interne, iar Schumann a menţionat că viitoarele alegeri federale din 23 februarie ar putea aduce schimbări politice semnificative. „Economia germană se află sub o presiune imensă. Avem nevoie de politici bazate pe interese naţionale, mai degrabă decât pe considerente ideologice”, a spus el. „Relaţiile bune cu China sunt în interesul Germaniei”, a afirmat liderul de afaceri german citat de Xinhua.

Schumann a subliniat că relaţiile comerciale mai puternice cu China nu numai că vor sprijini redresarea economică a Germaniei, dar se vor alinia şi la strategia sa pe termen lung pe piaţa globală, scrie agenţia chineză de presă pe site-ul său în limba engleză. Odată cu schimbarea dinamicii geopolitice, Europa ar trebui să menţină un sistem comercial deschis, echitabil şi incluziv, mai degrabă decât să urmeze Statele Unite spre protecţionism, a mai spus Schumann.

„Revenirea lui Trump remodelează geopolitica globală. Europa trebuie să îşi cântărească cu atenţie opţiunile şi să acţioneze în propriul interes. Consolidarea relaţiilor UE-China face în mod clar parte din această strategie”, a afirmat el.

De asemenea, Schumann a cerut liderilor europeni să îşi asume un rol mai activ în modelarea politicilor comerciale globale. „Germania a susţinut mult timp multilateralismul”, a declarat Schumann, adăugând că protecţionismul poate oferi beneficii pe termen scurt, dar ameninţă stabilitatea şi creşterea economică globală pe termen lung.

Agenţia oficială chineză de ştiri menţionează că în 2025 se împlinesc 50 de ani de relaţii diplomatice între China şi UE, iar Schumann a opinat că lunga istorie de cooperare oferă o bază solidă pentru angajamentul viitor. „Dacă ne uităm la aceste cinci decenii, putem avea încredere şi ar trebui să ne motivăm să revenim la un angajament constructiv cu China”, a spus el, potrivit Xinhua.

Ciclistul columbian Juan David Cardenas, în vârstă de 19 ani, a decedat în urma unui accident de circulație produs în timp ce se antrena pe o șosea din departamentul central Boyaca, au informat marți autoritățile locale.

JUAN DAVID CÁRDENAS (2005/????????) por desgracia, es 1 víctima más de la carretera, ha fallecido hoy tras un fatal accidente mientras entrenaba en BOYACÁ ????????, 2025 había corrido en ????????, le pude ver en BESAYA 2022 ????????, 1 escarabajo auténtico, HUMILDE, con ganas de crecer en EUROPA, D.E.P pic.twitter.com/Pi2HeqESrL

— ciclismo joven (@ciclismo_joven) February 11, 2025

Responsabilul pentru trafic și transport din cadrul poliției din Boyaca, căpitanul Jonny Camilo Gonzalez, a explicat că totul s-a întâmplat luni, când Cardenas efectua ”unul dintre antrenamentele sale de rutină” pe șoseaua care leagă orașul Paipa de Tunja, capitala departamentului Boyaca.

Tânărul ciclist al murit după ce s-a izbit de un camion care efectua lucrări de întreținere pe șosea, accident asemănător cu cel suferit în urmă cu trei ani de Egan Bernal, câștigătorul Turului Franței și al Turului Italiei, care a fost la rândul să la un pas să-și piardă viața la momentul respectiv, notează Agerpres.

Institutul Departamental pentru Sport din Boyaca (Indeportes Boyaca) a reamintit că Jonny Cardenas a făcut parte încă din copilărie din Programul ”Boyaca Raza de Campiones”, în care a fost membru al echipelor la categoriile pre-juvenilă și tineret.

În octombrie anul trecut, ciclistul columbian Santiago Ruiz, în vârstă de 17 ani, a murit după ce a fost lovit de un camion pe o autostradă din apropiere de Bogota.

În luna mai 2024, ciclista columbiană Ana Maria Bustamante, care fusese lovită de un camion în februarie la sud de Bogota, a murit din cauza gravității rănilor sale.

Ceremonia de predare a mandatului lui Klaus Iohannis a început, la ora 12.00, la Palatul Cotroceni.

Funcția de președinte va fi asigurată interimar, până în luna mai, de către Ilie Bolojan, care a sosit miercuri cu mașina la Cotroceni pentru a prelua mandatul.

UPDATE ora 12.10 – Bolojan a fost primit de Iohannis la intrarea în Palatul Cotroceni și s-au retras pentru o discuție privată, după ce au făcut o fotografie oficială.

Ulterior, Klaus Iohannis va merge pe Platoul Marinescu, unde sunt întâmpinaţi şefii de stat în cadrul vizitelor oficiale, pentru ceremonia de final de mandat. Se va intona imnul naţional, preşedintele va saluta garda de onoare şi va părăsi Palatul Cotroceni.

La ceremonie nu va participa soţia preşedintelui, Carmen Iohannis.

De ce a demisionat

Klaus Iohannis şi-a dat luni demisia din funcţie, în contextul în care în Parlament se pusese în mişcare procedura de suspendare a sa din calitatea de şef al statului. El a susţinut că suspendarea ar duce România în criză şi ”nu va înţelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers, când preşedintele în funcţie va pleca oricum”. ”Mai pe româneşte, vom fi efectiv de râsul lumii”, a arătat Klaus Iohannis, luni, la anunţarea demisiei.

„Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte al României. Voi pleca din funcţie (…) pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a transmis Iohannis.