Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Japonia, o destinaţie la mare căutare printre români

Publicat

in

Cererea turiştilor români pentru Japonia se menţine ridicată, după un an 2023 de succes, 2024 confirmând şi el apetitul foarte mare al acestora pentru arhipelagul nipon, iar acest trend se va manifesta şi anul viitor, potrivit consultanţilor Exact Travel, conform Agerpres.

Conform unui comunicat al agenţiei de turism, Japonia este din ce în ce mai căutată în rândul tinerilor, în special al adolescenţilor, datorită fenomenului manga (anime). Evenimentele de profil, organizate în număr din ce în ce mai mare în România, contribuie la acest proces (ComicCon, Festivalul de film Izanagi etc.). Acest lucru de vede şi în cererea de tabere de vară de copii în Japonia, în mare creştere faţă de anul 2023.

“JNTO (Japan National Tourism Bureau) îşi doreşte să răspândească fluxul mare de turism din toată lumea care se îndreaptă către destinaţiile cheie (Tokyo, Kyoto, Nara, Osaka) spre extremităţile arhipelagului (Hokkaido, Okinawa, zona Kanazawa, Takayama). Există multe facilităţi financiare pentru turiştii ce optează spre zona rurală, mai puţin vizitată, a Japoniei”, se menţionează în comunicat.

În prezent, topul destinaţiilor alese de români în Japonia este condus de Kyoto, urmat de Tokyo, Nara, Osaka şi Hiroshima.

“Credem cu tărie că Japonia trebuie şi merită vizitată de toată lumea, cel puţin o dată. Din acest motiv, pentru a face mai accesibilă destinaţia pentru cât mai mulţi turişti, am gândit un concept nou, începând din 2025: trei categorii de tururi – Esenţial, Clasic şi Premium. Pe lângă criteriul preţului, cele trei tururi se deosebesc prin durată şi conţinut”, a declarat Andrei Neagu, coordonator departament Japonia al Exact Travel, citat în comunicat.

Există mai multe variante de tururi

Turul Esenţial este un prim circuit în care se pot admira şi cireşii înfloriţi şi va fi organizat între 10 şi 19 martie 2025. Printre alte obiective, vor fi admirate Muntele Fuji şi parcul celor 1.500 de cireşi şi vor fi vizitate pădurea de bambus din Arashiyama şi Castelul Himeji. Cazările vor fi în hoteluri de 3 şi 4 stele, iar costul pachetului turistic începe de la 2.590 de euro de persoană.

Turul Clasic va avea loc în perioada 15-27 martie 2025 şi va include descoperirea artei preparării ceaiului matcha, degustare de sake în Takayama, experienţe culinare precum savurarea vitei japoneze (Hida) la Takayama, excursie la Hiroshima şi Miyajima, vizită la Templul Zen Ryoanji şi o vizită la Muzeul Digital TeamLab Planets din Tokyo. Cele 11 zile în Japonia vor include cazări la hoteluri de 3 şi 4 stele, iar tariful porneşte de la 3.790 de euro de persoană.

Turul Premium oferă, în plus, vizită la Templele Zen Ryoanji, dar şi Eihei-ji, înnoptare la un ryokan cu ape termale şi SPA (inclus) şi o urcare în turnul Skytree din Tokyo. Itinerarul celor 12 zile va include Tokyo – Muntele Fuji – Matsumoto – Kanazawa – Shirakawago – Takayama – Kanazawa – Fukui – Kyoto – Uji – Nara – Osaka – Hiroshima – Miyajima – Osaka – Tokyo, opţional NIKKO. Cazările vor fi la 4 şi 5 stele, iar tarifele pornesc de la 4.450 de euro de persoană.

Un alt circuit care se bucură de succes este, potrivit sursei citate, “Spectacolul primăverii în Japonia şi Coreea de Sud”. Turul care îmbină cele două ţări vecine va avea loc în perioada 21 martie – 4 aprilie 2025 şi va include Croazieră pe Râul Sumida în Tokyo şi pe Râul Han în Seoul, un spectacol Nanta în Seoul precum şi intrări la multe obiective turistice. Pentru 12 nopţi de cazare la hoteluri de 4 stele, tariful porneşte de la 4.350 de euro de persoană.

Exact Tours s-a născut în urmă cu 25 de ani, din dorinţa de a oferi un turism de calitate călătorilor străini care doreau să viziteze România prin departamentul de incoming. Exact Travel reprezintă departamentul de outgoing al agenţiei de turism.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Actorul care a marcat televiziunea americană timp de decenii s-a stins la 94 de ani

Publicat

in

Bob Newhart, actorul care a marcat televiziunea americană în anii 1960 şi 1970 şi care mai recent a jucat rolul profesorului Proton în serialul “The Big Bang Theory”, a murit la vârsta de 94 de ani, a anunţat joi agentul său, informează AFP, potrivit Agerpres.

Bob Newhart a decedat la domiciliul său din Los Angeles după o serie de probleme de sănătate, a indicat agentul său, Jerry Digney, într-un comunicat.

Contabil la origine, el a debutat în comedie în 1960, înregistrând un album de monologuri, “The Button-Down Mind of Bob Newhart”, care i-a adus primul loc în topul vânzărilor de discuri la acea vreme şi, performanţă fără precedent pentru un comic de scenă, cele mai prestigioase premii din industria muzicală, obţinând Grammy-uri pentru cel mai bun album şi pentru revelaţia anului.

În urma acestora, Newhart a lansat emisiunea “The Bob Newhart Show” pe NBC, urmată de un serial omonim în anii 1970 în care a interpretat rolul unui psiholog din Chicago. Personajul său l-a ajutat să devină o figură legendară a televiziunii americane, ceea ce i-a deschis şi porţile cinema-ului, fiind distribuit în producţii precum “In & Out” (1997) şi “Elf” (2003).

În anii 2010, a avut mai multe apariţii în rolul profesorului Proton în “The Big Bang Theory”, un serial despre fizicieni care a devenit unul dintre cele mai urmărite din lume.

Citeste mai mult

NATIONAL

Un deputat a depus plângere penală împotriva lui Klaus Iohannis – Președintele, acuzat de trădare

Publicat

in

Deputatul neafiliat Dumitru Coarnă (ales pe listele PSD, trecut ulterior temporar la AUR), anunță că a depus o plângere penală împotriva președintelui Klaus Iohannis, pentru deciziile luate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în special pentru acordul privind cooperare în domeniul securității între România și Ucraina.

„Marți, 16 iulie 2024, am depus plângere penală împotriva Președintelui României, Klaus Werner Iohannis și a membrilor CSAT, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

– infracțiunea de înaltă trădare și aservirea față de o putere străină

– provocare de război contra ţării și de înlesnire a ocupaţiei militare străine

– subminare economică, politică sau a capacității de apărare a statului.

Klaus Werner Iohannis împreună cu membrii CSAT au luat o serie de decizii care au afectat România. De la susținerea inexplicabilă a importurilor de cereale ucrainene în detrimentul producătorilor români și până la donarea sistemului de apărare Patriot pentru care România a plătit din bugetul național sume considerabile. Adică, din proprie inițiativă, a donat un bun național către o țară străină.

De asemenea, Klaus Werner Iohannis a semnat un Acord privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina prin care Constituția națională este încălcată.

Niciun reprezentant al CSAT-ul și nici măcar Klaus Werner Iohannis nu au motivat aceste decizii dispuse împotriva poporului român!”, scrie Dumitru Coarnă pe Facebook.

Amintim că zilele trecute, un demers similar a fost anunțat și de Diana Șoșoacă.

TEXTUL PLÂNGERII PENALE:

CĂTRE Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Domnule Procuror General,

Subsemnatul………….., CNP ………………. domiciliat în …………………., formulez prezenta:

PL NGERE PENALĂ

pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: infracțiunea de înaltă trădare și aservirea față de o putere străină, provocare de război contra ţării și de înlesnire a ocupaţiei militare străine, subminare economică, politică sau a capacității de apărare a statului, prevăzute de Art. 394, litera d); Art. 398 coroborat cu Art. 394, literele a) b), c) și d) din Codul penal,

ÎMPOTRIVA:

1. Președintelui României, Klaus Werner Iohannis în calitate de:

– garant al independenței naționale, al unității naționale precum și al integrității teritoriale a țării conform art. 80 alin. (1) din Constituția României;

– comandant al forţelor armate îndeplinând funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării conform art. 92 alin. (1) din Constituției României;

2. Membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

ÎN FAPT. Președintele României, în calitate de comandant al forțelor armate împreună cu membrii CSAT au decis în urma ședinței din 20 iunie 2024 transferul sistemului PATRIOT către Forțele Armate ale Ucrainei, sistem care era proprietate publică a statului român la data ședinței CSAT ceea ce îi dădea caracter inalienabil, conform art. 136, alin. 4 din Constituția României: ,,Proprietatea publică nu poate fi înstrăinată în niciun mod de statul român, fie cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit.”

Pe cale de consecință, avem următoarele situații:

– România rămâne descoperită în fața posibilelelor atacuri inamice prin rachete balistice tactice, rachete de croazieră, avioane avansate și chiar drone reprezentând o subminare extrem de importantă a capacității de apărare a României;

– Achizițiile de armament prin încălcarea legii Offsetului, în termeni defavorabili României, reprezintă un act de înaltă corupție și subminare a economiei naționale;

-Situează România în poziție de beligeranță cu Rusia și posibil cu aliații săi, urmările fiind incalculabile din cauza situației dezastruoase a capacității de apărare a țării. Ne întrebăm și nu retoric, care vor fi măsurile de respingere a agresiunii luate de către președintele țării conform articolului 92 alin. (3) ÎN LIPSA FUNCȚIONĂRII OPTIME A SISTEMULUI PATRIOT.

-România nu are niciun interes sau câștig militar ori politic din războiul ruso-ucrainean, un război între două state în afara alianței NATO, astfel că subordonarea, alinierea și subminarea în raport cu Ucraina a României nu are nici cea mai mică justificare;

-Poziția de partener strategic cu Statele Unite precum și poziția de membri NATO nu justifică totuși acceptarea necondiționată a cererilor acestora, precum a fost solicitarea, mai corect spus impunerea cedării unui sistem Patriot în urma vizitei președintelui Iohannis din Statele Unite ale Americii, în mai 2024. Declarația președintelui României de la acel moment: ”Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina. Sisteme avansate. În ultimele săptămâni există o discuție despre cine poate să pună la dispoziție Ucrainei sisteme Patriot pentru apărare antiaeriană. Aceste discuții au ajuns și la noi. Și președintele Biden a pus în discuție asta și am spus că suntem dispuși.” Devine astfel evidentă aservirea față de Statele Unite ale Americii și față de interesele acestei puteri.

Astfel, MOTIVELE PL NGERII PENALE pentru săvârșirea infracțiunii de înaltă trădare, prevăzută la art. 398 din Codul penal, coroborat cu art. 394, literele a) b), c) și d) din Codul penal sunt următoarele:

Conform art. 394, litera a) din Codul penal – “provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine” – ajutorarea cu armament a Ucrainei, antrenarea piloților ucraineni și restul acțiunilor făcute la adăpostul unor hotărâri ale CSAT sunt instigări care pot provoca un război cu Federația Rusă. Acesta este elementul material al infracțiunii de trădare în forma de la art. 394, litera a) din Codul penal, coroborat cu art. 398 din Codul penal.

Conform art. 394, litera b) din Codul penal – “subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului” – donarea stației Patriot reprezintă o subminare a capacității de apărare a României. De asemenea, achizițiile de armament prin încălcarea legii Offsetului, ÎN TERMENI DEFAVORABILI ROM NIEI reprezintă un act de înaltă corupție și subminare a economiei naționale. Prin acest act iresponsabil de donație, România pierde peste 1 miliard de dolari americani de la bugetul Ministerul Apărării Naționale și, astfel, se produce inclusiv o subminare a finanțelor publice.

Conform art. 394, litera c) din Codul penal – anume “aservirea față de o putere străină”, Codul Penal nu face diferența între a conspira cu Rusia, Ucraina sau Statele Unite ale Americii.

Contextul actual are premisele de a crea condițiile necesare intrării României în război și trădează intenția DE A RENUNȚA LA TERITORIILE LEGITIME ISTORICE de către președintele României și a întregului CSAT având în vedere că:

– Tratatul din 2 februarie 1997 cu Ucraina cu privire la relațiile de buna vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina NU A FOST DENUNȚAT conform art. 27 din cauza nerespectării părții ucrainiene a articolului 19;

-Legea din 22 iunie 2021 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la București, la 5 septembrie 2020”, adoptat în Senat cu 112 de voturi “pentru”, 13 voturi “împotrivă” şi 4 abţineri;

– Klaus Iohannis şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat, joi (11 iulie 2024), la Washington, în marja summitului NATO, Acordul privind cooperarea în domeniul securităţii între România şi Ucraina. Acordul a fost făcut public de președinția ucraineană și prevede că România va sprijini Ucraina pentru înfiinţarea unui punct focal naţional pentru armament. Acest Acord a fost pregătit încă din primăvară, ocazie cu care tot preşedinţia ucraineană a anunţat că Ucraina a început, la Davos, negocierile cu România în vederea încheierii unui acord bilateral de securitate, din partea română participând secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, Iulian Fota.

În concluzie, ținând seama că România trebuie SĂ CONTRIBUIE la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară conform art. 118 alin. (1) din Constituția României, că “armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale,, conform aceluiași articol, că art. 119 din Constituție stipulează datoria CSAT în sensul de a proteja pacea și nu de a încuraja războiul dar și obligativitatea coordonării unitare a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, solicităm organelor abilitate de a face cercetările necesare în vederea protejării țării și intereselor naționale.

ÎN DREPT: Art. 394, litera d); Art. 398 coroborat cu Art. 394, literele a) b), c) și d) din Codul penal, Art. 80 alin. (1), Art. 91 alin. (1), Art. 92 alin. (1), Art. 118 alin. (1), Art. 119 și Art. 136 alin. 4 din Constituția României.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend