Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că Europa ar trebui să-și schimbe planul de la Green Deal la Smart Deal, asta pentru că degeaba încercăm să protejăm mediul înconjurător dacă ne ducem în colaps economic. Burduja a explicat că România va suplini nevoie de gaze a Europei, începând din 2027, dar în același timp trebuie adoptate soluții pentru energie mai ieftină decât în prezent.

”DE LA GREEN DEAL LA SMART DEAL (II)

România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Tranziția trebuie continuată, dar inteligent și fără a sacrifica securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri. Nu e înțelept să susținem o terapie șoc, pentru că riscăm să doborâm economia europeană, un pacient care oricum se simte din ce în ce mai rău.

Aceasta a fost poziția mea și în primul mandat ca ministru al energiei și aceasta va fi și în acest mandat. Sunt surprins și eu de surprinderea celor care consideră că mesajele mele despre „Green Deal” au venit de nicăieri, deși sunt lucruri pe care le spun de mai bine de un an și jumătate.

Iar acum aceste realități încep să fie exprimate tot mai mult în Europa. A făcut-o ieri Donald Tusk, care a propus o amplă campanie de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a permite companiilor europene să fie competitive pe piețele globale. Degeaba protejăm mediul dacă mergem către colaps economic. Zilele trecute, chiar Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, la Davos, a exprimat aceeași nevoie a scăderii prețurilor la energie pentru ca economia europeană să poată face față concurenței globale, concurență care se va intensifica.

Cheia pentru o tranziție de succes este simplă:

1. Producție de energie sigură și ieftină. Nu trebuie să renunțăm la centralele pe cărbune până nu punem ceva în loc — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.

2. Investiții în stocare, ca să beneficiem de energia verde și când nu bat soarele sau vântul.

3. Investiții în rețele, ca să avem o piață europeană cu adevărat unică și funcțională și ca să acomodăm mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).

4. Să folosim echipamente fabricate în România și în Europa, nu să subvenționăm cu bani europeni producția din alte părți ale lumii.

România investește masiv în energie

Noi facem deja ceea ce trebuie pentru a fi nu doar producător de energie, ci și de echipamente modernă, pentru a nu mai depinde de alții. Am semnat șapte contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 169 milioane EUR, acoperind o capacitate de peste 5 GW. Este vorba despre producție de componente pentru bateriile de stocare, producție de baterii de stocare sau producție de panouri fotovoltaice și componente pentru acestea. Made in România.

În timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial al decarbonizării prin Green Deal, realitatea economică globală ne arată că acest model riscă să ducă la pierderea competitivității și a relevanței economice. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora, în loc să investească în fabricarea lor locală. Cu toate riscurile aferente în zona de securitate energetică.

Costurile ridicate la energie sunt un alt exemplu de povară auto-impusă. Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei și fac ca industriile noastre să devină necompetitive. În timp ce prețurile energiei în UE sunt triple față de SUA sau China, fabricile europene se închid sau se mută în alte regiuni. Acesta nu este doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare.

La nivel global, Europa pierde teren în mod alarmant. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul global. Astăzi, contribuția a scăzut sub 15%, iar acest declin continuă. Nicio companie europeană nu se mai află în top 20 la nivel mondial după capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt mult sub cele din SUA sau China. Google, de unul singur, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc.

România are însă șansa să arate că există o altă cale. Avem gaze naturale, hidrocentrale care așteaptă să fie finalizate, proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici, dar și potențialul de a deveni un lider energetic regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania). Tot ce ne trebuie este voință politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea oamenilor.

Europa trebuie să înțeleagă că prosperitatea economică și inovarea nu vin din reglementări excesive sau politici care subvenționează direct economiile altora. Avem nevoie de o economie bazată pe producție locală, pe locuri de muncă bine plătite și pe sprijinirea industriei autohtone.

Este timpul ca întreaga Europă să-și redefinească prioritățile și să opteze pentru un „Smart Deal” care să ne readucă pe harta economică globală. Înainte, împreună, pentru români, România și o Europă competitivă”, scrie Sebastian Burduja.

O persoană a fost ucisă și alte 25 au fost rănite într-un atac cu drone și rachete rusești asupra orașului Zaporojie din sud-estul Ucrainei, au declarat, joi, oficialii regionali, citați de Reuters, scrie Mediafax.

Peste 20.000 de locuitori au rămas fără curent electric și alți 17.000 fără încălzire, ca urmare a atacului din noaptea de miercuri spre joi, potrivit guvernatorului Ivan Fedorov, care a declarat că o instalație energetică a fost distrusă.

Rusia a lansat atacuri aeriene regulate asupra orașelor ucrainene aflate în spatele liniei frontului, vizând în special rețeaua energetică slăbită a țării.

Candidatul la prezidențiale Daniel Funeriu îl desființează pe Călin Georgescu în baza prestațiilor din spațiul public. Fostul ministru este de părere că declarațiile lui Călin Georgescu sunt simple „imbecilități solemne” menite să-i seducă pe cei care îl ascultă.

„Domnul Georgescu spune imbecilități solemne. Oamenii rețin solemnitatea spuselor sale care sunt meșteșugite. Oricine ia cursuri de actorie învață să spună imbecilități solemne. Lumea este furată de solemnitatea cu care sunt spuse și nu mai percepe fondul, nu mai percepe imbecilitatea”, a afirmat Daniel Funeriu  la B1 Tv.

Într-o descriere plastică, fostul ministru îl compară pe candidatul pro-rus cu un simptom al răcelii. El spune, nici mai mult, nici mai puțin, că Georgescu este un simptom al faliilor din societatea românească, precum „mucii la răceală”

„Asta este Georgescu. Dar din păcate, Călin Georgescu este un simptom al faliilor din societatea românească, ca mucii la răceală. Este un simptom al faliilor din societate”, a subliniat Funeriu.

Klaus Iohannis, responsabil pentru apariția lui Călin Georgescu

Fostul ministru al Educației îl consideră responsabil pentru apariția lui Călin Georgescu și a mișcării de contestare din spatele său, pe Klaus Iohannis. Din cauza președintelui care, în cele două mandate, nu și-a exercitate atributele de mediator între societate și stat, ruptura din societate a luat amploare. Iar acum lucrurile trebuie reparate.

„Potrivit articolului 80 din Constituția Românei, președintele trebuie să medieze între stat și societate. Or venim după zece ani în care președintele României, președintele Iohannis, nu și-a exercitat acest atribut constituțional. Și atunci, bineînțeles că faliile în societate au crescut”, a mai arătat Funeriu.

În cazul în care va fi ales președinte, Daniel Funeriu spune că se angajează să repare aceste falii sociale. De asemenea, spune că-și va asuma rolul de a întări partidele politice.

„Iar rolul președintelui, pe care mi-l asum, dacă româniii îmi vor acorda încrederea lor, va fi să nu mai existe aceste falii în societate. Voi fi un președinte care va încerca să tămăduiacă faliile din societate”, a mai precizat fostul ministru al Educației.

Partidele, instrumente defecte ale democrației

În acest context, Daniel Funeriu a vorbit și despre partidele politice care au pierdut încrederea alegătorilor români. În opinia sa, clasa politică trebuie să se schimbe deoarece lucrurile nu mai pot continua ca până acum. Iar el, dacă va fi ales președinte, spune că își va asuma acest rol de reformator al vieții politice.

„Totodată, voi fi un președinte al rupturii clasei politice. Clasa politică nu va mai putea continua așa… Partidele din România sunt instrumente defecte de exercitare a democrației. Cel mai bun exemplu este Crin Antonescu care este un exemplu de contra selecție”, a mai spus Funeriu.

Daniel Funeriu spune că-și dorește partide politice puternice, nu precum cele din prezent, despre care susține că sunt corigente la guvernare. Votul oamenilor, la alegerile de la finalul anului trecut a reprezentat o dorință majoră de schimbare. Or, după alegeri, nu a urmat nici o schimbare, așa cum era de așteptat.

Minister of Culture Natalia Intotero took part on Wednesday in working meetings with representatives of the cultural institutions subordinated to the institution she leads, in order to set priorities, address challenges and plan cultural projects for the current year.

„Each meeting provided an opportunity to identify solutions and strategic directions for strengthening the cultural sector, promoting national heritage and supporting artists. The open dialogue and the ideas proposed gave me a clear vision of the steps we need to follow together,” Intotero wrote on Facebook, said Agerpress.

According to the Minister of Culture, „a dedicated working group was set up to analyze each problem in detail, taking into account the fact that each cultural institution has specific challenges that require tailored solutions”.

„We will meet again in mid-February to assess progress and determine next steps. I will also visit the country in the coming period to discuss on the spot with representatives of cultural institutions and to better understand their needs and challenges,” Natalia Intotero added.

Potrivit unui studiu publicat în revista Nature Communications, primele prezențe umane din Europa s-au identificat pe teritoriul actual al României, la Grăunceanu. Inițial, studiile dataseră cele mai vechi prezențe umane în Georgia, la Dmanisi, de acum 1,8 milioane de ani. Fosilele găsite în România la situl Grăunceanu datează de acum 1,95 milioane de ani și astfel devine cel mai vechi și mai bine datat, informează Nature Communications.

O echipă internațională de oameni de știință a prezentat dovezi ale activității homininilor la situl Grăunceanu din România, sub forma unor oase cu urme de tăieturi. Estimările sugerează o vechime de peste 1,95 milioane de ani, astfel că situl din România este unul dintre cele mai bine datate situri ale homininilor din Europa.

Reconstrucția ecologică și analizele izotopice au mai sugerat că Grăunceanu ar fi avut o climă relativ temperată, ceea ce demonstrează o toleranță largă a habitatului în cazul celor mai timpurii hominini din Europa.

„O prezență răspândită a homininilor în Eurasia în urmă cu cel puțin 2 milioane de ani”

„Rezultatele noastre, prezentate alături de multiple alte dovezi, indică o prezență răspândită, însă posibil intermitentă, a homininilor în Eurasia în urmă cu cel puțin 2 milioane de ani”, au scris cercetătorii.

„Homininii în ansamblu, și în special membrii ai genului Homo, sunt adesea caracterizați prin flexibilitatea lor față de mediul înconjurător. Prezența răspândită a homininilor în Eurasia în urmă cu circa 2 milioane de ani, conform dovezilor prezentate în acest studiu sub formă de oase cu urme de tăieturi datate la minim 1,95 milioane de ani, demonstrează încă o dată această flexibilitate. Acești hominini ar fi trebuit să se confrunte cu noi medii și ecosisteme de sezonalitate crescută. Deși este clar că prezența homininilor în Eurasia la acest moment a fost cel mai probabil discontinuă din punct de vedere geografic și temporal, preponderența urmelor efemere ale homininilor în această regiune nu mai poate fi ignorată”, au concluzionat oamenii de știință.

Grăunceanu este unul dintre cele mai bogate depozite de fosile ale Europei

Aflat la aproximativ 200 de kilometri de București, pe Valea Oltețului, Grăunceanu ascunde unul dintre cele mai bogate depozite de fosile ale Europei. Mai multe situri de fosile din zonă, inclusiv Grăunceanu, au fost descoperite în anii 1960 după ce au avut loc alunecări de teren în urma defrișărilor și a activității agricole crescute.

Arheologii și paleontologii de la Institutul Emil Racoviţă din București au excacate siturile la scurt timp după ce acestea au fost descoperite. Astfel, fosilele au fost recuperate și depozitate la institut, iar mai multe lucrări științifice despre situri au fost publicate în anii ’70 și ’80. Totuși, interesul pentru situri și fosilele găsite aici a scăzut în următoarele decenii, în mare parte pentru că multe lucrări și fosile au fost pierdute, au explicat cercetătorii de la Universitatea din Arkansas (SUA), care au efectuat propriile excavări la Grăunceanu.

Orașul austriac Salzburg și-a pierdut dreptul exclusiv asupra celui mai iubit suvenir: bomboanele de ciocolată Mozart învelite în folie, cu chipul și asemănarea muzicianului, relatează The Guardian, informează Mediafax.

În luna decembrie, ultimul Salzburg Mozartkugel (Balul lui Mozart), o bomboană umplută cu marțipan, fistic și nuga, inventată la sfârșitul secolului al XIX-lea, a ieșit de pe linia de producție din suburbia Grödig.

Fabrica, care producea anual 57 de milioane de bomboane de ciocolată „Mozartkugel”, a fost închisă la sfârșitul anului, după ce producătorul Salzburg Schokolade a dat faliment, în parte din cauza creșterii prețurilor la cacao.

Austria deținea brandul original

Cu toate că bomboanele au multe imitații, doar autenticul „Echte Salzburger Mozartkugel” era produs în serie pentru export în orașul austriac. Sindicatul Pro-Ge, care reprezintă muncitorii, a numit fabrica Mozartkugel „inima regiunii”, unde angajații erau „mândri de un produs care a făcut înconjurul lumii”.

În ciuda pedigree-ului lor local, licența pentru bomboanele de ciocolată a fost deținută timp de câțiva ani de conglomeratul american Mondelez International, producător al unor mărci internaționale precum fursecurile Oreo și tabletele de ciocolată Toblerone.

Ca urmare a insolvenței Salzburg Schokolade după trei ani de încercări de salvare, Mondelez a declarat că va căuta în cadrul rețelei sale regionale de producție o nouă locație pentru a produce Mozartkugeln.

Potrivit unor rapoarte neconfirmate ale presei locale, destinația cea mai probabilă ar fi Republica Cehă, datorită costurilor sale de producție mai scăzute.