O fetiță de aproximativ cinci ani a murit, sâmbătă dimineață, în urma unui accident rutier grav produs pe Autostrada A1, în zona localității Cristian, județul Sibiu. Alte două persoane, o femeie de 31 de ani și un copil de un an, membri ai aceleiași familii, au fost rănite și transportate la spital.

Potrivit ISU Sibiu, evenimentul rutier s-a produs în jurul orei 06.00, când un singur autoturism, în care se aflau patru persoane, doi adulți și doi minori, s-a răsturnat între parapeții ce despart sensurile de circulație.

Citește și : Ro-Alert lângă Bucureşti, incendiu masiv la un depozit de reciclare a maselor plastice VIDEO

La fața locului au intervenit patru echipaje SMURD, dintre care unul cu medic, elicopterul SMURD Mureș, o autospecială de descarcerare și o autospecială de stingere.

Imediat după accident, fetița de cinci ani a fost găsită în stop cardiorespirator, iar echipajele medicale au început manevre de resuscitare. Pentru că nu a răspuns manevrelor, medicul a fost nevoit să declare decesul acesteia.

Femeia de 31 de ani a suferit un traumatism cranian și un traumatism toracic, iar celălalt copil, de aproximativ un an, a suferit escoriații. Potrivit surselor Ora de Sibiu, toți ocupanții mașinii erau membri ai aceleiași familii și erau de naționalitate maghiară.

Din primele cercetări efectuate la fața locului, polițiștii au stabilit că șoferul, un cetățean străin în vârstă de 41 de ani, circula pe autostrada A1, la kilometrul 262, atunci când ar fi pierdut controlul direcției de deplasare, intrând în coliziune cu parapetul median, după care autoturismul s-a răsturnat.

Citește și : Apele Române reacționează după o știre falsă care susține că românii ar putea fi pedepsiți dacă beau apă din fântânile proprii: „Asigurăm publicul că aceste informații sunt complet eronate”

În urma accidentului, traficul rutier a fost complet oprit pentru a permite intervenția echipajelor de urgență. Circulația pe autostradă a fost reluată ulterior și se desfășoară în prezent în condiții normale.

Fiecare bucătărie are cel puțin un tocător. Materialul din care este făcut depinde mult de alegerea fiecăruia. Dacă unii aleg lemnul pentru aspectul natural și durabilitate, alții preferă plasticul, convinși că este mai igienic și mai ușor de curățat.

De exemplu, tocătoarele din lemn sunt cele mai apreciate de bucătari deoarece protejează tăișul cuțitelor. Sunt de preferat pentru tăierea pâinii.

Citește și: Rețeta de paste cu piersici și sos cremos. Combinația neșteptată a verii care a devenit virală pe Internet

În schimb, tocătoarele din plastic sunt foarte ușor de curățat, pot fi spălate în mașina de spălat vase și nu rețin mirosurile. În plus, folosirea unor tocătoare din plastic de diferite culori ajută la evitarea contaminării încrucișate. Astfel, puteți folosi un tocător doar pentru carne, altul doar pentru pâine și altul doar pentru legume.

Pentru că tocmai aici este adevărata problemă. Dacă aceeași suprafață este utilizată pentru alimente crude și apoi pentru produse gata de consum, fără o curățare corespunzătoare între utilizări, poate apărea contaminarea încrucișată, potrivit csid.ro.

Citește și: Salata de vară, rețeta care este gata în trei minute. Ingredientul care o transformă într-un preparat sățios

Mult timp s-a considerat că tocătoarele din plastic sunt cea mai sigură alegere deoarece pot fi spălate mai ușor și nu absorb lichidele. Un studiu din domeniul siguranței alimentare a arătat că una dintre cele mai răspândite convingeri din bucătărie nu ar fi tocmai adevărată.

Adevărul este că ambele tipuri de tocătoare au avantaje și dezavantaje. De exemplu, în timpul utilizării tocătorului din plastic, lama cuțitului produce mii de zgârieturi microscopice în suprafața plasticului.

În aceste fisuri se pot acumula resturilor alimentare și bacterii. Cu fiecare utilizare, suprafața devine mai deteriorată și mai greu de igienizat complet. Deși poate părea curat, în realitate nu este.

În concluzie, siguranța tocătoarelor depinde mai puțin de material și mai mult de modul în care sunt folosite, curățate și înlocuite.

Drone din Ucraina ar fi atacat în noaptea de 18 iulie regiunea Tambov din vestul Rusiei, provocând un incendiu la un depozit aparținând retailerului online Wildberries, potrivit Kyiv Independent.

Explozii au fost raportate în mai multe localități, iar apărarea antiaeriană rusă ar fi fost activată.

Potrivit canalelor rusești de monitorizare, dronele au vizat orașul Tambov, unde sistemele de apărare antiaeriană au intervenit pentru interceptarea aparatelor de zbor.

Războiul din Ucraina se apropie de graniţele României. Bombardamente intense la câţiva kilometri de Constanţa VIDEO

Explozii au fost semnalate și în orașul Kotovsk, unde un depozit al companiei ruse Wildberries ar fi fost lovit și a izbucnit un incendiu.

De asemenea, mai multe autovehicule ar fi fost avariate.

Informațiile nu au fost confirmate oficial și nu au putut fi verificate independent.

😅💥 Tambov, friendlyfire at the Wildberries warehouse pic.twitter.com/nDpoLKaHXX

— MAKS 26 🇺🇦👀 (@Maks_NAFO_FELLA) July 17, 2026

Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii din Rusia

Atacul face parte din seria operațiunilor cu drone desfășurate de Ucraina împotriva infrastructurii militare și logistice din interiorul Rusiei și din teritoriile ocupate, cu scopul de a reduce capacitatea Moscovei de a susține războiul.

Cu o zi înainte, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert „Madyar” Brovdi, a anunțat că dronele ucrainene au lovit 12 nave din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei în Marea Neagră. Potrivit acestuia, printre țintele atacate s-au numărat nouă cargouri, un petrolier, un transportator de gaze și un remorcher.

Sirenele de război au sunat la Kiev. Rusia ar putea lovi Ucraina cu rachete balistice

Loviturile asupra regiunii Tambov au avut loc în contextul unui atac ucrainean de amploare asupra Peninsulei Crimeea, anexată de Rusia.

Explozii au fost raportate în mai multe orașe din peninsulă, iar incendii au izbucnit în zona gării din Kerci, unde au fost afectate vagoane de tren și depozite.

Alte explozii au fost semnalate în localitatea Koktebel și în orașul Feodosia, potrivit canalelor pro-ucrainene de monitorizare.

Statele Unite își schimbă poziția în războiul dintre Rusia și Ucraina 
Până la summitul NATO, războiul Rusia-Ucraina se transformase în mare parte într-un război prelungit de uzură. Cu câteva zile înainte de întâlnire, loviturile reușite de la distanță ale Ucrainei, aflate în adâncul teritoriului rus, au modificat narațiunea strategică. Statele Unite își modifică poziția în războiul dintre Rusia și Ucraina. Recentele atacuri cu drone reușite ale Kievului l-au determinat pe Donald Trump să schimbe strategia și să aleagă să sprijine mai mult Ucraina, permițând acesteia să producă rachete Patriot americane, chiar la ea acasă.

Comentatorii ruși au batjocorit rapid inițiativa lui Trump, argumentând că Washingtonul a răspuns nevoilor urgente de apărare aeriană ale Ucrainei, oferind puțin mai mult decât o licență de producție, transferând practic toate riscurile financiare și operaționale către Kiev.

Kievul și-a propus să-și asigure partenerii occidentali că rămâne capabil să susțină lupta. Mesajul implicit a fost clar: Fără Ucraina, Occidentul nu are nicio forță credibilă capabilă să țină Rusia sub control. Într-o anumită măsură, acest mesaj a rezonat, permițând Kievului să își asigure cel puțin un spațiu politic limitat la Summitul NATO.

Poziția Washingtonului s-a schimbat la reuniunea alianței. Declarația Summitului de la Ankara a adoptat o abordare mai instituționalizată față de Ucraina, subliniind contribuția Kievului la securitatea transatlantică și reafirmând sprijinul durabil al aliaților mai explicit ca niciodată. Totuși, cea mai notabilă evoluție a summitului a fost propunerea președintelui american Donald Trump de a permite producția sub licență a sistemelor de rachete Patriot în interiorul Ucrainei.

În loc să ofere asistență militară imediată sau să stabilească un nou pachet financiar, propunerea prevedea dezvoltarea Ucrainei, prin modernizarea propriei capacități de producție folosind finanțare și investiții interne.

Remarcile lui Trump privind garanțiile de securitate au întărit această abordare prudentă. Reamintind publicului că Ucraina este separată de Statele Unite prin oceane, el a semnalat în mod eficient reticența Washingtonului de a extinde angajamentele de tipul Articolului 5 al NATO către Kiev. Procedând astfel, summitul a reafirmat dilema persistentă a Ucrainei de la Memorandumul de la Budapesta din 1994: asigurări politice fără garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic.

Poate cea mai mare contradicție a declarației constă în caracterizarea Rusiei drept o „amenințare pe termen lung la adresa securității euro-atlantice”. Propria Strategie de Securitate Națională din 2026 a administrației Trump nu clasifică Rusia drept principala amenințare strategică a Americii, sugerând că formularea reflectă presiunea europeană mai degrabă decât o schimbare reală a priorităților Washingtonului.

Cel mai semnificativ impact al summitului de la Ankara este puțin probabil să fie măsurat prin livrări militare imediate, ci mai degrabă prin restructurarea treptată a arhitecturii de descurajare a NATO. Inițiativa de licențiere Patriot simbolizează un transfer strategic de responsabilitate, reflectând efortul mai amplu al administrației Trump de a redefini conflictul în primul rând ca o provocare de securitate europeană.

Pe plan diplomatic, Trump a căutat simultan să păstreze canalele pentru negocierile viitoare prin continuarea dialogului cu liderii majori. Deși Kievul a rezistat unor elemente ale cadrului de pace în 28 de puncte propuse de Trump, în efortul de a-și maximiza puterea de negociere, summitul în sine a expus limitele influenței politice a Ucrainei.

Dacă Moscova a greșit în abordarea sa față de Trump rămâne o întrebare strategică deschisă. Din perspectiva Kremlinului, propunerile de pace ale lui Trump păstrează în cele din urmă revendicările teritoriale ale Ucrainei, subminând în același timp câștigurile Rusiei pe câmpul de luptă. Acceptarea prematură a unui astfel de acord ar risca risipa enormelor costuri militare, economice și politice pe care Rusia le-a suportat deja.

Mai mult, stilul de negociere al lui Trump, oscilând între laude retorice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și sancțiuni severe împotriva unor companii energetice rusești importante, precum Rosneft și Lukoil, a întărit percepția la Moscova că angajamentele americane rămân în mod inerent imprevizibile.

În loc să facă concesii timpurii, Rusia pare din ce în ce mai încrezătoare că parteneriatul său strategic în expansiune cu China oferă suficientă rezistență economică și geopolitică pentru a susține un conflict prelungit, consolidând în același timp câștigurile teritoriale și îmbunătățindu-și poziția de negociere pe termen lung.

În cele din urmă, summitul de la Ankara a scos la iveală decalajul tot mai mare dintre retorica unității NATO și prioritățile globale în evoluție ale Washingtonului. Întâlnirea nu a oferit Ucrainei o cale credibilă către victoria militară și nici nu a oferit Rusiei concesii semnificative. În schimb, a evidențiat o tranziție strategică emergentă în care SUA încearcă să își reducă expunerea militară directă, să transfere o responsabilitate mai mare către aliații săi europeni și să intensifice presiunea economică asupra Rusiei prin sancțiuni.

Deoarece prevenirea unui bloc strategic formal Rusia-China rămâne esențială pentru acest obiectiv, Washingtonul are, în cele din urmă, un interes mai mare să se asigure că Moscova nu devine complet dependentă de Beijing decât să susțină un război pe termen nelimitat în Ucraina.

Prin urmare, strategia Ucrainei de prelungire a conflictului se potrivește din ce în ce mai mult cu strategia generală a Americii, centrată pe China, expunând divergența tot mai mare dintre obiectivele militare imediate ale Kievului și prioritățile geopolitice pe termen lung ale Washingtonului, potrivit Daily Sabah.

SUA au lansat, în noaptea de vineri spre sâmbătă, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, a șaptea noapte consecutivă de atacuri, potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). În paralel, mai multe state din Golf au activat alerte de securitate după amenințări cu drone, iar Iordania a anunțat interceptarea unor rachete iraniene.

SUA continuă loviturile asupra Iranului

CENTCOM a transmis că operațiunea s-a încheiat la ora 21:30, ora Coastei de Est a SUA, respectiv 04:30, ora României. Printre țintele atacate s-au numărat situri de supraveghere, infrastructură militară logistică, depozite subterane de armament și capabilități maritime.

Forțele americane au folosit avioane de luptă, drone și nave de război, iar comandamentul nu a precizat câte obiective au fost lovite, dar a anunțat că blocada navală asupra porturilor iraniene, reluată la începutul săptămânii, este aplicată integral.

Strait of Hormuz over the last 24 hours: too deep into the escalation trap or the cycle of stupid.

The events over the past week should start to dissuade anyone from contemplating that the Strait of Hormuz is going back to normal anytime soon. The video from @MarineTraffic… pic.twitter.com/BZjzcSnW81

— HFI Research (@HFI_Research) July 18, 2026

În același timp, autoritățile din Kuweit au anunțat că apărarea antiaeriană răspunde unor amenințări reprezentate de drone ostile. Armata kuweitiană a precizat că exploziile auzite în zonă au fost provocate de interceptarea țintelor de către sistemele de apărare.

În Bahrain, sirenele de avertizare au fost activate, iar populația a fost îndemnată să se adăpostească în locuri sigure. Arabia Saudită a emis temporar alerte în provinciile Yanbu și Al-Kharj, înainte de a anunța că pericolul a trecut.

Citește și : Bombardamente masive în Orientul Mijlociu. SUA aruncă bombe peste Teheran, Iranul loveşte cu rachete balistice şi drone Bahrainul şi Qatarul

De asemenea, apărarea antiaeriană a Iordaniei a interceptat 10 rachete iraniene în primele ore ale zilei de sâmbătă, potrivit presei de stat iordaniene.

Noile lovituri americane au vizat și poduri din provincia Hormozgan, pentru izolarea portului Bandar Abbas, precum și un turn de supraveghere din Chabahar, folosit, potrivit CENTCOM, pentru monitorizarea navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz.

On July 16, U.S. forces successfully destroyed the Chah Bahar Shahid Kalantari Port surveillance tower, part of a maritime surveillance network along Iran’s Gulf of Oman coastline used for decades by the Islamic Revolutionary Guard Corps (IRGC) to track and target commercial… pic.twitter.com/CgBNvgOFf9

— U.S. Central Command (@CENTCOM) July 17, 2026

Autoritățile iraniene au confirmat afectarea infrastructurii energetice din sudul țării și au cerut populației să reducă consumul de electricitate.

După riposta Teheranului prin atacuri asupra Qatarului și Kuweitului, in Qatar, un copil a fost rănit de fragmente rezultate în urma interceptărilor, iar în Kuweit au fost vizate o instalație de desalinizare și o centrală electrică.

Tot mai multe companii evită traversarea Strâmtorii Ormuz

Atacurile Iranului asupra navelor comerciale au adus situația din Strâmtoarea Ormuz la „cel mai grav scenariu” pentru transportul maritim, avertizează experții. Tot mai multe companii evită traversarea rutei, pe fondul riscului de atacuri cu rachete antinavă și mine marine.

Potrivit Organizației Maritime Internaționale, cel puțin nouă nave au fost atacate începând cu 6 iulie. Marți, un marinar a murit, iar alți trei au fost răniți în atacul asupra petrolierului Al Bahyah, în apropierea coastelor Omanului. Alți 11 membri ai echipajului petrolierului Mombasa B au fost răniți în aceeași zi.

BREAKING: Iran’s IRGC Navy publishes drone footage of a strike on a Thai-flagged commercial oil tanker in the Strait of Hormuz today after the vessel ignored warnings and attempted to transit without Iranian authorization, per Tasnim.

This is the first time Iran has officially… pic.twitter.com/yF1OYiQAUH

— The Hormuz Letter (@HormuzLetter) July 17, 2026

Traficul prin strâmtoare a scăzut puternic, iar numai opt nave au traversat ruta joi, față de 15 cu o zi înainte și peste 100 înaintea izbucnirii conflictului.

Citește și : Volodimir Zelenski anunță distrugerea unui bombardier strategic rusesc Tu-95, la baza Engels VIDEO

În aceste condiții, armatorii și echipajele așteaptă garanții de securitate credibile înainte de reluarea transportului maritim la nivel normal.

Preşedintele american Donald Trump a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepţia celor iraniene, după reinstaurarea blocadei navale americane împotriva Iranului.

Pe 22 iulie 2026 începe sezonul Leului, o perioadă în care Soarele ne invită să ne întoarcem la lucrurile care ne fac să ne simțim vii. Până pe 22 august, atenția se mută de la siguranța emoțională căutată în sezonul Racului către curaj, creativitate, iubire, bucurie și exprimare personală.

Sezonul Leului nu ne cere să devenim mai zgomotoși sau să demonstrăm că suntem cei mai buni. Ne încurajează să fim mai sinceri cu noi înșine. Să recunoaștem ce ne aduce bucurie, ce vrem să construim și ce parte din noi a obosit să aștepte aprobarea celor din jur.

În 2026, această energie este cu atât mai puternică deoarece și Jupiter traversează Leul. Jupiter amplifică tot ceea ce atinge, iar în acest semn poate crește dorința de afirmare, creativitatea, generozitatea și încrederea că merităm mai mult de la viață.

Numerologii au dezvăluit ce calități și defecte ai în funcție de data nașterii. Când sunt născute cele mai independente persoane

Este o combinație care ne poate ajuta să visăm mai îndrăzneț, dar vine și cu o întrebare importantă: vrem să strălucim pentru a primi aplauze sau pentru că avem ceva autentic de oferit?

Sezonul Leului nu este despre ego, ci despre curajul de a fi tu însuți
Există o diferență între încredere și aroganță. Aroganța are nevoie să îi micșoreze pe ceilalți pentru a se simți puternică. Încrederea adevărată nu se teme de lumina nimănui. Ea știe că există suficient spațiu pentru ca fiecare persoană să își exprime darurile.

În următoarele săptămâni putem deveni mai conștienți de locurile în care ne-am redus vocea, ne-am ascuns entuziasmul sau am renunțat la lucruri importante doar pentru a nu părea „prea mult”.

Poate ai evitat să vorbești despre un proiect pentru că te-ai temut că vei fi judecat. Poate ai rămas într-un colț al vieții tale, așteptând să fii remarcat. Sau poate ai încercat atât de mult să impresionezi, încât ai uitat să te întrebi dacă ceea ce faci îți mai aduce bucurie.

Sezonul Leului ne invită să ieșim din ambele extreme. Nu trebuie să ne ascundem, dar nici să trăim pentru reacțiile publicului. Putem crea, iubi și conduce dintr-un loc mai curat: pentru că ceea ce facem ne reprezintă.

Citește și: Horoscop Urania 18-24 iulie 2026. Marte va face o conjuncţie cu steaua fixă Rigel, se pot compromite vacanţe! Cum stau zodiile cu banii, sănătatea şi amorul

Jupiter în Leu: joaca la scară mică nu mai este suficientă
Prezența lui Jupiter în Leu mărește dorința de dezvoltare și ne poate face să vedem mai clar cât de strâmte au devenit unele roluri. Putem simți că un loc de muncă, o relație, o rutină sau o imagine pe care am construit-o despre noi nu ne mai cuprinde. Nu neapărat pentru că acele lucruri sunt greșite, ci pentru că între timp am crescut.

Jupiter ne îndeamnă să ne lărgim perspectiva și să ne întrebăm ce am face dacă nu ne-am mai teme atât de mult de eșec, critică sau respingere. Este o perioadă bună pentru proiecte creative, inițiative personale, asumarea unui rol de conducere și exprimarea unor idei în care credem. Entuziasmul poate deschide uși, dar trebuie însoțit și de realism. Jupiter amplifică încrederea, însă uneori poate amplifica și tendința de a promite mai mult decât putem susține. Visul grandios are nevoie și de curaj, dar și de un plan.

Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.

Statele Unite au bombardat Iranul a şasea noapte la rând, vineri, Iranul le-a acuzat de faptul că au făcut victime vizând infrastructuri civile, iar mai multe ţări aliate americanilor în Orientul Mijlociu au anunţat că au fost ţintite în atacuri, marcând o nouă intensificare a conflictului, relatează AFP.

Armata americană a anunţat pe X că a atacat, în noaptea de joi spre vineri, „zeci de ţinte militare iraniene, precum instalaţii de supraveghere a coastei şi de apărare aeriană, infrastructuri logistice militare şi instalaţii maritime”.

Iranul a anunţat, la rândul său, bombardamente împotriva unor poduri, unui port, unui aeroport şi unei gări. Agenţia oficială iraniană de presă Irna a prezentat un bilanţ de opt morţi şi 20 de răniţi în atacuri împotriva acestor infrastructuri în noaptea de joi spre vineri.

Teheranul a anunţat anterior că atacurile americane s-au soldat, de la 22 iunie, cu 38 de morţi şi peste 400 de răniţi.

„Dacă americanii lovesc infrastructurile Republicii islamice, atunci toate infrastructurile din regiune vor deveni ţinte legitime ale Iranului”, a ameninţat un purtător de cuvânt al armatei iraniene, citat de televiziunea de stat.

Forţele armate ale Iordaniei, Kuwaitului şi Qatarului au anunţat că au înfruntat vineri în zori atacuri aeriene, iar sirene de alertă au fost declanşate în două rânduri în Bahrain.

Un copil a fost rănit în Qatar, o ţară mediatoare în conflict. Un purtător de cuvânt al armatei iraniene, citat de televiziunea de stat, a anunţat că Republica islamică a vizat instalaţii militare în Kuwait, cu drone explozive.

Două petroliere din „flota fantomă” a Rusiei, lovite în Marea Neagră

Gardienii Revoluţiei au dat asigurări, la rândul lor, că au atacat în Siria un „centru de comandament de Operaţiuni Speciale al inamicului” în regiunea Al-Tanf, la frontiera cu Irakul, şi radare americane în Oman.

Cele două ţări nu au confirmat imediat astfel de atacuri.

Opt rebeli iranieni kurzi, care operează în nordul Irakului, au fost ucişi într-un atac atribuit de către gruparea lor Iranului.

Preşedintele american Donald Trump ameninţa în această săptămână să atace centralele electrice ale Iranului, dacă iranienii nu se întorc la masa negocierilor.

Confruntările armate s-au reluat la 7 iulie, după atacuri împotriva unor nave la Golful Persic imputate Iranului.

Atacurile desfăşurate de atunci sunt fără precedent de la armistiţiul din aprilie şi subminează eforturi diplomatice în vederea unei opriri de durată a conflictului.

NAVĂ ATINSĂ DE UN „PROIECTIL”

Războiul, lansat la 28 februarie prin bombardamente ale Israelului şi Statelor Unite, s-a soldat cu mii de morţi, în principal în Iran şi Liban şi continuă să zdruncine economia mondială.

Ministerele de Externe ale Chinei şi Pakistanului – o ţară mediatoare în negocieri – i-au îndemnat vineri pe beligeranţi să reia negocierile în cadrul unui protocol al unui acord semnat la jumătatea lui iunie, făcut ţăndări.

Negociatorul-şef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat anterior că un acord „are sens doar atunci când clauzele sale sunt valide şi aplicate”.

Islamabadul a cerut o „revenire la normal în Strâmtoarea Ormuz”, închisă din nou de către Iran în weekend. În replică, Statele Unite şi-au restabilit blocada porturilor iraniene.

Donald Trump „rămâne în continuare deschis diplomaţiei, în acelaşi timp”, a anunţat joi o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Ea a declarat că iranienii „l-au anunţat pe preşedinte că vor în continuare să încheie un acord. Noi le vorbim, dar, încă o dată, preşedintele nu-i va lăsa să tragă în nave în Strâmtoarea (Ormuz) fără consecinţe”.

În Strâmtoarea Ormuz, tranzitată înainte de război de o cincime din petrolul şi gazele naturale lichefiate (GNL) mondiale, traficul s-a rărit.

Agenţia britanică de securitate maritimă UKMTO a anunţat vineri că o navă a fost lovită de un „proiectil neidentificat” în largul Omanului, în apropierea strâmtorii, provocând pagube „minore” şi fără să facă victime.

Atac masiv asupra Qatarului. Iranul a lansat două valuri de rachete balistice spre Doha

Cursurile petrolului rămân relativ stabile, în pofida situaţiei, iar barilul Brent se afla vineri la 85 de dolari.

O serie de explozii a zguduit diferite sectoare în sudul Iranului, a raportat presa de stat, după anunțul Statelor Unite privind o nouă salvă de atacuri, notează AFP.

Orașul-port Bushehr, unde se află singura centrală nucleară din țară, a fost vizat, conform guvernatorului local, citat de televiziunea de stat, în timp ce ‘agresiunea inamicului american continuă’. Explozii au fost auzite, de asemenea, în orașul de coastă Bandar Abbas.

Agenția guvernamentală de presă IRNA a raportat, la rândul său, atacuri în împrejurimile orașului Ahvaz, unde locuitori speriați au povestit pentru AFP că au auzit lovituri intense pentru a doua noapte la rând.

Iranul pregătește o nouă lovitură pentru piața energetică. Rebelii Houthi ar putea bloca Marea Roșie
Radu Mocanu3-3 minutes 16.07.2026

Pregătiri militare la Marea Roșie
Subiectul blocării  tranzitului de petrol prin Marea Roșie a fost discutat de forurile de conducere ale Republicii Islamice Iran, fiind înaintată și o cerere grupării rebele yemenite, potrivit surselor citate de Reuters.

Gruparea Houthi a dat curs cererii Teheranului și a desfășurat rachete și drone în apropierea Strâmtorii, în zonele înalte din Yemen care domină portul Hodeidah și Golful Aden. De asemenea, potrivit unei surse apropiate de gruparea rebelă, Houthi este în alertă, așteptând ordinul Iranului.

Decizia va fi luată de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran, ai cărui reprezentat și se află deja pe teritoriul Yemenului. „Oricine are o pușcă poate perturba transportul maritim. Nu e nevoie de rachete sofisticate pentru a perturba transportul maritim”, au susținut sursele.

Posibila escaladare a conflictului a venit după ce președintele Donald Trump a anunțat reluarea blocării porturilor iraniene și a amenințat cu bombardarea infrastructurii energetice și civile din Iran.

Dublă blocadă asupra exporturilor de petrol din Golf
Autoritățile iraniene încearcă astfel să crească presiunea asupra Statelor Unite prin amenințarea fluxurilor comerciale și energetice din Marea Roșie și a exporturilor saudite de petrol.

Orice amenințare la adresa traficului prin Bab el-Mandeb ar agrava semnificativ criza energetică generată de închiderea Strâmtorii Ormuz. În acest scenariu, cele două principale rute de export ale petrolului din Orientul Mijlociu ar fi afectate simultan.

După închiderea Strâmtorii Ormuz, volume uriașe de țiței au fost deviate prin conducte către Marea Roșie, o cale navigabilă care susține în prezent circa 7% din aprovizionarea globală cu energie.

Cea mai expusă țară este Arabia Saudită, care își exportă în prezent 70% din resursele energetice prin portul Yanbu de la Marea Roșie.

Riadul tratează cu maximă seriozitate amenințările venite din partea Iranului și a houthiților și consideră că gruparea yemenită cooperează tot mai strâns cu Teheranul în ceea ce privește situația din Marea Roșie.

Conflictul a escaladat după ce în noaptea de luni spre marți Statele Unite au lansat pentru a treia noapte consecutivă atacuri asupra Iranului și au anunțat reactivarea blocadei maritime asupra tuturor porturilor iraniene. Teheranul a răspuns prin atacuri asupra unor instalații militare americane din statele Golfului, în timp ce rebelii Houthi au lansat rachete și drone spre Arabia Saudită.