Cea mai lungă vânătoare de comori din lume pare să se fi încheiat, după un anunț în Franța că o statuetă îngropată a unei bufnițe de aur a fost în sfârșit dezgropată – după 31 de ani.

„Confirmăm că replica bufniței de aur a fost dezgropată aseară și că simultan a fost trimisă o soluție pe sistemul de verificare online”, se arată într-o postare publicată joi dimineață pe linia de chat oficială a vânătorii.

„De aceea, acum este inutil să călătorești să sapi în orice loc în care crezi că ar putea fi amplasat cache-ul.”

Mesajul a fost postat de Michel Becker, care a ilustrat cartea originală Chouette d’Or (bufniță de aur) și a sculptat statueta îngropată în 1993.

Nu au fost disponibile alte informații despre site sau despre găsitor, iar domnul Becker nu a fost contactat prin telefon.

Zeci de mii de oameni au căutat bufnița

Zeci de mii de oameni au luat parte la căutare, care a dat naștere unei uriașe literaturi secundare în cărți, pamflete și site-uri de internet.

Toți au urmărit 11 puzzle-uri complicate expuse în prima carte a creatorului ei, Max Valentin. Când a murit în 2009, domnul Becker a preluat operația.

Indiciile complexe trebuiau să conducă la un punct precis undeva în Franța, unde o replică din bronz a bufniței de aur reală ar fi găsită sub pământ. Câștigătorul va primi prețiosul original de aur.

Un documentar despre vânătoarea de comori al postului francez Canal+ spunea la începutul acestui an că valoarea bufniței este estimată la 150.000 de euro (126.000 de lire sterline).

Lumea chouetteurs – așa cum sunt numiți căutătorii de comori – a fost în tumult joi dimineață, când știrea despre descoperirea raportată s-a răspândit.

„În sfârșit – eliberat!” citește o postare pe linia de chat a vânătorii de pe forumul Discord.

„Nu credeam că voi trăi până să văd ziua”, citește un altul. Și: „Este ca Covid. Atât de bine când se termină.”

„În mod curios, sunt uşurat. Sunt disperat să cunosc soluțiile acum pentru a vedea dacă am fost pe drumul cel bun”, comentează un alt utilizator.

Unii au rămas sceptici și încă nu cred

Unii vânători au rămas sceptici, temându-se că cache-ul ar fi putut fi descoperit cu un detector de metale. Conform regulilor, găsitorul trebuie să arate că a rezolvat corect enigmele și nu s-a împiedicat doar de bufniță întâmplător.

Vânătoarea a fost înfundată în dispute legale câțiva ani după moartea domnului Valentin și nu toți vânătorii de bufnițe au acceptat moștenirea rolului central de către domnul Becker.

Domnul Becker însuși nu cunoștea inițial situația bufniței îngropate. Soluția a fost într-un plic sigilat aflat în posesia familiei domnului Valentin.

Dar după ce dificultățile legale au fost rezolvate, domnul Becker a citit soluția și s-a deplasat la fața locului pentru a verifica dacă bufnița era încă acolo.

În ultimii ani, el a lansat mai multe indicii comunității bufniței, declanșând interesul pentru o nouă generație de chouetteurs.

În România, viteza medie a trenurilor de călători este sub 45 km/h, iar vârsta medie a parcului de locomotive și vagoane este de 40 de ani. Încep să vină și trenuri noi, dar nu au intrat încă în circulație și va mai dura până ajung toate în țară. De ce se mișcă lucrurile așa de greu? Care sunt motivele surprinzătoare care generează noi amânări?

Trenurile vechi merg lent, cele noi ajung și ele tare greu

Într-o lume ideală am fi avut în țară multe trenuri electrice și nu am fi circulat cu așa de multe locomotive vechi de 40-50 de ani care de mult ori se strică și uneori iau foc. Însă România nu a mai cumpărat din 2003 niciun tren nou, iar ultimele au fost automotoarele Desiro care sunt diesel și nu sunt confortabile la drum lung.

În România trebuie să ajungă 37 de trenuri electrice Alstom Coradia Stream, ca parte a unui contract semnat în martie 2022, pentru 20 de trenuri. În septembrie 2022 a fost semnat un act adițional pentru încă 17 trenuri interregionale.  Valoarea totală a contractului este de 500 milioane euro. Aici puteți vedea cum arată trenurile.

Încă din 2023 ar fi trebuit ca primele trenuri să intre în circulație, dar din mai multe motive nu s-a întâmplat asta. Dincolo de birocrația de la noi, au contat și problemele cauzate lanțului de furnizori de către pandemie și apoi de războiul din Ucraina. În plus, un model nou de tren are nevoie de o mulțime de certificări.

Autoritatea pentru Reformă Feroviară a anunțat pe 30 septembrie semnarea unui act adițional la contractul de livrare pentru 37 de trenuri electrice Alstom. Printre modificări se numără și cea conform căreia „ trenurile livrate de Alstom sunt preconizate a intra în circulația cu călători, în baza livrării întregului lot de 37 de trenuri și obținerii autorizațiilor de tip și de introducere pe piața din România, în perioada noiembrie 2024 – decembrie 2025”.

Trei trenuri Alstom Coradia Stream au fost produse, al patrulea este într-o fază avansată de producție în Germania, iar la alte trei rame electrice (numerele 5, 6 și 7) se lucrează, iar producția este în diverse faze. Producția trenului numărul 4 ar trebui finalizată în decembrie la uzina germană. Dintre cele trei deja produse, două sunt în România, iar unul este la circuitul de teste din Cehia și apoi va fi dus la fabrica din Germania.

Toate cele 37 de trenuri ar trebui să ajungă până la final de 2025, dar cum niciun termen nu prea a fost respectat legat de aceste rame electrice, mai fezabil ar fi să ne așteptăm ca lotul de trenuri să ajungă în 2026. Un astfel de tren ar putea parcurge anual 220.000 km în România.

​Alstom este al doilea mare producător mondial de vehicule feroviare, dar are probleme financiare din cauza datoriilor și a anunțat în noiembrie 2023 că va renunța la 1.500 de angajați. Compania are o mulțime de comenzi, dar este în urmă cu onorarea lor, mai ales cele care i-au revenit prin preluarea concurentului Bombardier Transport, în 2021. Sunt întârzieri mari și în alte țări, printre cele mai mari fiind în Danemarca.

Nu s-au găsit mecanici care să conducă aceste trenuri electrice noi

„Contextul economic mondial este foarte complicat. Dacă acum cinci ani puteam să facem previziuni exacte la nivel de săptămână pentru a livra ceva, acum este imposibil  Nu duce industria, suntem prinși în războaie, în cazuri de forță majoră…Sunt inundații acum în sudul Poloniei, toată zona este afectată, iar o parte din caroseria acestui tren este fabricată în sudul Poloniei, de unde pleacă la uzina din Germania”, a explicat Gabriel Stanciu, director Alstom România.

Primele trenuri vor fi operate de CFR Călători, dar cei de la Alstom spun că în această vară operatorul de stat nu a avut mecanici la dispoziție pentru a-i detașa să învețe să conducă aceste noi trenuri.

Alstom a apelat la mecanici de la companii private. „Operatorul național ne-a răspuns în scris că pe perioada estivală, din cauza traficului sporit, nu ne poate pune la dispoziție mecanici”, spune șeful Alstom, care adaugă că sunt și în prezent probleme cu disponibilitatea mecanicilor.

Trenul Coradia Stream este o ramă electrică (automotor). Spre deosebire de un tren clasic locomotivă+vagoane, tracțiunea electrică este distribuită de-a lungul trenului la o ramă electrică.

Alstom a decis „din motive ce țin de logica internă de producție” că restul trenurilor destinate României vor fi produse în Germania, și nu în Polonia, cum s-a întâmplat cu primele trei rame. Mutarea a fost făcută și din cauza dificultăților survenite din cauza războiului din Ucraina, mulți furnizori având probleme mari în a livra la timp componentele necesare.

Modificările tehnologice necesare la uzina germană au fost făcute la începutul acestui an. Cinci uzine produc acest model de tren.

Deosebirile uriașe dintre producția de mașini și cea de trenuri

Șeful Alstom a explicat faptul că industria feroviară este cu totul diferită față de cea auto, prin faptul că o mașină,după ce iese pe poarta uzinei poate în scurt timp să meargă pe șosea. La un tren poate să dureze și patru ani până duce primii călători. De ce? Fiindcă un tren trebuie adaptat țării unde va circula, iar asta durează și costă, fiindcă trebuie făcute o mulțime de teste și obținute multe autorizări. Spre exemplu, altfel trebuie configurat un tren care trebuie ajunge  zilnic la peste 1.000 m altitudine, la Predeal, decât unul care ar rula într-o țară cu altitudini mici precum Danemarca.

Primul tren asamblat care ajunge la destinație, ca parte a unui mare contract, explică șeful Alstom România, nu este un produs finit, iar țara beneficiară este locul final de asamblare și definitivare a trenului, pentru că, ceea ce simulezi în laborator este diferit de ce se găsește pe fiecare rețea feroviară (sisteme de semnalizare, configurația căii de rulare).

Spre exemplu, primul tren Alstom care a ajuns în decembrie 2023 în România, nu avea scaunele montate la interior când a intrat în țară. La client (în țara de destinație) se fac finisările și apoi trenul este testat tot în țara unde va circula, de la conectarea la rețeaua de contact, până la testele de frânare la viteze pornind de la 20 km/h și până la viteza maximă a trenului (160 km/h în cazul de față). Se fac, spre exemplu, teste și pentru a vedea dacă vibrează ceva anormal în mers la diferite viteze.

Șeful Alstom pe România explică diferențele mari între industria auto și cea feroviară.

La industria feroviară totul este altfel, deoarece fiecare contract în parte generează un model nou de tren (variante, versiuni, modele noi, în funcție de caz). După ce varianta de producție este validată cu beneficiarul, se produc în uzină câteva prototipuri (trenuri de pre-serie) care pleacă apoi în testele de certificare și omologare.

Producătorii preferă să aștepte terminarea tuturor testelor pentru a începe producția de serie, fiindcă altfel ar trebui făcute modificări post-producție, iar acest lucru durează și costă.

După aceste teste se alcătuiește caietul de sarcini final pentru producția de serie. Toate testele cu trenurile noi Alstom vor putea fi terminate în primele luni din 2025, dar primul tren poate duce pasageri la finalul acestui an, dacă nu apar probleme neprevăzute.

Fiind un model nou, explică șeful Alstom România, certificarea durează mult, iar exemplul  de timpi medii pentru Germania este 42-45 de luni, spune Gabriel Stanciu. Alstom a pus în teste trei trenuri Coradia Stream pentru a reduce timpii de obținere a autorizației tip și a celei de introducere pe piață. Un tren a fost trimis la un centru din Cehia, altul a ajuns în România, iar altul a făcut teste pe rețeaua din Germania, ceea ce a generat întârzieri în calendarul final de livrare.

Conform unor cercetări recente, Marea Britanie se confruntă cu un fenomen interesant: numărul ateilor a depășit pentru prima dată cel al celor care cred în Dumnezeu. Această schimbare semnificativă a generat discuții ample în rândul experților, care afirmă că Regatul Unit se află acum într-o nouă eră, caracterizată de o înclinare puternică spre ateism, scrie The Independent.

Regatul Unit are acum mai mulți atei decât oameni care cred în existența lui Dumnezeu, potrivit unor noi cercetări. Echipa de cercetători, condusă de la Queen’s University Belfast, a lansat rezultatele preliminare ale proiectului global „Explaining Atheism”, care oferă explicații de ce ateismul a crescut atât în Regatul Unit, cât și în întreaga lume. Echipa de cercetători a descoperit că noțiunea comună a „necredinciosului fără scop”, lipsit de un sens final în viață, de moralitate obiectivă și de valori puternice, nu este exactă, iar asta contestă stereotipul potrivit căruia ateii duc vieți lipsite de sens, moralitate și scop.

Au fost intervievați de către echipa de cercetători aproape 25.000 de persoane din șase țări (Brazilia, China, Danemarca, Japonia, Regatul Unit și SUA) pentru a afla de ce oamenii devin atei și agnostici. De asemenea, au adunat rezultate convergente din sondajele British Social Attitudes și World Values Survey, care arată că Regatul Unit are acum o majoritate relativă de atei.

Studiul este condus de profesorul Jonathan Lanman de la școala de istorie, antropologie, filosofie și politică de la Queen’s, dr. Lois Lee de la Universitatea din Kent și dr. Aiyana Willard de la Brunel University London; lucrând în colaborare cu colegii dr. Connair Russell de la Queen’s; profesorul Stephen Bullivant de la St Mary’s University, Twickenham și dr. Miguel Farias de la Coventry University, împreună cu un număr de cercetători internaționali suplimentari.

Proiectul a fost finanțat de Fundația John Templeton și s-a desfășurat pe o perioadă de trei ani.

Profesorul Lanman a declarat: „Sondajele noastre interculturale de mari dimensiuni arată că, deși mulți factori pot influența credințele cuiva în moduri minore, factorul cheie este măsura în care cineva este socializat să fie teist”. „Multe alte teorii populare, cum ar fi inteligența, stoicismul emoțional, familiile destrămate și rebeliunea, nu rezistă la o examinare empirică”, a mai spus el. Dr. Lee a spus: „Regatul Unit intră în prima sa epocă ateistă”. „Deși ateismul a fost proeminent în cultura noastră de ceva vreme, fie prin Karl Marx, George Eliot sau Ricky Gervais, doar acum ateii au început să îi depășească numeric pe teiști pentru prima dată în istoria noastră”.

Ce influențează credința și ce spun cercetătorii

Cercetătorii au folosit și rezultatele proiectului lor anterior, „Understanding Unbelief” (2017-2021), pentru a oferi o imagine mai detaliată a credințelor și valorilor ateilor și agnosticilor. Cercetările au descoperit că explicațiile comune pentru motivul pentru care oamenii cred în Dumnezeu sau nu, cum ar fi inteligența, teama de moarte sau nevoia de structură, au puțin sprijin empiric.

De asemenea, s-a spus că influențele cele mai puternice asupra credinței sunt educația parentală și așteptările societale cu privire la credința în Dumnezeu. A fost constatat că, deși părinții antireligioși nu influențează substanțial dacă copiii lor cred în Dumnezeu, ei influențează puternic dacă copiii lor sunt împotriva religiei din punct de vedere moral.

Ateii și agnosticii exprimă un anumit tip de credință supranaturală

De asemenea, a mai fost spus că lipsa de credință în Dumnezeu nu exclude neapărat credința în alte fenomene supranaturale, deoarece majoritatea ateilor și agnosticilor exprimă un anumit tip de credință supranaturală. Cercetările au arătat că majoritatea ateilor și agnosticilor susțin valori morale obiective, demnitatea umană și drepturile inerente, precum și o „valoare profundă” pentru natură, la rate similare cu populația generală.

Profesorul Lanman a spus: „Acest studiu ajută la combaterea stereotipurilor negative și a stigmatizării atât față de atei, cât și față de teiști”. „Afirmația comună între unii comentatori religioși, că oamenii devin atei din cauza imoralității, rebeliunii sau a familiilor destrămate, nu este adevărată. „În mod similar, afirmația comună între unii comentatori atei că indivizii devin sau rămân teiști pentru că sunt mai puțin inteligenți sau mai slabi emoțional decât alții, nu este adevărată.”

Dr. Willard a spus: „Astfel de afirmații sunt folosite pentru a stigmatiza și a face rău indivizilor din societățile noastre care au poziții diferite cu privire la existența lui Dumnezeu sau a zeilor. Cercetările noastre demonstrează că aceste afirmații sunt false”. „Sperăm că această înțelegere poate fi utilizată de public pentru a combate stereotipurile dăunătoare”, a conchis Willard.

Angelina Jolie ar avea un nou iubit. Actrița pare că l-a înlocuit pe Brad Pitt cu un bărbat mai tânăr. Se zvonește că vedeta se întâlnește cu un cunoscut artist britanic.

Angelina Jolie ar avea o relație cu Akala, un cunoscut rapper britanic. Ea și activistul britaic ar fi devenit oficiali pe Instagram. Artistul, în vârstă de 40 de ani, a pust fi văzut la petrecerea din New York care a fost găzduită de Jolie pentru compania ei Atelier Jolie, relateaza Daily Mail.

Cine este presupusul iubit al Angelinei Jolie

Akala a putut fi văzut într-o fotografie clasă de la un eveniment organizat de Angelina. Artistul a fost văzut chiar înainte ca imaginile să ajungă și pe contul de Instagram al divei.

Fosta soție a lui Brad Pitt a purtat un costum gri și o pereche de cizme negre. Vedeta și-a lăsat părul desprins.

Akala a purtat un tricou negru cu decolteu în timpul evenimentului. Apariția lor a venit la scurt timp după ce Akala i s-a alăturat Angelinei la cea de-a 62-a premieră a Festivalului de Film de la New York.

Cei doi au participat la premiera filmului Maria. Evenimentul s-a ținut la Alice Tully Hall din Lincoln Center, New York.

La evenimentul impresionant a participat și Zoe Kravitz. Jolie a fost văzută în public de mai multe ori cu Akala.

Imaginile au apărut pe fondul despărțiri sale de Brad Pitt. Actrița a stârnit zvonuri legate de o posibilă poveste de dragoste când cei doi au fost văzut ieșind din hotelul în care diva a fost cauzată în Italia.

Cei doi au participat împreună la Festivalul de Film de la Veneția. Angelina Jolie nu a vrut să comenteze zvonurile care au apărut în online despre ea și Akala.

Cum s-a cunoscut Angelina Jolie cu Akala

Angelina Jolie și Akala s-au întâlnit de mai multe ori în ultimele luni. Se zvonește că vedeta se întâlnește cu Akala de aproape un an.

Zvonurile despre cei doi au apărut când Akala i s-a alăturat lui Jolie și fiicelor ei Zahara, în vârstă de 19 ani, și Shiloh, în vârstă de 18 ani, la Festivalul literar Calabash din Jamaica, în luna mai a anului trecut. Un martor ocular a spus la acea vreme că Akala era foarte protector cu actrița și cu familia sa.

Ulterior, Jolie și presupusul ei partener au fost văzuți la Milano. Pe lângă Zahara și Shiloh, Jolie și fostul ei soț Pitt împărtășesc și fiii Maddox, 22 de ani, Pax, 20 de ani și gemenii de 15 ani, Vivienne și Knox.

O persoană din cercul de apropiați ai actriței a declarat că Jolie este doar prietenă cu artistul britanic.

Totuși, presa scrie că Jolie și Akala împărtășesc o legătură puternică, mai ales atunci când vine vorba de cauzele sociale și umanitare.

„De-a lungul anilor au făcut mai multe colaborări care se concetrează pe problemele globale perecum drepturile omului. Angie vorbește foarte frumos despre el. Este singură în prezent și nu se întâlnește serios cu nimeni”, a declarat un apropiat al divei. Reprezentanții actriței au fost contactați pentru mai multe informații, însă aceștia nu au răspuns solicitărilor.

Autoritățile române intenționează să cumpere 12 trenuri pe bază de hidrogen, cu fonduri asigurate prin PNRR. Cu toate acestea, trei licitații au fost anulate până în prezent. Pentru a nu pierde finanțarea, trenurile trebuie să fie livrate până în august 2026.

Prima licitație organizată de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară a fost anulată în februarie 2023, deoarece nu s-a înscris vreun ofertant. La începutul luii noiembrie 2023, și a doua licitație a fost anulată deoarece singura ofertă primită a fost declarată neconformă de către comisia de evaluare. A urmat și o treia licitație, anulată în mai 2024, din cauza neprezentării vreunui ofertant.

Drept urmare, Autoritatea pentru Reformă Feroviară a inițiat o consultare de piață, publicând în SEAP un anunț pe 29 iulie 2024 pentru obţinerea de propuneri şi recomandări din partea operatorilor economici producători de trenuri cu hidrogen asupra specificaţiilor tehnice, în scopul relansă rii procedurii de achiziţie a acestui tip de vehicule feroviare şi a serviciului de mentenanţă necesar funcţionă rii acestora pe o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de extindere a mentenantei trenurilor la 30 de ani.

Procedura de achiziţii este aferentă proiectului de achiziţii a 12 trenuri electrice pe pile de combustie cu hidrogen, a serviciilor de mentenanţă a trenurilor şi de asigurare a alimentării cu hidrogen pe o perioadă corelată cu durata de viaţă a vehiculelor, introdus la finanţare prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în 2021.

Valoarea totală a contractului se ridică la 1,5 miliarde lei fără TVA, sumă din care 724,5 milioane lei fără TVA reprezintă valoarea celor 12 trenuri cu hidrogen, iar valoarea serviciilor de mentenanță pentru 30 de ani se ridică la 871,7 milioane lei fără TVA.

Conform proiectului, viitoarele trenuri cu hidrogen vor asigura serviciile de transport feroviar de călători ce vor conecta Bucureștiul cu: Aeroportul Internațional Henri Coandă, precum și Chitila și Titu (la fiecare 30 minute); municipiile reședință de județ Pitești și Târgoviște, precum și orașul Găești (la fiecare oră); municipiile reședință de județ Craiova și Slatina, precum și orașul Balș (de patru ori pe zi); municipiul Curtea de Argeș (de trei ori pe zi). Primul tren cu hidrogen ar urma să circule pe ruta București-Pitești.

Dar e o mare problemă. Din cauză că nu se găsesc soluții până acum, România riscă să piardă finanțarea europeană prin PNRR, termenul de livrare a trenurilor cu hidrogen fiind cel târziu vara lui 2026.

„Autoritatea pentru Reformă Feroviară caută soluțiile pentru reluarea rapidă a licitației, astfel încât potențialii furnizori să se poată încadra în calendarul PNRR (august 2026) cu livrarea acestor trenuri inovative”, declara în decembrie 2023 pentru ”Adevărul” Ștefan Adrian Roșeanu, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară.

„Nu putem avansa o dată fezabilă de la care aceste trenuri să circule”

Au trecut aproape 10 luni de la declarația șefului ARF, iar soluții nu au fost găsite până acum. Iar Ștefan Roșianu vine și cu explicații legat de faptul că până acum nu s-au identificat soluții: ”Acest proces de achiziţie are ca obiect un domeniu complex şi nou la nivel internaţional, ale cărui tehnologii nu au fost implementate şi legiferate în totalitate, spre deosebire de celelalte sisteme de tracţiune feroviare (de exemplu, electric, diesel-electric, pe baterii etc). De asemenea, acest tip de tehnologie de propulsie – aplicat în domeniul feroviar – se află într- un stadiu incipient de reglementare, atât din perspectiva cadrului legislativ european, cât şi naţional”.

Și nu sunt singurele probleme. Lucrările la linia de cale ferată București-Pitești pentru adaptarea la circulația trenurilor cu hidrogen se vor termina în 2026, adică în anul în care e termenul-limită pentru predarea trenurilor cu hidrogen, scrie adevarul.ro.

„Având în vedere că lucrările de tip “Quick Wins”, efectuate pe linia de cale ferată Bucureşti- Piteşti, sunt preconizate a fi terminate în anul 2026 şi ţinând cont de situaţia actuală a licitaţiei privind achiziţionarea celor 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen, nu vă putem avansa o dată fezabilă de la care aceste trenuri să circule. Precizăm că, la momentul actual, nu dispunem de suficiente date, pentru a ne putea exprima o opinie referitoare la riscul pierderii finanţării PNRR pentru acest proiect”, a mai precizat pentru ”Adevărul” Ștefan Roșianu, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară.

Și dacă în România nu se știe când vor circula primele trenuri cu hidrogen, în Franța vor circula 12 trenuri cu hidrogen din toamna lui 2025, după cum au anunțat în toamna anului trecut reprezentanții SNCF (Societatea Națională de Căi Ferate din Franța).

Cele 12 trenuri cu hidrogen vor circula în patru regiuni din Franța: Auvergne-Rhône-Alpes, Bourgogne-Franche-Comté, Grand Est și Occitanie. Primele teste ale trenurilor cu hidrogen ce vor circula în Franța au fost făcute în acest an.

SUA au anunțat joi confiscarea a 41 de domenii de internet, despre care se presupune că au fost folosite de agenți de informații ruși pentru a încerca să obțină acces la calculatoarele și conturile de e-mail ale angajaților Pentagonului și Departamentului de Stat, relatează AFP, potrivit Mediafax.

„Guvernul rus a derulat această schemă pentru a fura informații sensibile ale americanilor, folosind conturi de e-mail aparent legitime pentru a păcăli victimele să dezvăluie acreditările de acces”, a declarat procurorul general adjunct Lisa Monaco într-un comunicat.

Conform Departamentului de Justiție, domeniile au fost utilizate ca parte a „unei campanii de spear-phishing sofisticată, care este în curs de desfășurare”, condusă de așa-numitul „Grup Callisto”, o unitate operațională din cadrul Centrului 18 al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Printre cei vizați se numără companii cu sediul în SUA

Printre cei vizați se numără companii cu sediul în SUA, foști și actuali angajați ai Departamentului Apărării și ai Departamentului de Stat, precum și personal din cadrul Departamentului Energiei.

Departamentul de Justiție a declarat că Microsoft a intentat simultan o acțiune civilă pentru a confisca 66 de domenii de internet despre care se presupune că au fost utilizate de Grupul Callisto, pe care gigantul american de software îl numește „Star Blizzard”.

Microsoft a declarat că Star Blizzard, între ianuarie 2023 și august 2024, a vizat mai mult de 30 de organizații din societatea civilă – jurnaliști, think-tank-uri și organizații neguvernamentale – cu campanii de spear-phishing.

Doi presupuși membri ai Grupului Callisto au fost puși sub acuzare de autoritățile americane în decembrie, fiind acuzați de piratarea rețelelor de calculatoare din Statele Unite, Marea Britanie, alte țări membre NATO și Ucraina. Niciunul dintre ei nu se află în custodia poliției, dar se crede că ambii sunt în Rusia.