Disputa din Piața Amzei pe tema merdenelelor a atras atenția jurnaliștilor de la „Le Monde”. Celebrul ziar francez a publicat un articol detaliat despre reacția dură a bucureștenilor după comentariile lui Edmond Niculușcă, explicând că revolta oamenilor este mai mult decât o simplă întrecere între merdenele și croasante.

Apare astfel titlul „La merdenea, feuilleté au fromage, symbole de la lutte contre la gentrification de Bucarest” („Merdeneaua, plăcinta cu brânză, simbol al luptei împotriva gentrificării Bucureștiului”). Jurnaliștii francezi arată cum un scurt videoclip pe rețelele sociale a stârnit un val uriaș de susținere pentru patiseria tradițională din cartier și pentru un produs ieftin, plin de amintiri.

„Le Monde” amintește că, pe 21 august, Edmond Niculușcă a publicat un videoclip în care promova croasantele cu unt vândute la braseria sa franțuzească Mita Biciclista, din Piața Amzei.

În videoclip, Niculușcă vorbea despre o „specie” de oameni pentru care margarina din merdenelele făcute de „Nea Mihai”, de la Patiseria Amzei, este cea mai gustoasă și care nu ar fi cunoscut niciodată gustul „rafinat” al croissantului franțuzesc cu unt. El îl cita, de asemenea, pe gastronomul francez Jean-Anthelme Brillat-Savarin: „Spune-mi ce mănânci, îți voi spune cine ești”.

Declarațiile au provocat rapid reacții pe rețelele sociale. Au apărut comentarii critice, meme-uri și mesaje de solidaritate cu merdenelele, iar controversa a ajuns până la personalități cunoscute din România.

Deși videoclipul a fost șters, iar Edmond Niculușcă și-a cerut scuze, reacția nu s-a oprit. Publicația franceză notează că, în zilele următoare, sute de oameni au stat mai bine de o oră la coadă la mica patiserie din Amzei. Unii s-au fotografiat în fața clădirii Mita Biciclista în timp ce mâncau merdenele proaspăt scoase din cuptor. „Le Monde” menționează și momentul în care Loredana Groza a împărțit merdenele în timpul unui concert pe Arena Națională.

O confruntare culinară devenită simbol social

Jurnaliștii francezi susțin că reacția publicului trebuie privită dincolo de aparenta banalitate a disputei culinare.

„Mai mult decât o simplă confruntare între croasant și merdenea”, Edmond Niculușcă ar fi concentrat în jurul său o nemulțumire legată de „o anumită formă de condescendență și clasificare socială”, scrie „Le Monde”.

Publicația o citează pe Monica Stroe, antropolog specializat în studiul alimentației, care explică de ce o asemenea controversă poate genera o reacție atât de puternică.

„Mâncarea și actul de a mânca reprezintă mult mai mult decât o nevoie fiziologică”, spune antropoloaga citată de „Le Monde”, explicând că alimentele pot activa emoții și relații și pot contribui la construirea identităților.

În interpretarea sa, mobilizarea din jurul Patiseriei Amzei reprezintă și o formă accesibilă de acțiune într-un context în care mobilizările civice din ultimii ani au produs dezamăgiri.

„Persoanele care s-au adunat în fața patiseriei lui «Nea Mihai» au vrut să transmită idei care se pot înscrie într-un registru politic”, afirmă Monica Stroe, potrivit publicației franceze.

Antropoloaga consideră că oamenii au protestat, fie și simbolic, împotriva pierderii uneia dintre puținele surse de hrană accesibilă din centrul înstărit al Capitalei.

Impactul economic și diferența de prețuri

„Le Monde” pune controversa și în contextul diferenței de preț dintre cele două produse.

Un croasant cu unt este vândut la Mița cu 3 euro, în timp ce un pain au chocolat ajunge la 5 euro. În schimb, o merdenea de la Patiseria Amzei costă 1,50 euro, notează publicația franceză.

Cotidianul francez amintește și că salariul minim din România este de 850 de euro brut pe lună. În acest context, Monica Stroe interpretează reacția clasei de mijloc drept o conștientizare a „propriei vulnerabilități într-un context de incertitudine economică generalizată”.

Valoarea sentimentală a merdenelei românești

Un alt element subliniat de jurnaliștii francezi este componenta emoțională a merdenelei.

Potrivit publicației, Edmond Niculușcă a greșit mizând pe superioritatea croasantului franțuzesc în raport cu specialitatea românească. Controversa i-a adus inclusiv apelativul „franțuzit”, un termen ironic folosit pentru o persoană care imită într-un mod excesiv sau superficial stilul de viață și limba franceză.

Cotidianul explică faptul că merdeneaua cu margarină este asociată, spre deosebire de croasant, cu un „gust al copilăriei”, fiind un produs accesibil în special în perioada comunistă și în anii de tranziție de după Revoluția din 1989.

Publicația amintește și originea numelui specialității, despre care scrie că provine de la „merdane”, termen turcesc pentru „sucitor”, și o plasează în tradiția produselor de patiserie din Balcani.

Comunitate și unitate în fața patiseriei lui Nea Mihai

În articolul său, „Le Monde” îl prezintă și pe Nea Mihai, în vârstă de 65 de ani, care pregătește merdenele după o rețetă din regiunea Dobrogea încă de la începutul anilor ’90.

Patiseria funcționează într-un spațiu îngust, iar merdenelele sunt vândute printr-o mică deschidere de la parterul unui bloc. Clienții le mănâncă pe drum sau la mesele înalte amplasate în fața patiseriei.

Publicația franceză vorbește și despre dimensiunea socială a acestui spațiu, citându-l pe antropologul Bogdan Iancu. Acesta spune că, la Patiseria Amzei, oamenii ajung să mănânce „în stradă cu necunoscuți, studenți, doamne în vârstă, tineri la modă și oameni fără adăpost”.

În opinia lui Iancu, tocmai această amestecare a oamenilor și a categoriilor sociale a transformat controversa într-o formă de acțiune colectivă.

Antropologul descrie mobilizarea drept una „carnavalescă”, amuzantă și subversivă. În interpretarea sa, oamenii nu s-au dus la Amzei doar pentru merdenea, ci și pentru sentimentul de comunitate creat în jurul ei.

Decizie de ultimă oră pe holurile Justiției argeșene! Luni, 7 septembrie 2026, Judecătoria Pitești a pus punct definitiv procesului penal în care fostul primar al orașului Mioveni, Ion Georgescu, era judecat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații. Magistrații au decis încetarea procesului penal după ce au constatat că a intervenit salvatoarea prescripție a răspunderii penale.

Procesul viza o combinație financiară realizată de fostul edil la gigantul auto din Mioveni. Conform anchetatorilor, Ion Georgescu ar fi declarat în fals că nu mai deține funcția de primar al orașului Mioveni pentru a-și putea relua activitatea profesională la Automobile Dacia SA.

Contractul său de muncă cu uzina fusese suspendat încă din anul 2000, când Georgescu a părăsit postul de șef al depozitului cantinei (pe care îl ocupa din 1985) pentru fotoliul de viceprimar.

Manivra administrativă a avut loc pe 28 septembrie 2020, când fostul primar a cerut reluarea activității la Dacia pe postul de șef de proiect. „Aventura” sa de corporatist a durat însă fix o singură zi! A doua zi, Georgescu a cerut subit încetarea raporturilor de muncă, schemă prin care a încasat din scurt salarii compensatorii în valoare de 91.406 lei. Deși faptele au fost reținute de procurori, trecerea timpului l-a scăpat pe fostul primar de o condamnare penală în acest dosar.

Grosul abia urmează: Condamnat la 3 ani cu EXECUTARE pentru șpaga de la Spitalul Mioveni!

Dacă în dosarul de la Dacia a fost salvat de ceasul Justiției care bate prea încet, Ion Georgescu nu se poate bucura pe deplin. Fostul baron din Mioveni rămâne cu sabia deasupra capului în dosarul greu de corupție, unde a fost deja condamnat în primă instanță la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.

În acel dosar, procurorii DNA l-au prins pe fostul primar după ce a pretins suma de 30.000 de euro pentru a-și folosi influența în vederea angajării fiicei unui fost șef al Poliției Locale Pitești ca medic la Spitalul Orășenesc Mioveni.

Prescripția – Sfântul patron al politicienilor… de comitet!

Așa arată Justiția în România: tragi de timp, tragi de dosare, iar la final magistrații ridică din umeri și spun resemnați că „s-a prescris”. Ion Georgescu rămâne în buzunar cu cei peste 90.000 de lei luați de la Dacia pentru o singură zi de „muncă”, scăpând curat ca lacrima din cauza tergiversărilor.

Singura speranță a argeșenilor pentru un minim act de dreptate rămâne decizia definitivă din dosarul șpăgii de la Spitalul Mioveni. Rămâne de văzut dacă și acolo se va găsi o chichiță de salvare sau dacă fostul primar își va face, în sfârșit, bagajele pentru zăbrele!

Ilie Năstase și soția sa, Ioana, au fost din nou protagoniștii unui scandal uriaș. Femeia l-a reclamat la poliție pentru a doua oară pentru violență. Primul lider ATP s-a enervat cumplit după ce polițiștii au vrut să emită un ordin de protecţie și să-i pună brăţară de monitorizare.

Ilie Năstase este anchetat din nou de poliţişti, după ce soția sa cu care se află în divorț l-a reclamat a doua oară din cauza violenţelor.

Ordinul de protecţie a fost infirmat de procuror

Poliţiştii din Constanţa au emis un ordin de protecţie provizoriu pe numele fostului jucător, dar ulterior, acesta a fost infirmat de procurorul de caz.

Ioana Năstase susține că soțul său a ameninţat-o şi a înjurat-o.

„Mai multe. Deci nu pot să vorbesc acum. Îmi cer mii de scuze. Tot respectul pentru dumneavoastră, dar nu pot”, a declarat Ioana Năstase, potrivit Observator.

Ilie Năstase a trecut la amenințări

Tensiunile dintre cei doi sunt vechi. În ultimii ani s-au despărțit de mai multe ori, apoi s-au împăcat. În acest moemnt, cei doi se află în divorț.

Furios după tot ce s-a întâmplat, Ilie Năstase a declarat că polițiștii au fost părtinitori.

„Fostul ei a fost şeful poliţiei pe aici, pe undeva. Şi are relaţii. A zis că nu mai trebuie să-mi facă mie interviu, ci direct cu brăţărică. Să vedeţi ce proces le fac eu la miliţienii ăştia nenorociţi, care mi-au pus şi cătuşele data trecută”, a declarat Ilie Năstase.

Poliţiştii au emis un ordin de protecţie provizoriu şi au vrut să îi monteze o brăţară de monitorizare lui Ilie Năstase.

„Dacă îmi pune cu diamante, da! Dar fără diamante, nu. Numai cu diamante”, a declarat Ilie Năstase.

Cazul a fost revizuit de un procuror, care a anulat ordinul de protecţie, dar ancheta poliţiei continuă.

Scandal și cu Brigitte Sfăt

Ioana Năstase este a cincea soţie a fostului tenismen. Aceasta l-a reclamat pentru violenţă domestică şi în 2021. Un scandal similar a avut loc și în trecut. Atunci, Brigitte Sfăt, a patra lui soţie, l-a acuzat de rele tratamente.

Comunicatul poliției

”La data de 6 septembrie, în jurul orei 20.40, polițiști din cadrul Poliției orașului Năvodari au fost sesizați, de către o femeie, cu privire la faptul că ar fi avut un conflict verbal cu soțul său, iar acesta din urmă i-ar fi adresat injurii și amenințări. De asemenea, femeia a precizat faptul că exista o situație conflictuală între cei doi, fără a sesiza organele de poliție până la acest moment. Conform prevederilor legale, polițiștii au evaluat situația de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului, fiind constatat faptul că există risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea persoanei să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică, fiind emis un ordin de protecție provizoriu, iar bărbatului i-au fost aduse la cunoștință obligațiile dispuse. Totodată, femeia a solicitat monitorizarea electronică.

Ulterior, procurorul de caz a infirmat ordinul de protecție provizoriu.

În cauză a fost întocmit dosar penal, cercetările fiind continuate de către polițiști pentru stabilirea situației de fapt și a împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.”, arată un comunicat al Poliției.

Un loc de parcare ocupat poate declanșa rapid un conflict între șoferi. Însă încercarea de a-ți face singur dreptate poate transforma problema într-o situație cu consecințe juridice.

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să voteze prelungirea cu încă șase luni a mandatului Antoniei Diaconu la conducerea DIICOT Pitești. Aflată în această funcție din decembrie 2022, Antonia Diaconu este recunoscută drept unul dintre cei mai valoroși magistrați din România, fiind apreciată pentru transparență instituțională, comunicare impecabilă și atitudinea fermă în semnalarea problemelor din sistemul de judiciar.

Recent, activitatea procurorului-șef a fost lăudată oficial de autoritățile din Austria. Antonia Diaconu, alături de procurorul Vladimir Nanu, a instrumentat un dosar major privind o rețea de proxeneți care a exploatat zeci de tineri și fete cu vulnerabilități psihice — în principal din județul Argeș — forțându-le să se prostitueze într-un club din Viena. Rețeaua a obținut peste 1,5 milioane de euro din traficul de persoane. Rezultatele anchetei au fost salutate public de conducerea Direcției de Combatere a Criminalității din Austria (BK), prin directorul adjunct Paul Marouscheck.

O carieră de peste 18 ani în magistratură

Cu o experiență vastă de peste 18 ani ca magistrat, Antonia Diaconu a activat anterior ca procuror DNA și a condus Parchetele de pe lângă Judecătoriile Pitești și Topoloveni din poziția de prim-procuror. Pe lângă activitatea din cadrul parchetului, Antonia Diaconu este și co-președinte al Asociației „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP).

Previziunile făcute săptămâna trecută în emisiunea „Chestiuni Arzătoare” de la PRO ARGEȘ TV de antreprenorul Florin Alexandrescu s-au adeverit: Ioan Zorilă nu mai este directorul Complexului Național Sportiv Budeasa. Conducerea instituției a fost preluată oficial de Claudia Enache, numită directoare cu puteri depline.

Miza acestei rocade la nivel înalt a fost evitarea unei stări evidente de incompatibilitate. Ion Zorilă planificase să renunțe temporar la fotoliul de director și să lase instituția pe mâna unui interimar exact în perioada de desfășurare a concursului pentru postul de referent. Planul viza ocuparea acestui post de către ginerele său. Cum soția și fiica lui Zorilă lucrează deja în cadrul CNS Budeasa, menținerea acestuia în funcția de conducere pe durata angajării ginerelui ar fi atras automat starea de incompatibilitate.

Dezvăluirile făcute în spațiul public au determinat o reacție rapidă din partea conducerii superioare a CNS. Concursul dedicat ginerelui a fost anulat, iar la cârma complexului a fost numită Claudia Enache.

Deși a ratat aducerea ginerelui în instituție, Ion Zorilă a scăpat de problemele legale, făcând un pas în spate pe un post de simplu inginer. Chiar și fără noua angajare, familia Zorilă rămâne bine poziționată la CNS Budeasa, unde soția și fiica sa își desfășoară în continuare activitatea.