Un accident șocant a avut loc, miercuri, în București. Un șofer care pleca din parcarea Plazza România a demarat în trombă, a traversat bulevardul și spațiul verde, iar apoi a căzut cu mașina în gol câțiva metri aterizând la intrarea în Pasajul Lujerului.

Șoferul a reușit să scape cu viață și a ieșit din automobil, însă traficul auto și al Tramvaiului 41 au fost blocate.

Ce spun polițiștii

„Astăzi, în jurul orei 14:07, Brigada Rutieră a fost sesizată prin apel 112 cu privire la un accident rutier în zona Pasajului Lujerului din sectorul 6.

Din primele informații, conducătorul unui autovehicul a ieșit din parcarea centrului comercial Plazza România, a pătruns pe spațiul verde și lovit gardul de protecție al Pasajului Lujerului, după care a căzut pe plafon.

În urma accidentului rutier a rezultat rănirea conducătorului autovehicului, care a fost transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Se efectuează cercetarea la fața locului pentru determinarea cu exactitate a cauzelor și condițiilor în care s-a produs accidentul rutier.

Traficul rutier în zona de producere a accidentului este restricționat pe sensul de deplasare dinspre Bd. Timișoara către șos. Virtuții”, transmite Brigada de Poliție Rutieră.

Uraganul Milton a traversat Florida centrală, lăsând milioane de clienţi fără curent electric, distrugând case şi provocând tornade mortale. Autorităţile aşteaptă ivirea zorilor pentru a evalua mai bine dezastrul lăsat în urmă, relatează Reuters şi CNN, potrivit news.ro.

Cea mai recentă avertizare a Centrului Naţional pentru Uragane (NHC) arată că Milton a slăbit până la statutul de uragan de categoria 1.

NHC a spus, de asemenea, că rafalele de vânt devastatoare ale furtunii ajung acum pe coasta de est a Floridei, iar o avertizare de inundaţii rapide vizează zone din centrul şi vestul Floridei.

Uraganul era localizat la aproximativ 105 km vest-sud-vest de Cape Canaveral, locul de unde se lansează în spaţiu rachetele americane, vântul bătând cu 150 de km/h.

Milton a atins coasta de vest a Floridei miercuri, în jurul orei locale 20:30 (joi, 3.30 ora României) ca uragan de categoria 3.

Peste 2,8 milioane de locuinţe şi companii din Florida erau fără curent electric joi dimineaţă.

Anterior, guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a declarat că furtuna a generat, de asemenea, cel puţin 19 tornade şi a provocat pagube în numeroase comitate, distrugând 125 de case, majoritatea rulote. Victime, inclusiv decese, au fost raportate în comitatul St. Lucie, dar nu se ştie exact câte sunt.

Adevărata amploare a distrugerii din Milton va ieşi la iveală atunci când soarele va răsări joi dimineaţă, dar echipele CNN şi oficialii locali raportează deja drumuri inundate şi pagube semnificative la case.

În St. Petersburg, vântul a sfâşiat acoperişul stadionului Tropicana Field al MLB şi a prăbuşit o macara-turn peste o clădire.

În Tampa, peste noapte, drumurile au fost inundate de viituri periculoase şi bruşte, în timp ce exploziile transformatoarelor au luminat cerul. În St. Petersburg s-au înregistrat precipitaţii care au loc o dată la 1.000 de ani – peste 400 de litri pe metru pătrat în doar trei ore. Înseamnă mai mult de trei luni din precipitaţiile medii pentru acest oraş.

Furtuna a dus deja la creşterea cererii de benzină în Florida, unde aproximativ un sfert din benzinării au rămas fără rezerve, ceea ce a contribuit la susţinerea preţurilor ridicate ale ţiţeiului.

Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul II cu 0,3%, în termeni reali, faţă de trimestrul I, la 442,094 miliarde lei, arată datele provizorii (2) publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit news.ro.

”Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul II 2024 faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, o creştere cu 0,9% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2024, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2023, cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial pentru perioadele anterioare s-a modificat faţă de varianta provizorie (1), publicată în comunicatul de presă nr. 229 din 6 septembrie 2024, ca urmare a revizuirii datelor pentru perioada 2007-2023 şi a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2024”, arată datele INS.

Seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 442,094 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul I 2024 şi cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2024 a fost de 870,376 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de semestrul I 2023.

Serie brută

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 420,730 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2024 a fost de 770,797 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de semestrul I 2023.

Categorii de resurse

Comparativ cu varianta provizorie (1), dinamica PIB a crescut cu +0,1 puncte procentuale iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu +0,2 puncte procentuale.

Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel:

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut faţă de estimarea anterioară cu -1,2 puncte procentuale (de la 117,3% la 116,1%);

– Industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale (de la 99,6% la 99,5%);

– Construcţiile de la +0,2% la +0,1% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (103,3%);

– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante, de la 0,0% la +0,2% între cele două estimări, ca urmare a majorării volumului de activitate cu +2,1 puncte procentuale (de la 99,9% la 101,1%);

– Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 98,2% la 98,1%);

– Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%), iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 99,9% la 99,8%);

– Tranzacţiile imobiliare au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (97,4%);

– Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,8%);

– Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, nu au suferit modificări privind contribuţia la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a schimbat faţă de estimarea anterioară (100,2%);

– Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 106,4% la 106,3%).

Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,5 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 104,5% la 104%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferenţe semnificative ale contribuţiei la modificarea PIB între cele două estimări, au înregistrat:

– Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +4,7% la +4,5%, ca urmare a scăderii volumului său cu -0,2 puncte procentuale de la 107,6% la 107,4%;

– Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la +0,2% la -0,2%, ca urmare a diminuării volumului său cu -4,7 puncte procentuale de la 102,4% la 97,7%;

– Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,1% la +0,3%, ca urmare a creşterii volumului său cu +2,7 puncte procentuale de la 100,7% la 103,4%;

– Formarea brută de capital fix, de la +1,4% la +0,8%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,1 puncte procentuale de la 105,3% la 103,2%;

Produsul Intern Brut s-a revizuit pentru perioada 2007-2023 pentru a asigura implementarea unor puncte de acţiune, formulate de către Eurostat în urma ciclului de verificare a Venitului Naţional Brut, referitoare la următoarele aspecte: Asigurarea consistenţei cu datele sectorului „Administraţii publice”;  Îmbunătăţirea estimărilor privind SIFIM; Îmbunătăţirea estimărilor privind calculul asigurărilor; – Îmbunătăţiri parţiale ale consumului final al gospodăriilor populaţiei.

Economia României în 2023

De asemenea, INS anunţă că Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2023 – date semidefinitive – a fost de 1.604,554 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,4% faţă de anul 2022.

Comparativ cu varianta provizorie, în varianta semidefinitivă, Produsul Intern Brut – în termeni nominali – estimat pentru anul 2023, este mai mic cu 0,1%.

PIB-ul în anul 2023, Categorii de resurse

În anul 2023, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat:

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,4%), iar volumul de activitate a scăzut cu -0,6 puncte procentuale (de la 110,2% la 109,6%);

– Industria nu a înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (-0,5%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale (de la 97,7% la 97,8%);

– Construcţiile nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,8%), iar volumul de activitate a crescut cu +1 punct procentual (de la 111% la 112%);

– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante, de la +0,1% la +0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,2 puncte procentuale (de la 100,6% la 100,8%);

– Informaţiile şi comunicaţiile nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,4%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale (de la 105,1% la 105,2%);

– Intermedierile financiare şi asigurările au avut 0,0% contribuţie la creşterea PIB în ambele variante, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,3 puncte procentuale (de la 99,2% la 98,9%);

– Tranzacţiile imobiliare nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,1%), volumul de activitate rămânând neschimbat (101,6%);

– Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,3%), iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 103,7% la 103,6%);

– Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,1% la +0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,7 puncte procentuale (de la 100,9% la 101,6%);

– Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii, nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,1%), iar volumul de activitate s-a modificat cu +0,3 puncte procentuale (de la 105,1% la 105,4%).

O echipă internațională de cercetători a descoperit că un medicament pentru cancer, aprobat deja, ar putea încetini semnificativ progresia bolii Parkinson, prin blocarea interacțiunii dintre două proteine esențiale, scrie Science Alert, care citează Nature Communications.

O echipă internațională de cercetători a identificat o interacțiune crucială între două proteine – Aplp1 și Lag3 – care contribuie la răspândirea agregatelor de alfa-sinucleină, proteina responsabilă pentru boala Parkinson.

Studiul sugerează că un medicament deja aprobat, utilizat pentru tratamentul cancerului, ar putea preveni răspândirea acestor proteine toxice în creier, oferind o potențială nouă terapie pentru boală.

Studiul, publicat recent în Nature Communications, arată că proteinele Aplp1 și Lag3 facilitează absorbția de către neuronii sănătoși a alfa-sinucleinei defectuoase. Testele pe șoareci au demonstrat că eliminarea ambelor proteine reduce cu 90% absorbția acestor proteine dăunătoare, încetinind progresia bolii.

Mai mult de 8,5 milioane de oameni la nivel mondial suferă de Parkinson, o afecțiune incurabilă care afectează controlul motor și poate duce la dificultăți de vorbire și mers.

Ministrul liberal al Justiţiei Alina Gorghiu a avut joi o primă reacţie după apariţia informaţiilor conform cărora colegul său de partid Nelu Tătaru a fost dus la audieri la DNA.  PNL urmează să ia măsuri împotriva lui Nelu Tătaru, care este și candidat pe lista PNL Vaslui.

Gorghiu nu face comentarii până nu are acuzațiile oficiale

”Am vazut sursele, în momentul în care vom vedea o comunicare oficială de la instituţiile statului, atunci vorm putea comenta”, a fost răspunsul lui Gorghiu la solicitarea jurnaliştilor de a comenta acuzaţiile de luare de mită aduse lui Tătaru.

Fostul ministru liberal al Sănătăţii Nelu Tătaru este audiat joi dimineaţă, la DNA Iaşi, fiind acuzat de mai multe fapte de luare de mită

Fostul ministru al Sănătăţii din Guvernul Orban, Nelu Tătaru, este acuzat de DNA Iaşi de luare de mită de la pacienţi. Nelu Tătaru (52 de ani) este medic chirurg şi fost manager al Spitalului Municipal Dimitrie Castroian din Huşi, Vaslui.

Surse judiciare susţin că lui Tătaru, care ar fi fost filmat în timp ce lua mită, i se impută sume mici de bani pe care le lua de la pacienţi, în calitate de chirurg, în peste 100 de acte materiale. Deputatul PNL va fi dus la audieri la DNA Iaşi. Tătaru este şi preşedinte PNL Vaslui şi comunicator PNL.

Ordinul împotriva înșelătoriei la raft, numită shrinkflation, a intrat în vigoare, joi, după ce, zilele trecute, a fost publicat în Monitorul Oficial. iată ce ar trebui să facă cei care au același preț la produse cu gramaje reduse.

De acum înainte vom găsi în magazine etichete speciale în dreptul produselor care au gramaj mai mic, dar preț neschimbat. Ordinul pentru implementarea măsurii a intrat în vigoare de pe 11 octombrie. Acest ordin nu se aplică însă și comerțului online.

Toți operatorii economici vor fi obligați să semnaleze faptul că au pe raft un produs căruia i-a fost redus gramajul, dar ambalajul, forma, prezentarea și mai ales prețul au rămas aceleași. A apărut în Monitorul Oficial și modelul de etichetă.

Trebuie să apară fotografia produsului, cu mențiunea că gramajul sau volumul a fost redus, dar prețul a rămas același. Această etichetă trebuie menținută cel puțin 30 de zile din momentul în care a apărut schimbarea.

Comercianții ar putea fi amendați

Se aplică la tot ce este în magazin, de la alimente, la produse de igienă, iar operatorii economici și administratorii economici sunt cei care trebuie să se ocupe de asta.

În cazul în care agenții economici nu se conformează, riscă amenzi între 1.000 și 10.000 de lei, dar și oprirea temporară de la comercializare a produselor cu abateri de informare până la remediere, respectiv informarea consumatorilor.

Acest ordin al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, publicat în Monitorul Oficial, este metoda găsită de autorități pentru a lupta cu așa-numitul fenomen de shrinkflation, care a luat amploare în ultima vreme.

Tot mai mulți producători au decis să reducă gramajul, dar să păstreze prețul. Este considerată o metodă de inducere în eroare a clienților. Iar România, pentru a implementa această măsură, a primit acordul instituțiilor europene și s-a inspirat din Franța, unde modelul deja funcționează. Măsura fusese deja anunțată de premierul Marcel Ciolacu.

Ce s-a întâmplat în Franța

Pe de altă parte, de exemplu în Franța, Ministerul Finanțelor a precizat că, din iulie, vânzătorii sunt obligați să indice timp de două luni care produse au fost reduse ca dimensiune în așa fel încât a rezultat un preț mai mare raportat la gramaj.

„Shrinkflation este o jecmăneală, îi vom pune capăt. Vreau să reclădesc încrederea consumatorilor, iar încrederea merge mână în mână cu transparența”, a declarat precizat ministrul finanțelor, Bruno Le Maire.