Anca Alexandrescu a dat-o afară din emisiune pe celebra Raisa de pe TikTok, după ce aceasta a lansat acuzații grave fără a aduce însă niciun fel de probă. Mai mult, întrebată despre postările care făceau referire la persoana sa și la postul Realitatea, Raisa a spus că nu ea ar fi postat acele lucruri. După emisiune, Anca Alexandrescu a răbufnit și susține că ‘fiul’ ei, un bărbat cu care nu are nicio legătură, dar care susține pe rețelele sociale că jurnalista ar fi mama sa, ar fi cel care scrie pe conturile Raisei.

Anca Alexandrescu, moderatorul emisiunii ”Culisele statului paralel” i-a arătat câteva postări care erau făcute chiar împotriva ei, pe care aceasta le neagă că le-ar fi scris. În cele din urmă, Simona Fica, cea care postează  sub numele de Rasia, sau Raisa Ekaterina Ivatenko, a fost dată afară din emisiune.

Dialogul incendiar între cele două poate fi urmărit AICI.

După emisiune, Anca Alexandrescu a afirmat că cel care ar posta acuzațiile la adresa sa, de pe conturile Raisei, ar fi un impostor, care se dă drept fiul ei:  „Vă aduceți aminte când v-am arătat acest impostor care se dă drept fiul meu? Ei bine, el este cel care o ajută pe Raisa cu postările pe TikTok! Vai, ce coincidență!”, a scris Alexandrescu pe pagina sa.

Aceasta susține că a descoperit legătura dintre cei doi chiar din telefonul Raisei.

„Când i-am cerut să verific dacă a vorbit cu generalul Chelaru, am văzut apelurile cu acest personaj! Am întrebat-o: oare să nu fi văzut ce am postat eu despre el, dacă mă urmărește? În plus, a mai făcut și alte postări împotriva mea și a Realității! Chiar și când l-au luat pe Coldea la DNA!’, a mai spus Anca Alexandrescu.

„Am făcut ce trebuia să fac! Am arătat adevărul! Cei care vor continua să mă jignească vor primi block instant!”, a încheiat Alexandrescu mesajul.

Guvernul Regatului Unit a anunţat marţi că va introduce utilizarea inteligenţei artificiale (AI) în serviciile publice, pentru a moderniza o serie de instrumente „arhaice” care, potrivit acestuia, au făcut ca administraţia britanică să piardă 45 de miliarde de lire sterline (53 de miliarde de euro) pe an, informează AFP, conform Agerpres.

„Un nou ansamblu de instrumente AI (…) va fi pus la dispoziţia funcţionarilor cu scopul de a moderniza tehnologia” utilizată în administraţie şi „de a furniza servicii publice mai bune”, a precizat Guvernul britanic într-un comunicat.

În timp ce anumite funcţionalităţi vor fi implementate imediat, sistemul dezvoltat de o echipă specializată din cadrul Ministerului Ştiinţei, Inovării şi Tehnologiei „ar trebui să fie pus în curând la dispoziţia tuturor funcţionarilor publici”, afirmă Guvernul de la Londra, fără să ofere detalii suplimentare privind calendarul acestei măsuri.

Unul dintre instrumentele AI va permite analiza mai rapidă a miilor de răspunsuri primite de serviciile statului în timpul numeroaselor anchete publice lansate în ţară.

„În prezent, acest proces este sub-contractat către consultanţi şi analişti, care pot avea nevoie de luni întregi” pentru a analiza informaţiile „înainte să factureze contribuabilul cu aproximativ 100.000 de lire sterline de fiecare dată”, potrivit aceluiaşi comunicat.

Printre celelalte instrumente AI prevăzute figurează în special un serviciu de transcriere securizat pentru reuniuni, un instrument de pregătire a şedinţelor şi un asistent juridic.

Anunţul Guvernului britanic se bazează pe un raport, realizat de cabinetul de consultanţă Bain & Company şi publicat marţi, care afirmă că „tehnologiile arhaice” utilizate în prezent de administraţia britanică „fac sectorul public să piardă 45 de miliarde de lire sterline” pe an.

Raportul avertizează că utilizarea unei tehnologii învechite duce la „costuri enorme de mentenanţă” şi dezvăluie că aproape jumătate din serviciile publice din Regatul Unit nu pot fi accesate online.

„Vom urma propria noastră cale: vom testa şi vom înţelege inteligenţa artificială înainte de a o reglementa, pentru a ne asigura că, atunci când o vom face, acea reglementare va fi proporţională şi bazată pe ştiinţă”, a afirmat premierul britanic.

The National Institute of Public Health (INSP) informed that, between January 13 and 19, 114 new cases of SARS-CoV-2 infections were recorded, a decrease of 29.6% compared to the previous week.

According to INSP, 28 of the new cases were among reinfected patients who tested positive more than 90 days after the first infection, Agerpres.

Between January 13 and 19, four deaths were reported among people infected with SARS-CoV-2, all of them having comorbidities.

To date, 69,247 people diagnosed with SARS-CoV-2 infection have died in Romania.

So far, 3,582,407 cases of COVID-19 have been recorded in Romania.

In the past week, 876 RT-PCR tests and 14,992 rapid antigen tests were performed. The positivity rate was 0.7%.

Up to this point, a total of 14,039,934 RT-PCR tests and 15,184,712 rapid antigen tests have been processed nationwide.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnat luni un ordin executiv prin care declară „urgenţă energetică naţională” ce îi conferă autoritatea de a stimula producţia de petrol şi gaze din ţară, inclusiv prin deschiderea de noi foraje în Alaska, transmite marţi EFE, conform Agerpres.

Această decizie reprezintă o inversare a tranziţiei către surse curate promovată de predecesorul său, Joe Biden.

„Politicile administraţiei anterioare au condus naţiunea noastră la o urgenţă naţională, în care o aprovizionare cu energie precar inadecvată şi intermitentă şi o reţea din ce în ce mai nefiabilă necesită acţiuni rapide şi decisive. Fără o soluţie imediată, această situaţie se va deteriora drastic în viitorul apropiat”, spune ordinul său.

Înaintea ceremoniei de învestire, membrii echipei lui Trump au anunţat că urgenţa energetică îi va permite să „deblocheze instrumente” pentru extinderea exploatării resurselor naturale, inclusiv foraje în Alaska şi Oceanul Arctic, iniţiativă pe care Joe Biden a încercat să o oprească în timpul mandatului său.

Bogății naturale

Într-un ordin executiv dedicat exclusiv statului Alaska, preşedintele american a subliniat că acesta „deţine o aprovizionare abundentă şi în mare parte neexploatată de resurse naturale”.

„Declanşarea acestei abundenţe de bogăţie naturală va creşte prosperitatea cetăţenilor noştri şi, în acelaşi timp, va ajuta la îmbunătăţirea securităţii economice şi naţionale a naţiunii noastre pentru generaţiile viitoare”, a subliniat Trump.

Din acest motiv, el a spus că „politica SUA este să profite din plin” de aceste vaste terenuri şi resurse în beneficiul naţiunii.

În Alaska există restricţii privind explorarea şi forajul petrolului deoarece mai multe puţuri sunt situate în zone considerate rezervaţii indigene.

Preşedintele Trump le-a cerut şefilor departamentelor şi agenţiilor executive să pună capăt ordinelor care nu sunt în concordanţă cu obiectivul de a valorifica la maximum această bogăţie de resurse şi a solicitat în acest sens să se rezilieze anulările contractelor din cadrul Refugiului Naţional pentru Faună Sălbatică care nu sunt conforme cu acest obiectiv.

Premierul francez Francois Bayrou a atenţionat împotriva riscului ca Franţa şi Uniunea Europeană (UE) să fie „strivite” de politica anunţată de preşedintele american Donald Trump, ce va fi învestit lunea aceasta, dacă ele nu vor face nimic ca să reacţioneze, informează AFP, conform Agerpres.

„SUA au decis (să adopte) o politică incredibil de dominatoare prin dolar, prin politica industrială, prin captarea de investiţii şi a întregii cercetări”, a declarat şeful guvernului francez.

„Dacă nu facem nimic, vom fi dominaţi, striviţi, marginalizaţi. Această decizie care nu depinde decât de noi, francezi şi europeni, pentru că este imposibil fără Europa, înseamnă să ne regrupăm”, a adăugat el cu ocazia urărilor adresate personalului municipal din Pau (sud-vest), oraş al cărui primar este.

„Învestirea lui Donald Trump ne pune în faţa responsabilităţii noastre”, a continuat premierul francez, evocând de asemenea „puterea Chinei”, care a depăşit în decembrie nivelul de 1.000 de miliarde de excedent comercial.

„Franţa şi Europa sunt astăzi în faţa a două provocări”, americană şi chineză, a rezumat Francois Bayrou.

Pentagonul a eliminat luni portretul lui Mark Milley, general de armată în rezervă şi fostul şef al Statului Major Interarme în primul mandat de preşedinte al lui Donald Trump, au declarat doi martori pentru Reuters, într-un demers care a avut loc la nici două ore de la ceremonia de învestire a lui Trump, notează Agerpres.

Pentagonul nu a răspuns imediat la o întrebare despre motivul pentru care portretul a fost eliminat la doar câteva zile după ce fusese amplasat.

Cu puţin timp înainte, fostul preşedinte Joe Biden l-a graţiat preventiv pe Milley şi pe alţi câţiva pe care Trump i-a vizat pentru potenţiale represalii.

Potrivit Reuters, Trump a avut resentimente profunde faţă de Milley şi l-a numit cândva un om care „se mişcă şi gândeşte lent” şi „imbecil”.

Trump i-a reproşat lui Milley lipsa de loialitate, iar mai târziu generalul nu şi-a ascuns susţinerea pentru democraţi.

Trump a sugerat că Mark Milley ar trebui judecat pentru trădare şi chiar să fie executat, după ce a ieşit la iveală că, în perioada când a condus Statul Major, a avut două contacte secrete cu omologul său chinez pentru a-l asigura pe acesta că Trump nu intenţiona să atace China.

Milley a fost citat în cartea „War” a lui Bob Woodward, publicată în octombrie 2024, numindu-l pe Trump „fascist până în măduva oaselor”.