Treaba asta mi-e clară. După ani de zile pe nişa presei de parenting, am citit atât de multe teorii şi cărți, încât pot fi, cel mult, o mamă ca la cărți, nu ca la carte. Din toate am furat, împrumutat sau adoptat sau negat câte ceva. Aşa am ajuns la rețeta mea personală de parenting, personalizată la firea copilului meu şi la vibe-ul familiei.

Cea mai dificilă jonglerie e să combin starea de prietenă a copilului meu cu cea de părinte. Să trec granița, la nevoie. Nu pot fi mama perpetuu duioasă şi serioasă, cu un zâmbet reținut dar cald în colțul gurii. Uneori sunt exuberantă şi mă implic în joc până acolo unde chiar îmi doresc să câştig în fața copilului, alteori mă scoate din sărite şi cu greu mă abțin să nu-l pocnesc, alteori îmi vine să-l țin în brațe ca pe un bebeluş şi el se revoltă că-i mare.

Unde e zen-ul de altă dată?

Într-un cuvânt, sunt un om normal, obişnuit, nu mama superzen care croşetează la gura sobei, pe care o vedem prin cărțile de română. Aşa că fii-miu s-a obişnuit să mă vadă în toate ipostazele, la fel cum îl vedem şi noi pe el. O parte importantă a relației noastre o constituie comunicarea. Una deschisă tuturor subiectelor, inclusiv bârfei sau prostiilor. Mi se pare periculos să-i spui copilului (aşa cum mi s-a spus mie) că toți oamenii sunt buni, că lumea e complet dreaptă, pictată în alb şi negru sau că binele învinge no matter what. Am crescut  cu aceste convingeri şi m-am dumirit cum stau lucrurile foarte târziu. Nu aveam voie să înjur, să spun nimic rău despre nimeni – nici măcar despre copiii care mă băteau sau cu care mă certam. Nuuuu, realitatea era prezentată ca o savarină în ambalaj de lux, pufos, cu praf de îngeri. Şi totuşi, ceea ce „înghițeam” eu zi de zi semăna mai mult cu un borcan de murături alternat cu unul de Nutella.

Citește continuare articolului pe site-ul nostru de parenting www.totuldespremame.ro

Consuela Colțan este învățătoare de 25 de ani și predă la Școala Gimnazială Nr. 280 din Sectorul 5 al Capitalei. A înțeles că elevii vremurilor noastre nu mai învață stând cuminți în bănci, cu stiloul în mână și ochii la tablă, ci că au nevoie de suport vizual, stimuli colorați, mișcare. Iar lecțiile ei sunt adevărate aventuri pentru copii, în care sunt provocați să descopere, să experimenteze, să întrebe.

Marea provocare pentru Consuela Colțan este să organizeze lecțiile interactive într-o clasă cu 35 de elevi, într-o școală în care se lucrează în trei schimburi. Pentru a pregăti clasele, ea merge la școală seara, după 8, sau dimineața, la 6.30, să mute băncile, să pregătească materialele. Mai în glumă, mai în serios, e întrebată de cei din jur: ”Iar ai inspecție?” Iar adevărul este că are, zilnic, iar evaluatorii ei au 6-7 ani și nu-și permite să nu fie pregătită în fața lor.

Totul Despre Mame: Sunteți învățătoare în sistemul de stat și reușiți să ieșiți din linie și să predați altfel decât folosindu-vă exclusiv de cretă și tablă. Când ați început să predați altfel și care au fost efectele asupra copiilor?

Încă de pe băncile Şcolii Normale “Elena Cuza”, m-am străduit să concept lecţii cât mai atractive pentru elevi, care să le stârnească interesul şi să le menţină atenţia trează. Mereu m-am pus în ”pielea” elevului, gândindu-mă ce mi-ar plăcea să aflu nou, cum s-ar întâmpla acest lucru şi prin ce mijloace. Cu toţii am fost elevi şi ne amintim cum tremuram atunci când intra în clasă un anumit profesor, cum înţepeneam în bancă ore întregi, nemişcaţi, eventual şi cu mâinile le spate, cum scriam, după dictare, expunerea conţinutului lecţiei, cum eram unii lăudaţi, alţii umiliţi, chiar loviţi. Mi-ar plăcea să cred că acest mod de a face educaţie nu mai există, că elevul este în centrul procesului educațional, că preocuparea pentru dezvoltarea lui armonioasă este prioritară.

Stilul meu de predare se bazează pe învăţarea afectivă, care constă în inducerea unor dispoziţii afective pozitive, propice învăţăturii. Avem datoria, ca educatori, să valorizăm curiozitatea şi bucuria cu care micul şcolar de 6 ani păşeşte pentru prima dată pragul clasei şi să dezvoltăm componentele motivaţionale de ordin afectiv: încrederea în forţele proprii, siguranţa în rezolvarea problemelor; bucuria descoperirii şi satisfacţia succesului.

Din punctul meu de vedere, afectivitatea transpusă în motivaţie şi învăţare reprezintă unul dintre factorii importanţi în formarea personalităţii elevilor. În activitatea şcolară, educaţia prin iubire este cea mai eficientă cale de dezvoltare şi de formare, mai ales în ciclul primar.

Citiți continuarea articolului pe site-ul nostru de parenting www.totuldespremame.ro

Într-un mediu cum e școala sau grădinița, care ar trebui să fie 100% sigur pentru copii, se pot petrece, uneori, abuzuri de care sunt responsabile exact cadrele didactice. Nu sunt deloc puține cazurile mediatizate de copii loviți, jigniți, terorizați de educatoare/ învățătoare/ profesori, iar de multe ori părinții nu știu cum să acționeze și ce pârghii au la îndemână pentru ca abuzatorii să fie trași la răspundere. De asemenea, uneori, părinților le este greu să distingă un abuz de disconfortul copilului: dacă un profesor țipă la clasă poate fi tras la răspundere? Cum? Dar dacă învățătoarea îi aruncă elevului cărțile și creioanele pe jos iar apoi îi ordonă să le ridice?

Lovirea, atingerea copilului în zona intimă, trasul de urechi- toate acestea sunt abuzuri clare. Dar în aceeași categorie se încadrează și rușinarea copilului, insulta, ignorarea nevoilor lui.

Ce forme poate lua abuzul unui profesor asupra copiilor

Profesorii pot distruge stima de sine a copiilor prin mai multe moduri. Când un profesor etichetează în mod repetate un copil spunându-i, de exemplu, că e „puturos”, comite un abuz. Când îl compară frecvent cu alți frați ori colegi, scoțând în evidență faptul că e „oaia neagră” a clasei, tot despre abuz e vorba.

Țipând constant, luându-se în mod repetat de ei, umilindu-i public, amenințându-i în mod repetat – toate acestea sunt forme de abuz. Îngropate în sufletul copiilor, cicatricile nevăzute rezultate pot fi greu de vindecat.

Îl pot face pe copil să se îndoiască de fiecare mișcare a sa, îl pot face să se vadă ca valorând mai puțin sau neavând nicio valoare. Iată, concret, exemple de abuz care se pot întâmpla la grădiniță sau la școală:

Abuzul verbal: profesorul țipă sau insultă copilul

Există o diferență între un profesor care este ferm sau ridică vocea pentru a fi auzit la clasă și un profesor abuziv. De exemplu, când clasa este zgomotoasă, profesorul ar putea spune cu voce tare „Liniște, vă rog!” pentru a atrage atenția tuturor. Acest comportament este în regulă. Vorbim de abuz dacă profesorul țipă la copii cu o voce furioasă și le vorbește urât.

Oamenii abuzivi spun lucruri urâte și apoi se scuză spunând că „a fost o glumă” sau te vor face să crezi că ai înțeles greșit. Sau chiar că nu au spus ceea ce a auzit copilul.

Abuzul verbal este una dintre cele mai des întâlnite, dar și cele mai trecute cu vederea, forme de abuz asupra copiilor. De cele mai multe ori, acest comportament este privit ca o formă de disciplinare.

Abuzul fizic: lovirea, împingerea, trasul de haine/urechi

Profesorul care lovește un copil sau care doar ridică mâna asupra unuia și îl amenință, care lovește în alte lucruri (în bancă, ori în perete, ori aruncă cu lucruri) face un abuz.

Chiar dacă nu rănește practic pe nimeni, un profesor nu ar trebui să facă niciun copil să se simtă speriat sau nesigur. De asemenea, niciun profesor nu ar trebui să atingă copiii în moduri în care să-i facă să se simtă inconfortabil.

Citește continuarea articolului pe site-ul nostru de parenting www.totuldespremame.ro

Președintele Klaus Iohannis a decorat de Ziua Educației câteva zeci de instituții de învățământ, inclusiv colegiul din Sibiu care i-a ținut postul rezervat timp de peste două decenii și colegiul unde predă soția sa, Carmen Iohannis.

Este vorba de Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu unde postul său de profesor de fizică s-a eliberat în primăvară după ce Klaus Iohannis a depus cererea de pensionare, în condițiile în care catedra era rezervată pentru el din anul 2000.

Pe lista instituțiilor se află și Colegiul National „Gheorghe Lazar” din Sibiu, unde Carmen Iohannis este profesoară de engleză. Klaus și Carmen Iohannis au fost și elevi la colegiile unde au ajuns profesori.

Potrivit Administrației Prezidențiale, de Ziua Mondială a Educației, sărbătorită pe 5 octombrie, zeci de instituții de învățământ din România au fost decorate cu Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Mare Ofițer sau de Cavaler, „în semn de apreciere și recunoștință pentru contribuția dascălilor la dezvoltarea României prin educație, pentru profesionalismul și dăruirea cu care s-au dedicat misiunii transformatoare a școlii în viața elevului, dar și a comunității, preocupându-se de continua îmbunătățire a actului educațional”.

Lista completă a școlilor, colegiilor și liceelor decorate, aici.

Mesajul lui Klaus Iohannis de Ziua Educației:

„De Ziua Mondială a Educației, pe care o sărbătorim astăzi, onorăm rolul esențial al tuturor celor care sunt parte a procesului de învățământ în ghidarea tinerilor noștri pe calea cunoașterii și a asumării valorilor pe care se construiește o societate liberă, prosperă și puternică.

A te dedica formării unor întregi generații este una dintre cele mai frumoase vocații. Să îi prețuim, așadar, pe cei care deschid minți și formează caractere, fiind ei înșiși modele de urmat elevilor pe care îi educă.

La mulți ani tuturor celor care au ales cariera didactică!”

Școala înseamnă emoții, așteptări și provocări atât pentru copii, cât și pentru părinți. Pentru ca anul școlar să fie unul de succes, nu este suficient să ne concentrăm doar pe rezultatele academice, ci și pe sănătatea mentală și emoțională a copiilor. Echilibrul emoțional, care stă în mare parte în responsabilitatea părinților, contribuie la îmbunătățirea performanțelor școlare și-l ajută pe copil să meargă la școală cu zâmbetul pe buze. Am stat de vorbă cu Andreea Năstase, psiholog la Institutul de Logopedie din București, pentru a afla cum ne putem ajuta copiii să facă față cu brio provocărilor noului an școlar.

Mulți spun că școala e stresantă, că temele sunt multe, că e bullying, că e prea multă competiție…În mod cert, copiii au nevoie de sprijin, iar psihologul Andreea Năstase ne-a dezvăluit câteva moduri practice prin care părinții îi pot susține. Le dateliem pe toate mai jos.

Stabilește o rutină

Creează o rutină zilnică pentru somn, mese și timp de studiu. Rutina oferă copilului un sentiment de stabilitate, iar predictibilitatea îl ajută să se simtă în siguranță. El știe ce urmează și asta reduce anxietatea. De asemenea, copilul învață să se organizeze și să fie mai responsabil față de propriile activități. Având un program bine definit, copilul nu mai este copleșit de întrebarea „ce urmează să fac?” și își poate concentra atenția asupra activității din momentul prezent. Rutina contribuie la gestionarea stresului, deoarece elimină incertitudinile din programul zilnic.

Citește continuarea articolului pe site-ul nostru de parenting www.totuldespremame.ro

Orice persoană poate sesiza comisia de etică a unei Universități cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia universitară, dar sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare, se arată în regulamentul de funcționare a comisiilor de etică universitară, publicat joi în Monitorul Oficial. Actul prevede că reclamantul trebuie să-și dea datele personale în sesizarea care se înregistrează la registratura instituției, iar identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială.

• După dezvăluirile Snoop.ro privind abuzurile sexuale ale profesorului Alfred Bulai de la SNSPA, Guvernul Ciolacu a promis că va modifica legislația astfel încât să poată fi analizate și sesizările și reclamațiile anonime din Universități, însă până la acest moment nu s-a făcut mare lucru.
• Guvernul a aprobat în 14 august un proiect de lege care stabilește că petițiile anonime despre abuzuri în instituțiile publice, inclusiv din sistemul de Educație, nu vor mai fi clasate, ci analizate și trimise de îndată la poliție și parchet.
• Pentru a intra în vigoare aceste măsuri, proiectul de lege va trebui aprobat de Parlament, lucru care nu s-a întâmplat încă.

Un nou Regulament-cadru de funcționare a Comisiilor de etică din Universități, promis luna trecută de ministrul Educației, Ligia Deca, după ce Snoop.ro a scris despre cazurile de hărțuire sexuală ale profesorului Alfred Bulai de la SNSPA, reținut de procurori, a fost publicat joi în Monitorul Oficial.

„Sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare”

Principala problemă a rămas însă nerezolvată – sesizările și reclamațiile anonime nu vor fi luate în considerare, reclamanții fiind nevoiți să își dea datele personale pentru ca sesizarea să fie considerată admisibilă.

„Sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare”, prevede Art. 6, alineatul 3 din acest Regulament.

Identitatea reclamantului trebuie păstrată confidențială

Orice persoană care vrea să reclame posibile nereguli poate să facă o sesizare în scris sau online, care se înregistrează la registratura Universității.

Toate sesizările primite de comisie sunt înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile.

Numărul de înregistrare al sesizării se comunică petenților, la adresa de contact menționată.

„Identitatea autorului sesizării se păstrează confidențială. La registratură, în registrul de intrări, la rubrica „deponent/petent” se va completa „anonim”.

Sesizarea este transmisă de registratură către secretarul comisiei. Sesizările depuse greșit se redirecționează în maximum două zile lucrătoare către registratură”, se arată în regulament.

Ce date trebuie să prezinte reclamantul pentru ca sesizarea să fie admisibilă

Orice sesizare primită de comisie este supusă unui control al admisibilității. Pentru a fi admisibile, sesizările trebuie să conțină în mod cumulativ următoarele:

• a) semnătura persoanei care formulează sesizarea;
• b) datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea: numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice, adresa acesteia, precum și, după caz, adresa de corespondență, care poate fi și o adresă de poștă electronică;
• c) o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie universitară, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare”, se arată în regulament.

Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la alin. (4) sunt respinse motivat ca inadmisibile de către comisii și comunicate în termen de 5 zile lucrătoare la adresa indicată în sesizare.

Persoana care nu a depus o sesizare admisibilă are dreptul de a relua demersul cu respectarea prevederilor alin. (4).

• „Nerespectarea prevederilor referitoare la păstrarea confidențialității identității autorului sesizării constituie abatere disciplinară”, se mai arată în Regulament.

O singură mențiune despre victimele formelor de abuz sau hărțuire în Universități

După tot scandalul legat de hărțuirea sexuală de la SNSPA, regulamentul făcut de Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, are o singură mențiune legată de victimele formelor de abuz sau hărțuire.

Abia la final, în dispozițiile finale, la art. 16 se menționează:

• „În baza autonomiei universitare, instituțiile de învățământ superior pot să asigure sprijin de specialitate pentru victimele care au făcut obiectul formelor de abuz sau hărțuire”, se arată în regulament.

Prezentul regulament-cadru se aplică începând cu anul universitar 2024—2025. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament-cadru, Universitățile vor elabora propriile regulamente de organizare și funcționare a comisiilor de etică, pe care le vor publica pe site-urile proprii.

Ligia Deca spune că are nevoie de lege pentru ca sesizările anonime să poată fi înregistrate

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat luna trecută la Guvern că este nevoie de modificarea legii pentru ca sesizările anonime să poată fi înregistrate în Universități.

• „Proiectul de lege care prin modificarea Ordonanței 27/2000 permite primirea și procesarea de sesizări anonime. După adoptarea acestui proiect de lege se poate trece la adoptarea în guvern a Hotărârii de modificare a HG 970 care vizează extinderea aplicabilității metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriu de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă și către relațiile între elevi/studenți și cadre didactice”, a declarat Deca. 

Ministrul Educației a spus că, pentru a modifica legislația secundară, este nevoie ca sesizările anonime să poată fi înregistrate. 

• „Vom adopta în timp scurt regulamentul de funcționare a comisiilor de etică din universități, unde de exemplu detaliem cum se poate face autosesizarea comisiilor de etică din universități, dacă există suspiciuni sau cazuri semnalate în mass-media, fiecare comisie de etică a unei universități să poată lua măsuri în consecință”,  a spus Ligia Deca. 

După ședința de Guvern din 14 august, condițiile de sesizare anonimă a cazurilor de hărțuire sexuală în școli și universități au rămas în analiză.

Un proiect de hotărâre de guvern, analizat atunci în primă lectură, a vizat aplicabilitatea măsurilor în materie de prevenire și combatere a hărțuirii și în sistemul național de educație, astfel încât să fie descurajat fenomenul hărțuirii sexuale.

Un proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării stabilește că petițiile anonime despre abuzuri în instituțiile publice, inclusiv din sistemul de educație, nu vor mai fi clasate, ci analizate și trimise de îndată la poliție și parchet.

Petițiile anonime privind cazurile de hărțuire sexuală ori morală nu se vor mai clasa, ci vor fi analizate de o persoană responsabilă sau de o Comisie de primire și soluționare a acestor cazuri, care vor trebui să sesizeze de îndată organele de urmărire penală dacă se constată fapte de natură penală.