În ultimii ani, peste 100.000 de liceeni au părăsit sistemul educațional, iar consecințele se resimt deja pe piața muncii, prin deficitul tot mai accentuat de specialiști și dificultatea atragerii investițiilor în sectoare care necesită competențe tehnice și profesionale. În același timp, mii de copii ajung să aleagă un liceu sau o direcție profesională fără să fi avut vreodată contact real cu o meserie sau cu mediul economic. Alegerea este una întâmplătoare, iar întâmplarea produce ulterior abandon școlar, frustrare și marginalizare.

Pentru a remedia aceste probleme, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) implementează, la nivel național, programul Pactul pentru Tineri, ajuns anul acesta la cea de-a patra ediție, un program dedicat prevenirii abandonului școlar și orientării vocaționale timpurii, în mediul rural și urban mic.

Programul, derulat în parteneriat cu Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), Inspectoratele Școlare Județene și specialiști din mediul economic, urmărește să conecteze elevii cu realitățile pieței muncii, oferind o alternativă reală la abandon și contribuind, în același timp, la formarea unei forțe de muncă adaptate nevoilor economiei românești.

Primele două ediții au avut rolul de a înțelege în profunzime fenomenul abandonului școlar și de a construi soluții fundamentate pe realitățile din teren. Au fost organizate 12 dezbateri publice județene, reunind peste 4.000 de profesori, elevi, părinți, consilieri școlari, reprezentanți ai ONG-urilor și autorități locale, interesați de identificarea unor mecanisme eficiente de prevenire și reducere a abandonului școlar. În paralel, au avut loc 88 de ateliere situaționale, cu participarea a 1.720 de elevi și profesori, în cadrul cărora au fost identificate cauzele profunde ale abandonului și au fost conturate soluții concrete pentru prevenirea acestuia și pentru reîntoarcerea în sistemul educațional a copiilor care au părăsit școala.

Acest proces de analiză s-a concretizat într-un raport care a identificat 34 de factori de risc pentru abandonul școlar și a propus măsuri concrete. Documentul a stat la baza constituirii unui comitet interministerial pentru combaterea și prevenirea abandonului școlar, creat ca urmare a Pactului pentru Tineri.

Programul a generat și rezultate cu impact direct asupra elevilor vulnerabili. A contribuit la adoptarea unor măsuri de sprijin pentru reintegrarea în sistemul educațional, inclusiv aprobarea unei burse de 700 lei/lună pentru mamele minore, prin ordin al Ministrului Educației, pentru a le facilita revenirea la școală. Totodată, a fost lansată o platformă online care centralizează informații, soluții legislative și resurse utile pentru tineri, părinți și profesori.

Pe baza concluziilor obținute, ediția a treia a trecut de la analiză la intervenție directă. Programul a fost reconfigurat pentru a include testare vocațională, consiliere individuală, ateliere experiențiale și întâlniri directe cu profesioniști, transformând orientarea în carieră într-un proces concret, ancorat în realitățile economice.

Ediția a III-a, desfășurată sub sloganul „O carieră reală: de la vocație la profesie”, a demonstrat eficiența acestei abordări. Elevi de gimnaziu din județele Gorj, Dolj și Mehedinți au parcurs un traseu complet de orientare vocațională, având acces la evaluări, consiliere și experiențe practice relevante pentru piața muncii.

În cadrul acestei ediții, 64 de profesori consilieri școlari special formați pentru a ghida adolescenții printr-un proces integrat de evaluare a potențialului individual, valorilor personale și compatibilității cu viitoarele trasee profesionale, au testat și consiliat 3.000 de elevi de gimnaziu, în 89 de unități de învățământ din mediul rural și urban mic. Dintre aceștia, 600 de elevi au participat la ateliere vocaționale, iar 525 elevi au luat parte la evenimente tip „Biblioteca Vie”, întâlnind profesioniști și antreprenori și descoperind pentru prima dată cum arată, în mod real, profesiile viitorului. Pentru mulți dintre acești tineri, aflați în fața uneia dintre cele mai importante decizii ale vieții lor, aceasta a fost prima interacțiune directă cu mediul profesional și primul pas către o alegere conștientă a direcției lor.

Impactul intervenției depășește dimensiunea educațională. Într-o economie care resimte acut lipsa specialiștilor în domenii tehnice și industriale, orientarea vocațională timpurie devine o investiție strategică în capitalul uman. Creșterea numărului de absolvenți ai învățământului profesional și tehnic, corelarea competențelor cu cerințele reale ale angajatorilor și reducerea abandonului școlar sunt condiții esențiale pentru echilibrul pieței muncii și pentru dezvoltarea economică sustenabilă.

Pactul pentru Tineri demonstrează că parteneriatul dintre mediul privat, sistemul educațional și autorități poate genera soluții funcționale, scalabile și relevante la nivel național. Programul a evoluat de la o inițiativă de conștientizare la un model aplicat de intervenție, capabil să producă rezultate măsurabile și să contribuie la securitatea economică a României, pe termen lung.

Descoperirea vocației la momentul potrivit poate face diferența dintre abandon și reușită, dintre dependență și autonomie, dintre vulnerabilitate și șansa reală la un viitor construit pe competență, demnitate și sens.

FSE Spiru Haret a publicat un ghid în format video, în care le explică angajaților din Educație ce se întâmplă atunci când decid să intre în grevă. Sindicatul menționează că, pe durata grevei, participanții nu primesc salariu, iar zilele de protest nu sunt considerate vechime în muncă, scrie educatieprivata.ro.

Contractul individual de muncă este suspendat în mod automat, fără să fie necesară o cerere specială în acest sens, mai  precizează Federația.

Citește și: Când au loc simulările la Evaluarea Națională și la BAC în 2026. Ministerul Educației a publicat calendarul probelor

” TĂCEREA NU MAI ESTE O SOLUȚIE!

Ce trebuie să știi: Greva este un instrument LEGAL și democratic pentru a ne apăra interesele profesionale, economice și sociale.

Important: Nu cerem privilegii. Nu cerem favoruri. Cerem să fim RESPECTAȚI!
Știm că există temeri și semne de întrebare. De aceea, am „tradus” Legea dialogului social (nr. 367/2022) pe înțelesul tuturor, ca să știi exact ce presupune participarea ta și cum ești protejat”, este mesajul care însoțește videoclipul publicat de sindicat.

Citește și: Subiecte la română și matematică la Evaluarea Națională 2026 – simularea din județul Bacău. Cum se rezolvau

Aproape trei sferturi dintre membrii Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (74,7%) declară că sunt dispuși să participe la o grevă generală, potrivit unui sondaj realizat de federație în perioada 14-31 ianuarie și făcut public miercuri, 4 februarie.

Protestele profesorilor au loc în contextul mai larg al discuțiilor privind tăierea cheltuielilor cu personalul bugetar și aplicarea unor măsuri de austeritate în domeniu educaţiei.

„Noi nu am renunțat la proteste. Protestăm pentru abrogarea măsurilor de austeritate pe care le-a impus în 2025: norma didactică, numărul de elevi în clasă foarte mare, comasarea claselor și tăierea burselor pentru elevi și studenți. Aceste măsuri dacă se continuă sunt măsuri anti-educație și nu sunt măsuri de reformă. Cerem abrogarea acestor măsuri. Dacă s-au aplicat un an de zile, să cântărească Guvernul și să zică câți bani a economisit din aceste suprimări a învățământului. Dacă nu, e bine ca anul viitor școlar să înceapă așa cum a fost pe Legea 198/2023, o lege asumată de Parlament, de Guvern și președintele României”, a declarat Ion Zoican, reprezentant al Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, pentru Antena 3.

Când au loc simulările la Evaluarea Națională și la BAC în 2026. Ministerul Educației și Cercetării asigură cadrul de implementare pentru organizarea simulării Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a (ENVIII) și a simulării probelor scrise ale examenului național de bacalaureat în anul școlar 2025 – 2026.

Când au loc simulările la Evaluarea Națională și la Bac în 2026. Anunțul făcut de Ministerul Educației

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) și alin. (2) din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.058/29.08.2025 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2025-2026, respectiv, cu prevederile art. 17 alin. (1) și alin. (2) din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.059/29.08.2025 privind organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat 2026, simulările organizate la nivel național se vor desfășura conform calendarelor specifice, astfel:

16 – 18 martie 2026  – probele scrise pentru simulare EN VIII,
23 – 26 martie 2026 2026 se vor desfășura probele scrise pentru simulare bacalaureat.

Elevii de clasa a VIII-a vor susține simularea la următoarele discipline: limba și literatura română, limba și literatura maternă pentru elevii aparținând minorităților naționale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă și matematică.

Citește și A crescut rata de angajare a absolvenţilor români de studii superioare. Salariile acestora ajung până la 13.000 de lei

Disciplinele la care se organizează simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat în anul școlar 2025 – 2026 sunt: limba și literatura română, limba și literatura maternă pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale, matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare, psihologie, economie, sociologie și filosofie.

Citește și Studenții români, printre cei mai oropsiți din UE. Bursele nu le ajung pentru costurile de zi cu zi

Pentru elevii de clasa a VIII-a urmează o perioadă încărcată. Pe lângă pregătirile pentru examenul de Evaluarea Națională, Inspectoratele școlare au organizat și simulări ale examenului pentru a le permite elevilor să se obișnuiască cu formatul și pentru a știi care este nivelul de cunoștințe la momentul actual.

Recent, elevii de clasa a VIII-a din județul Bacău au susținut simulări la Limba și literatura română și la Matematică.

SUBIECT-romana_SIMULARE_EVNAT_BACAU_2026
BAREM-romana_SIMULARE-EVNAT_BACAU_2026-1
BC_SUBIECT_MATEMATICA_simularea_judeteana_EN_2026
BC_BAREM_MATEMATICA_simularea_judeteana_EN_2026-1

Evaluarea Națională 2026 începe pe 22 iunie, cu examenul scris la Limba și literatura română. Absolvenții de gimnaziu vor avea o zi liberă între probe.

Ministerul Educației lansează un program – pilot pentru aplicarea unui nou tip de notare – standardele naționale / Ce înseamnă asta pentru admiterea la liceu

Alte idei (ale adulților), altă distracție pentru copii: într-un interviu acordat Radio România Iași, Bogdan Cristescu, directorul general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), avansează ideea că, în aproximativ patru ani, notele primite de copii în timpul gimnaziului vor conta din nou pentru admiterea la liceu.

Într-un sistem al Educației în care Evaluarea Națională este singurul instrument de selecție perceput ca „echitabil”, evaluarea la clasă indică, în esență, o nevoie de standarde și o neîncredere instituțională: nota 8 într-o școală nu este aceeași cu 8-ul din altă școală.

Profesorii sunt, implicit, puși sub semnul întrebării.

Media școlară – noul bau-bau
Nimeni nu livrează un calendar ferm, dar mesajul trimis de CNCE pare să fie hotărât: în câțiva ani, notele acordate de profesori la clasă ar putea conta din nou pentru parcursul educațional al copiilor.

Consultările privind noua lege a salarizării pentru profesori și învățători ar urma să înceapă în martie. Bolojan: Norma de 20 de ore la clasă pe săptămână, care este astăzi în România, este la nivelul minim european

Iată cum, încet dar sigur, media școlară va deveni noul bau-bau, încă un motiv de stres pentru copii și pentru părinți.

Ministerul Educației a lansat, în această săptămână, apelul pentru înscrierea școlilor care doresc să participe la pilotarea standardelor naționale de evaluare, un demers considerat esențial pentru uniformizarea modului în care sunt evaluați elevii în România.

Finanțare externă pentru expertiză în standarde de evaluare
„(…) de mulți ani, standardele de evaluare au fost declarate o necesitate, dacă vreți, de rang 0 în sistemul de educație și, după mai mulți ani de demersuri, am reușit obținerea unei finanțări pentru a le realiza.

Finanțare care este necesară, pentru că expertiza de elaborare a acestor standarde lipsește destul de mult în România și nu am putut să ne sprijinim, dacă vreți, pe efort intern.

Uitându-ne un pic în istorie, ultimele, nici măcar nu standarde de evaluare, au fost niște criterii de notare, au fost realizate înainte de anul 2000, pentru clasele primare și pentru clasa VIII-a, de către instituția anterioară Centrului și anume Serviciul Național de Evaluare și Examinare. Revenind, am reușit să obținem o finanțare externă, în cadrul unui proiect european, RECRED în cazul de față.

Au fost parcurse mai multe etape. Etapele au constat, în primul rând, într-un training făcut de experți externi.

Apoi s-a format un grup de persoane care au fost sau care sunt lideri pe discipline, pentru că e important să spunem că aceste standarde sunt realizate pentru toate disciplinele din trunchiul comun, la momentul actual pentru primar și pentru gimnaziu, dar urmează și pentru liceu.

Apoi am avut o selecție și sunt 135 de experți pentru toate disciplinele din țară care au lucrat la standarde, iar la acest moment, după aproape nouă luni, suntem în situația de a avea standarde pentru fiecare disciplină și fiecare competență din programa școlară,  la discipline de trunchi comun, pentru clasele primare și gimnaziu”, a explicat Cristescu pentru Radio România Iași.

Citește și: Clasa pregătitoare 2026-2027. Începe nebunia luptei pe locurile la şcoli bune. Care este calendarul admiterii copiilor DOCUMENT

Vor fi trei standarde de evaluare: bază, consolidat și avansat
Noile standarde de evaluare sunt elaborate pentru toate disciplinele din trunchiul comun, la nivel primar și gimnazial, și sunt corelate cu competențele din programele școlare.

Ele descriu concret ce știe și ce poate face un elev, pe trei niveluri de performanță: bază, consolidat și avansat.

Deși nu stabilesc note în mod explicit, standardele sunt foarte apropiate de un sistem de notare.

„Nu sunt efectiv standarde de notare, dar sunt extrem de apropiate de acestea”, a explicat Bogdan Cristescu, precizând că nivelul avansat corespunde, în practică, intervalului de note 9–10.

Pilotarea standardelor va avea loc între martie și iunie, în școli selectate din toată țara, iar profesorii nu vor fi obligați să-și schimbe sistemul de notare.

Rolul lor este să folosească standardele ca reper și să ofere feedback privind claritatea și aplicabilitatea acestora.

Când ar putea conta notele din gimnaziu la admiterea la liceu
Deși nu vorbește despre o schimbare imediată a admiterii la liceu, șeful CNCE avansează pentru prima dată un orizont de timp realist.

„În opinia mea, după introducerea acestor standarde, ne putem aștepta ca, în patru ani, notele pe care le pun profesorii să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor”.

Mai pe românește, nu putem vorbi de o modificare a admiterii la liceu mai devreme de 2028 – 2029, după o perioadă de acomodare a profesorilor și de validare externă a evaluărilor realizate la clasă.

Asta înseamnă că eliminăm Evaluarea Națională?
La această întrebare, Bogdan Cristescu a evitat un răspuns tranșant. El amintește că, la nivel european, a existat o tendință de reducere a evaluărilor cu miză mare, considerate extrem de stresante pentru elevi, urmată recent de o revenire parțială a acestora.

„În mod cert, vom putea să folosim, într-un grad suficient de mare, evaluarea profesorilor la clasă, pentru că în secunda în care evaluarea profesorilor la clasă va fi unitară, pe baza standardelor și validată prin evaluări externe, este absolut normal și necesar ca evaluarea pe parcursul unui întreg ciclul al copiilor să conteze la admitere.

Nu aș putea spune dacă ar fi doar atât sau combinat cu niște evaluări externe. Eu cred că aceasta ar fi situația ideală, dar este o opinie personală. Dar în mod cert, evaluările la toate disciplinele  vor fi luate în calcul și poate vom avea, dacă vreți, o distribuție de note mai echilibrate decât avem acum la toate disciplinele”, a spus directorul CNCE.

Cel mai probabil scenariu, reiese din interviu, este unul mixt: notele din gimnaziu ar putea cântări mai mult, dar nu vor înlocui complet evaluările naționale.

LTSM MUN 2026 nu este doar o simulare academică, ci un manifest pentru puterea dialogului. Peste o sută de elevi din diverse școli și orașe vor păși în rolul de delegați ONU pentru a aborda teme critice care dictează astăzi agenda mondială: de la încălcările spațiului aerian în Europa de Est și riscul escaladării militare, până la amenințarea tehnologiei deepfake asupra proceselor democratice și combaterea traficului de droguri sintetice în mediul online.

Vocea tinerilor: O necesitate, nu o opțiune

Evenimentul subliniază urgența de a asculta vocea noii generații. Într-un mediu dominat de incertitudine geopolitică, LTSM MUN oferă cadrul în care tinerii își pot exersa gândirea critică și abilitățile de negociere, demonstrând că sunt capabili să propună soluții viabile pentru probleme complexe precum inegalitatea educațională sau securitatea cibernetică.

„LTSM MUN a pornit din dorința de a demonstra că noi, tinerii, nu suntem doar viitorul, ci și prezentul capabil de analiză profundă. Într-o lume unde ordinea internațională pare fragilă, avem nevoie de spații unde să ne testăm valorile și să ne întărim caracterele. Acest proiect nu doar că ne croiește drumul spre cariere în diplomație sau drept, dar ne învață esența integrității într-un sistem global care are mare nevoie de ea”, declară Luca Marinescu, inițiatorul proiectului și Secretar General al LTSM MUN 2026.

Educație prin valorile celor 5i

Bazat pe principiile fundamentale ale Liceului Teoretic Școala Mea – Individualitate, Identitate, Integritate, Internaționalism și Inovație, evenimentul transformă teoria în practică. Elevii vor parcurge toate etapele unui proces legislativ internațional: de la discursuri formale și lobby, până la redactarea și votarea rezoluțiilor.

„Suntem mândri să susținem o inițiativă care pune accent pe cetățenia globală. La Liceul Teoretic Școala Mea, credem că educația de calitate trebuie să iasă din cadrul clasei și să confrunte realitatea socială și politică. LTSM MUN este locul unde elevii învață că argumentul are putere și că democrația se menține prin implicare activă. Găzduirea sesiunilor la Senatul României le oferă acestor tineri contextul instituțional pe care spiritul lor civic îl merită”, a adăugat Smaranda Căciulatu, Director al Liceului Teoretic Școala Mea.

Comitete și Teme de Impact:

• Consiliul de Securitate (UNSC): Analiza încălcărilor spațiului aerian în Europa de Est și mecanisme de gestionare a crizelor.
• SOCHUM: Protejarea drepturilor omului și a libertății de exprimare în fața manipulării digitale și a deepfake-urilor.
• UNODC: Strategii împotriva distribuției online a drogurilor sintetice și răspunsuri de sănătate publică centrate pe tineri.
• UNESCO: Strategii pentru o educație incluzivă și reducerea inegalității digitale.
• Curtea de Apel București (Simulare): Un studiu de caz juridic intens, sub titlul „Un foc mic, o explozie uriașă”.

Programul Evenimentului:

• Vineri, 13 februarie: Ceremonia de deschidere (Senatul României) și primele sesiuni de dezbateri.
• Sâmbătă, 14 februarie: Sesiuni intensive de lucru în comitete, negocieri și redactarea rezoluțiilor.
• Duminică, 15 februarie: Adoptarea rezoluțiilor în Adunarea Generală și Ceremonia de închidere.

LTSM MUN 2026 este o simulare a unei dezbateri din cadrul unei întâlniri a Națiunilor Unite. Totul se desfășoară în limba engleză și conform procedurilor ONU. Este un antrenament al tinerilor pentru a înțelege cum funcționează acest organism internațional. Este șansa lor să învețe cum pot folosi pârghiile puse la dispoziție de ONU pentru a aduce în lume schimbările în care ei cred.

LTSM MUN 2026 reprezintă o oportunitate unică de a surprinde „diplomația la 16-18 ani” și de a vedea cum viitorii lideri ai României se raportează la provocările globale actuale. Evenimentul are drept scop cultivarea unei atitudini critice, logice și raționale în rândul liceenilor și conștientizarea interesului față de lume, prin înțelegerea informată a realităților sociale, susținerea dialogului și dezbaterea argumentată.

Liceul Teoretic Școala Mea este o instituție de învățământ dedicată excelenței academice și dezvoltării personalităților puternice, promovând un model educațional bazat pe inovație și respect pentru individualitatea fiecărui elev.

Discuțiile privind noua lege a salarizării în Educație ar urma să înceapă în martie 2026, a anunțat liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan.

Nistor amintește că legea trebuie finalizată până la începutul verii, fiind un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”, a transmis Marius Nistor, citat de Edupedu.

Citește și: Clasa pregătitoare 2026-2027. Începe nebunia luptei pe locurile la şcoli bune. Care este calendarul admiterii copiilor DOCUMENT

Legea salarizării unitare, unul dintre jaloanele importante din PNRR, este așteptată încă din 2023, dar a fost amânată în repetate rânduri. Cea mai recentă estimare publică pe acest subiect a fost anunțată în 15 iulie 2025, când președintele Nicușor Dan a declarat, într-un mesaj publicat pe TikTok, că actul normativ ar urma să fie gata în termen de „un an – un an și jumătate”.

Citește și: Daniel David, previziuni sumbre după demisie. România riscă să devină o „societate eșuată în obscurantism”. Ce arată rapoartele UNICEF

„Este o necesitate. Probabil că va dura un an – un an și jumătate până să o avem”, afirma acesta, explicând că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri: „Oameni care lucrează același lucru au salarii diferite, ceea ce nu este echitabil”.