Mirabela Grădinaru, întâlnire cu reprezentanții American Councils for International Education despre educație. Întâlnirea de la Cotroceni urmărește dezvoltarea unor proiecte și parteneriate internaționale care să transforme schimbul de expertiză în soluții concrete și oportunități pentru copiii și tinerii din România.

”Astăzi, la Palatul Cotroceni, a avut loc o nouă etapă a dialogului inițiat la Washington cu reprezentanții American Councils for International Education, dedicat unor teme de importanță majoră pentru societatea românească: educația, dezvoltarea și sprijinirea tinerilor, sănătatea și prevenirea adicțiilor.

Întâlnirea cu doamna Lisa Choate – Președinte ACIE și domnul Carter Johnson – Director regional ACIE, reconfirmă importanța cooperării internaționale, a schimbului de expertiză și a dialogului instituțional în identificarea unor soluții concrete pentru provocările cu care se confruntă copiii și tinerii.

Continuarea discuției începută la Washington de către Prima Doamnă a României, Mirabela Grădinaru, deschide noi oportunități pentru dezvoltarea unor proiecte și parteneriate bazate pe experiență, expertiză și modele care și-au demonstrat eficiența.

Preocupările legate de educație și protejarea copiilor și tinerilor sunt preocupări comune, care necesită răspunsuri construite prin cooperare și responsabilitate comună. De aceea, este important să aducem împreună expertiza instituțiilor și a specialiștilor internaționali și să transformăm dialogul în proiecte concrete, sustenabile și cu impact real.

Prin intermediul American Councils for International Education – Romania, instituțiile publice, școlile, universitățile, organizațiile neguvernamentale și profesioniștii pot construi noi punți de cooperare și pot dezvolta parteneriate academice, educaționale, profesionale și culturale. Obiectivul este ca dialogul internațional să se traducă în oportunități reale pentru generațiile tinere și în soluții care pot fi dezvoltate și implementate în comunitățile din România”, a transmis asociația România în lumină.

Elevii europeni au au rezultate slabe în toate cele trei domenii principale – matematică, citire şi ştiinţe, conform rezultatelor PISA, iar o analiză a Comisiei Euopene arată că numărul elevilor cu performanţe excepţionale este în scădere.

„Comisia Europeană a publicat o analiză a UE privind rezultatele sondajului PISA al OCDE din 2025, care confirmă o scădere constantă a competenţelor de bază în rândul tinerilor de 15 ani din întreaga UE. Constatările UE arată că elevii au rezultate slabe în toate cele trei domenii principale: 33,9% la matematică, 31,3% la citire şi 25,9% la ştiinţe. Aceasta înseamnă că UE se îndepărtează şi mai mult de obiectivul său pentru 2030 de reducere a rezultatelor slabe sub 15% pentru fiecare materie”, a transmis, luni, Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.

Citește și: Salarii de 3.000 de euro pentru profesorii debutanți. „Orice altă reformă este zadarnică”

Potrivit documentului citat, excelenţa este, de asemenea, în scădere.

„În 2025, ponderea elevilor cu cele mai bune performanţe din UE este de 4,8% la citire, 6,4% la ştiinţe şi 6,8% la matematică, cu mult sub obiectivul UE pentru 2030 de cel puţin 12% pentru fiecare materie”, a mai transmis Comisia.

Potrivit reprezentanţilor acesteia, nicio ţară din UE nu îşi atinge obiectivul în ceea ce priveşte citirea sau ştiinţele şi doar două ţări din UE îşi ating obiectivul la matematică.

„Analiza evidenţiază şi existenţa unor provocări majore în materie de echitate. Elevii defavorizaţi sunt de aproximativ patru ori mai predispuşi să aibă rezultate slabe în domeniul ştiinţelor decât elevii care se află într-o situaţie favorizantă, în timp ce elevii cu o situaţie favorizantă sunt de aproximativ opt ori mai predispuşi să fie cei mai performanţi”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

Comisia urmează să publice pachetul privind educaţia, prin care Comisia intenţionează să propună măsuri de sprijinire a statelor membre pentru a inversa această tendinţă şi pentru a le susţine să adapteze educaţia la exigenţele viitorului în această eră a inteligenţei artificiale.

„Cu ocazia Zilei internaţionale a profesorilor, sărbătorim încrederea pe care o construiesc profesorii şi curiozitatea pe care o inspiră. Ei merită să dispună de timpul, de pregătirea şi de resursele necesare pentru a realiza această muncă vitală. Viitorul nostru pachet privind educaţia va ajuta ţările să sprijine profesorii, să consolideze competenţele de bază şi să pregătească educaţia pentru era IA. Fiecare tânăr ar trebui să iasă din şcoală cu abilităţile şi cu încrederea necesare pentru a-şi modela propriul viitor”, a declarat vicepreşedintele executiv pentru drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire, Roxana Mînzatu.

Citește și: Minivacanță pentru elevi la început de octombrie, luni nu se fac ore în toată ţara

Comisia a propus mai multe măsuri în cursul acestui mandat, inclusiv, printre altele, Planul de acţiune privind competenţele de bază, Planul strategic pentru educaţia în domeniul STIM, Coaliţia europeană pentru alfabetizare şi Cadrul UE-OCDE de alfabetizare în domeniul IA pentru învăţământul primar şi secundar.

Raportul PISA pentru 2025 arată că elevii din România au obţinut scoruri mai scăzute decât media OCDE la Matematică, Lectură şi Ştiinţe.

Ministerul Educaţiei a transmis că, la ştiinţe şi matematică, rezultatele sunt apropiate de cele din 2022, ceea ce indică o evoluţie relativ stabilă, iar la lectură se înregistrează o scădere de 16 puncte.

Potrivit datelor din ultimul raport, 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competenţă (nivelul 2) la Matematică, 52% la Lectură şi 54% la Ştiinţe, sub mediile ţărilor membre OCDE de 65%, 69% şi, respectiv, 74%.

Weekend prelungit pentru elevi. Ziua Internațională a Profesorului, cunoscută și drept Ziua Mondială a Educației, este marcată în fiecare an pe 5 octombrie. În România, potrivit structurii anului școlar aprobate de Ministerul Educației și Cercetării, în această zi nu se organizează cursuri, iar elevii și profesorii au zi liberă.

Citește și: Cu ei ne mândrim! Emma Iordache, de la o școală din Dâmbovița, la MIT, plus oferte de burse de 1,7 milioane de dolari

Cum 5 octombrie pică într-o zi de luni, elevii și angajații din învățământ au parte de un weekend prelungit. Activitatea didactică va fi reluată marți, 6 octombrie

Primul modul din anul școlar 2026 – 2027 se încheie vineri, 23 octombrie 2026. De sâmbătă, 24 octombrie, până duminică, 1 noiembrie 2026, elevii vor avea vacanța de toamnă. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie.

Citește și: Mirabela Grădinaru: „Sunt mamă și, ca orice părinte, îmi doresc ca ai mei copii să crească într-un mediu în care să se simtă în siguranță”

Al doilea modul începe luni, 2 noiembrie 2026, și se încheie marți, 22 decembrie 2026, înainte de Crăciun. Vacanța de iarnă începe miercuri, 23 decembrie 2026, și se termină duminică, 10 ianuarie 2027. Cursurile sunt reluate luni, 11 ianuarie.

La 20 de ani, Emma Iordache studiază informatica la Wellesley College, urmează cursuri la Massachusetts Institute of Technology și a fost acceptată în Gordon-MIT Engineering Leadership Program. Cu doar câțiva ani în urmă, era elevă într-o școală din Brezoaele, județul Dâmbovița.

Tânăra a fost selectată acum în campania națională „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Dincolo de rezultatele academice, unul dintre motivele includerii sale în proiect este faptul că Emma lucrează deja pentru ca alți adolescenți români să aibă acces mai ușor la universități, programe de cercetare și experiențe educaționale internaționale.

Povestea ei academică a început cu două examene naționale încheiate cu nota maximă. Emma a obținut 10 atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat.

În 2024, cinci universități americane au acceptat-o: Wellesley College, Vassar College, Bates College, Trinity College și Agnes Scott College. Ofertele de burse primite însumau aproximativ 1,7 milioane de dolari. A ales Wellesley College, unde a primit sprijin financiar de peste 400.000 de dolari pentru cei patru ani de studiu.

De la vioară și gimnastică la scenele din Berlin și Dubai. Balerina Irina Preda, la doar 16 ani, în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”

La Wellesley studiază Computer Science, cu interes pentru User Experience și accesibilitate, iar din 2025 urmează și cursuri la MIT. Gordon-MIT Engineering Leadership Program, în care a fost acceptată în 2026, este un program al MIT School of Engineering axat pe leadership, lucru în echipă și comunicare în proiecte tehnice reale.

Încă din liceu a început să lucreze la inițiative pentru elevi care nu au acces direct la informații despre oportunități academice. Mai târziu, în cadrul organizației „Vreau Să Studiez în America”, a dezvoltat Prep School, un program destinat elevilor din clasele IX-XI care vor să se pregătească din timp pentru studiile internaționale.

Programul a început cu ideea că diferența dintre un elev care ajunge la o universitate de top și unul care nici măcar nu aplică poate fi, uneori, simplul acces la informație și mentorat. În prezent, absolvenții primei grupe au obținut împreună oferte de burse de peste 2,2 milioane de dolari, inclusiv pentru Yale, Harvard și University of Chicago.

Un tânăr român, admis la ETH Zurich după performanțe de top la cinci olimpiade de chimie: Călin Niță, în „100 de tineri pentru dezvoltarea României”

O altă inițiativă, Research Pathways, conectează liceeni români interesați de cercetare cu studenți de la universități americane și europene, pentru ca primul contact cu cercetarea să nu mai depindă exclusiv de școala sau orașul în care s-au născut.

În 2026, Emma a primit și un grant de 10.000 de dolari prin Projects for Peace. Împreună cu Cristian Coceangă, student la Harvard, a dezvoltat RISE Academy, un program pentru liceeni axat pe leadership civic, tehnologie, antreprenoriat și proiecte cu impact în comunitate.

Drumul Emmei Iordache a pornit, astfel, dintr-o școală din mediul rural și a ajuns în unele dintre cele mai competitive medii academice din Statele Unite. Iar o parte importantă din ceea ce face astăzi este dedicată exact problemei pe care a cunoscut-o la început: cum ajunge un adolescent din România să afle că oportunitățile există și ce trebuie să facă pentru a avea acces la ele.

Noul program de sprijin a fost anunțat miercuri, 30 septembrie 2026 de către ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian.

„Astăzi, lansăm un nou program de burse postdoctorale, pentru a sprijini tranziția de la doctorat către o carieră universitară sau de cercetare: până la 500 de burse, de 4.000 lei pe lună, pentru maximum 24 de luni, la care se adaugă o contribuție a instituției gazdă de cel puțin aceeași valoare, pentru creșterea bursei sau pentru alte cheltuieli materiale, de deplasare, de publicare, etc.”, a anunțat Dimian.

Citește și: Peste 230 de milioane de euro pentru elevii din clasele primare. Anunțul făcut de Ministerul Educației

Acesta explica încă din 20 septembrie că programul ar urma să înceapă cu 500 de bursieri, iar după intrarea unei noi generații în anul următor să ajungă la 1.ooo de bruse acordate simultan.

„Veți vedea câteva măsuri în acest an. În primul rând, vom lansa programul de burse postdoctorale, care poate asigura 1.000 de burse în fiecare an. Începem cu 500 în acest an. Aceștia trec apoi în anul al doilea, iar anul viitor vin încă 500 de oameni în anul întâi, astfel încât să ajungem la 1.000.

Doctorandul din România care se află la finalul tezei este în momentul în care poate produce foarte mult. Noi îi creăm tocmai atunci cea mai nesigură situație. Sunt luni în care acești tineri nu sunt plătiți, pentru că au finalizat doctoratul și încă nu au un alt loc de muncă. După aceea, nu știu ce va urma, pentru că scoaterea unei poziții la concurs durează”, declara Mihai Dimian.

Bursa postdoctorală ar urma să acopere tocmai această perioadă de tranziție și să le ofere tinerilor cercetători doi ani în care să continue activitatea începută în timpul doctoratului.

„Acest program le asigură, în primul rând, stabilitate și, în al doilea rând, un interval de doi ani în care să pună în valoare ceea ce au realizat în timpul doctoratului, fără să mai aibă presiunea obținerii titlului și așa mai departe.

Aceștia sunt, de fapt, cei care produc cele mai bune rezultate. În universitățile de top, profesorii coordonează activitatea”, a mai spus ministrul.

Citește și: Program de peste un miliard de lei pentru şcolile vulnerabile. Aproape 50.000 de copii ar urma să primească sprijin suplimentar

Mihai Dimian precizează că la cei 4.000 de lei pe lună se adaugă o contribuție a instituției gazdă „de cel puțin aceeași valoare”, în anunțul de astăzi.

„Ne dorim ca doctoranzii să se concentreze pe elaborarea unei teze valoroase, având perspectiva unui sprijin pentru continuarea cercetărilor după absolvire, pentru perioada de tranziție către un loc de muncă permanent în mediul universitar sau de cercetare”, a transmis ministrul.

Peste 230 de milioane de euro pentru elevii din clasele primare. Programul pentru Reușita Învățământului Primar prin Măsuri Integrate de Intervenție (PRIMII) este finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027 și ar urma să ajungă la aproximativ 50.000 de copii.

Peste 230 de milioane de euro pentru elevii din clasele primare. Ministerul Educației a lansat programul PRIMII

Școlile eligibile pot depune cererile de finanțare până la 12 octombrie 2026. Finanțarea, echivalentul a circa 232 de milioane de euro, va fi disponibilă pe o perioadă de trei ani.

Programul PRIMII a fost creat pentru a sprijini elevii care au nevoie de ajutor suplimentar pentru recuperarea materiei și dezvoltarea competențelor de bază.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a precizat că finanțarea va fi direcționată în special către activități remediale și de accelerare a învățării.

„PRIMII va însemna sprijin real, măsurabil, pentru copiii din școlile cele mai vulnerabile”, a declarat Mihai Dimian, potrivit digi24.ro. 

Potrivit ministerului, PRIMII urmărește și prevenirea analfabetismului funcțional, precum și reducerea riscului ca elevii să abandoneze școala.

Școlile care obțin finanțare vor putea organiza o serie de activități și servicii destinate elevilor din ciclul primar. Printre acestea se numără:

activități de recuperare și lecții individualizate în cadrul programului „Școala după Școală”;

activități remediale și de sprijin educațional;

activități extracurriculare și extrașcolare;

materiale didactice și alte resurse educaționale;

hrană pentru elevii implicați în proiect;

consiliere și orientare școlară;

consiliere pentru părinți;

servicii de terapie, acolo unde acestea sunt incluse în proiect.

Atenție, programul PRIMII nu este disponibil pentru toate unitățile de învățământ. Pot aplica doar școlile de stat cu nivel primar care se află pe lista predefinită a beneficiarilor și care îndeplinesc condițiile stabilite de Ministerul Educației.

Selecția școlilor ține cont de nivelul de risc privind părăsirea timpurie a școlii și abandonul școlar. Printre datele utilizate se află informațiile furnizate prin Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) și indicatorii privind gradul de marginalizare a comunității, calculați prin indicele UNICEF.

O condiție este ca școala sau cel puțin una dintre structurile sale arondate să fie încadrată într-o categorie de risc mare sau foarte mare. De asemenea, unitatea de învățământ și structurile arondate trebuie să aibă cel puțin 60 de elevi înscriși în ciclul primar.

Școlile trebuie să aplice și MATE și să utilizeze modulul dedicat din Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) cel târziu până la 30 octombrie 2026.

Citește și Educaţia în România: 15.900 de elevi au abandonat școala într-un singur an. Cifrele Alianței Binelui Comun care arată ruptura din educație