Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru luni, 7 septembrie, într-o ședință în care vor fi discutate teme majore privind apărarea României. Consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării, viitoarea înzestrare a Armatei și programul SAFE se află pe agenda reuniunii de la Palatul Cotroceni.

Potrivit Administrației Prezidențiale, ședința CSAT va începe la ora 15:00.

Prezența militară americană în România, pe agenda CSAT

Unul dintre subiectele aflate pe masa Consiliului privește prezența forțelor Statelor Unite în Europa și, în mod particular, consolidarea componentei militare americane din România.

Membrii CSAT vor analiza termenii de referință privind revizuirea, la nivelul Departamentului de Război, a posturii Forțelor SUA și a locațiilor în care acestea sunt dislocate în Europa.

În acest context va fi discutată și consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul României.

Planurile Armatei României până în 2044

O parte importantă a reuniunii va fi dedicată viitorului Armatei României. Pe ordinea de zi se află Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036.

Separat, membrii Consiliului vor analiza și Programul Armata României 2044.

Cele două documente plasează pe agenda CSAT atât înzestrarea militară pentru următorul deceniu, cât și perspectiva pe termen mai lung privind Armata.

Programul SAFE ajunge pe masa Consiliului

Un alt punct al ședinței îl reprezintă documentul de analiză privind implementarea programului SAFE.

Documentul care va fi discutat de membrii CSAT a fost aprobat anterior în ședința de lucru interinstituțională desfășurată la 13 august 2026.

Agenda reuniunii nu se limitează însă la aceste puncte. Administrația Prezidențială precizează că, în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, vor fi analizate și alte teme de actualitate care privesc securitatea națională.

Operațiune de amploare în Mehedinți pentru găsirea unui tânăr de 26 de ani din Republica Moldova, care ar fi fugit de polițiști și s-ar fi ascuns într-o zonă împădurită. Căutările au început încă de sâmbătă seară, iar forțele de la sol sunt sprijinite inclusiv de un elicopter.

La acțiune participă polițiști din Mehedinți, alături de colegi veniți din Gorj, Dolj și Caraș-Severin. În ciuda dispozitivului desfășurat și a căutărilor care au continuat pe parcursul nopții, tânărul nu a fost găsit până în prezent.

Ar fi furat o mașină din Bulgaria și ar fi trecut frontiera pe la Calafat

Din primele informații, bărbatul de 26 de ani ar fi furat un autoturism din Bulgaria și ar fi reușit să treacă de filtrele instituite în țara vecină.

Acesta ar fi intrat apoi în România prin punctul de trecere a frontierei Calafat, din județul Dolj, continuându-și deplasarea spre Mehedinți.

În apropierea localității Strehaia, polițiștii au încercat să îl oprească, însă șoferul nu s-ar fi conformat solicitării oamenilor legii.

Și-a abandonat mașina și a fugit în pădure

Urmărirea a continuat până în apropierea unei păduri, unde tânărul și-ar fi abandonat autoturismul și ar fi fugit printre copaci.

Polițiștii îl caută în zona împădurită încă de sâmbătă seară.

Operațiunea a fost extinsă, iar pentru găsirea fugarului este utilizat inclusiv un elicopter al aviației. Până la această oră, însă, tânărul nu a fost localizat.

Germania ar putea asista la o premieră politică majoră după alegerile de duminică din Saxonia-Anhalt. La numai 35 de ani, Ulrich Siegmund încearcă să ducă Alternativa pentru Germania (AfD) la victorie și să devină primul lider de extremă dreaptă din perioada postbelică ajuns la conducerea unei regiuni germane. Ascensiunea sa a provocat deja proteste, aproximativ 6.000 de oameni manifestând sâmbătă împotriva perspectivei ca acesta să preia puterea.

Candidatul AfD intră în confruntarea electorală dintr-o poziție favorabilă. Partidul anti-imigranți, rusofil și favorabil lui Donald Trump conduce de luni de zile în sondaje, iar în prezent are un avans de aproape 20 de puncte față de conservatorii cancelarului Friedrich Merz și ai actualului lider al landului, Sven Schulze.

„Cel mai periculos om din Germania”

Ascensiunea lui Siegmund a ajuns inclusiv pe coperta săptămânalului Der Spiegel, care l-a prezentat sub titlul „Cel mai periculos om din Germania”.

Politicianul a răspuns ironic. A publicat un videoclip în care semnează revista și promite că, după scrutinul de duminică, va dezvălui cât ar fi plătit pentru o asemenea reclamă.

În campania electorală, Siegmund mizează puternic pe imaginea construită în mediul online. Are peste 500.000 de urmăritori pe Instagram, în timp ce principalul său adversar, Sven Schulze, are aproximativ 11.400.

De câteva săptămâni, candidatul AfD străbate Saxonia-Anhalt, regiunea în care s-a născut, face selfie-uri cu alegătorii și își pune autograful pe căni și tricouri imprimate cu propria imagine.

Apare la evenimente dintre cele mai diverse, de la plimbări cu Simson, mica motoretă devenită un simbol al identității est-germane, până la alergări și petreceri cu cârnați și castele gonflabile pentru copii. Dă mâna cu oamenii, uneori le oferă bere, iar la unele dintre aceste întâlniri este primit asemenea unei vedete.

„E ca un prieten bun”, declara recent pentru AFP un participant în vârstă de 19 ani la unul dintre evenimentele pe care le organiza.

De la afaceri la ascensiunea în AfD

Înainte de cariera politică, Siegmund a făcut un stagiu de ucenicie în comerț și a studiat psihologia economică și managementul afacerilor. Ulterior, a înființat la Berlin o companie specializată în distribuirea parfumurilor de ambient, după care s-a întors în Saxonia-Anhalt.

S-a născut la trei săptămâni după reunificarea Germaniei din 1990 și a crescut în orașul medieval Tangermünde. În estul țării a asistat la dezvoltarea unei nostalgii tot mai pronunțate pentru fosta RDG, al cărei steag apare uneori chiar la mitingurile sale.

Siegmund exploatează această „Ostalgie” și sentimentul de nedreptate existent în rândul unor alegători est-germani, care consideră că sunt tratați drept cetățeni de mâna a doua în comparație cu germanii din vest și cu imigranții despre care cred că sunt favorizați.

Înainte de AfD, politicianul a fost timp de șase ani membru al partidului conservator din care a făcut parte și fostul cancelar Helmut Kohl. În 2014, la numai un an după înființarea Alternativei pentru Germania, Siegmund a trecut în rândurile AfD.

Ce vrea să schimbe dacă ajunge la putere

O victorie ar putea deschide calea unor schimbări importante în Saxonia-Anhalt. Siegmund spune că „Încă din prima clipă” a mandatului ar începe expulzarea imigranților aflați ilegal în land.

Pe lista sa se află și denunțarea contractului care reglementează sistemul audiovizual public german, pe care îl acuză de părtinire. În comunicarea sa politică, Siegmund preferă rețelele sociale și algoritmii acestora.

Politicianul, adept al familiei tradiționale, promite să „interzică afişarea oficială a steagului curcubeu (simbol al persoanelor LGBT+) în şcoli şi să se asigure, în schimb, că steagul naţional flutură în fiecare zi de şcoală în instituţiile publice”.

Pentru că educația este o competență a landurilor germane, Siegmund vrea și eliminarea obligativității frecventării școlii, măsură care ar permite inclusiv extinderea educației la domiciliu.

Vrea schimbări și în modul în care este predată istoria

Planurile candidatului AfD vizează și programele școlare de istorie. În opinia sa, acestea acordă prea multă atenție vinovăției Germaniei din perioada celui de-al Treilea Reich.

Der Spiegel susține, totodată, că unii dintre colaboratorii lui Siegmund au avut legături apropiate cu mișcarea radicală de extremă dreaptă și neonazistă.

Siegmund s-a numărat și printre membrii AfD care au participat, în noiembrie 2023, la o întâlnire desfășurată la Potsdam, unde a fost discutat un proiect privind expulzarea în masă a străinilor și a germanilor de origine străină.

Viața de familie, ținută departe de lumina reflectoarelor

Deși își construiește intens imaginea publică și este extrem de activ pe rețelele sociale, Siegmund vorbește puțin despre familie. Este căsătorit și are o fetiță.

Soția sa a avut însă, înaintea căsătoriei, o apariție televizată. Potrivit cotidianului Bild, aceasta a participat la reality show-ul „Între tul şi lacrimi”, dedicat viitoarelor mirese care își caută rochia de nuntă.

Schimbul de lovituri dintre Washington și Teheran a atins un nou prag de gravitate. Iranul a anunțat că a atacat trei nave militare americane și alte trei petroliere asociate SUA, ca reacție directă la distrugerea de către armata americană a trei petroliere iraniene din regiunea Golfului Persic, acțiune catalogată de Pentagon drept o ripostă.

Forțele ideologice de la Teheran, Gardienii Revoluției, au susținut că au vizat navele care traversau Strâmtoarea Ormuz fără permisiune, avertizând toate celelalte ambarcațiuni să nu tranziteze zona pe rute neaprobate, informează news.ro.

De cealaltă parte, Comandamentul militar american (CENTCOM) a raportat că a neutralizat și distrus petrolierele iraniene deoarece acestea făceau parte dintr-o rețea clandestină de miliarde de dolari ce finanța Gardienii Revoluției.

Blocaj total în Strâmtoarea Ormuz și amenințări cu extinderea atacurilor

Într-un comunicat difuzat de agenția oficială Irna, Gardienii Revoluției au confirmat atacul american asupra „trei petroliere aparținând Republicii Islamice Iran în strâmtoarea Ormuz, care au provocat pagube”, considerând acest lucru un „act de disperare în fața închiderii” acestei căi strategice pentru comerț.

Aceste noi schimburi de lovituri au loc pe fondul unui impas diplomatic în ceea ce privește încetarea conflictului din Orientul Mijlociu, în timp ce Washingtonul reiterează intenția de a intensifica presiunea economică asupra Teheranului.

Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz, iar Statele Unite impun un blocaj asupra porturilor iraniene, niciuna dintre părți nefiind dispusă să cedeze.

În cazul în care ostilitățile vor continua, loviturile „împotriva navelor militare americane din regiune vor fi mai dure decât până acum și s-ar putea extinde”, a amenințat Khatam al-Anbiya, comandamentul militar central interarme al Iranului.

Washingtonul a efectuat aceste noi atacuri după ce un portavion și un distrugător american „au scăpat de multiple atacuri iraniene neprovocate”, a raportat armata Statelor Unite, adăugând că niciunul dintre militarii săi nu a fost rănit.

Potrivit unui corespondent al televiziunii de stat iraniene aflat la fața locului, bombardamentul petrolierului din apropierea insulei Kharg nu a făcut victime.

Un alt jurnalist al aceluiași post de televiziune din Jask, care a relatat despre atacuri asupra a două petroliere „în apropierea orașului”, a afirmat că una dintre ele „era goală”, iar cealaltă „transporta petrol”. Potrivit acestuia, echipajele au fost evacuate pe uscat.

După o lună august marcată de o scădere semnificativă a atacurilor, confruntările au reizbucnit pe 30 la inițiativa armatei americane, care a declarat că dorește să împiedice lansarea rachetelor încărcate cu mine marine în strâmtoarea Ormuz.

Extinderea războiului regional: consecințe economice și noi fronturi de luptă

Iranul a răspuns țintind vecinii săi din Golf, așa cum a făcut-o încă de la începutul conflictului declanșat de o ofensivă americano-israeliană împotriva sa la sfârșitul lunii februarie.

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că Statele Unite efectuează „atacuri punctuale” în Iran, asigurând că „în prezent nu se află în război”.

Pentru a-și intensifica presiunea economică, Washingtonul a anunțat noi sancțiuni împotriva Teheranului, care se confruntă deja cu astfel de măsuri de zeci de ani.

„Dacă trageți asupra a două dintre navele noastre, vă vom impune un preț economic și mai mare: veți primi trei lovituri.”

— Brad Cooper, șeful CENTCOM

Conflictul, care a provocat mii de morți și a dus la o creștere vertiginoasă a prețurilor petrolului, s-a extins în regiune, cu mai multe fronturi.

În Yemen, unde ostilitățile dintre forțele guvernamentale și rebelii houthi pro-iranieni se aflau de ani de zile într-o pauză datorită unui armistițiu, noile lupte au provocat aproape 200 de morți începând de joi.

În Liban, țară antrenată în război în luna martie de mișcarea Hezbollah, un alt aliat al Teheranului, atacurile israeliene au provocat patru morți vineri, printre care o tânără, potrivit unui bilanț actualizat al Ministerului Sănătății din Liban.

O regină catolică, urâtă și neagreată de jumătate de țară, a fost forțată să nască în fața a peste 70 de martori, printre care nobili, medici și curteni aduși special ca la un proces public. În acel moment extrem de intim și vulnerabil, viața ei, viitorul tronului și chiar întreaga sa existență depindeau de dovedirea incontestabilă a nașterii.

Născută în Italia în 1658, într-o curte catolică foarte strictă, Maria d’Este a fost educată strict pentru alianțe politice. Ea a fost căsătorită din motive diplomatice cu James, Ducele de York și viitorul rege al Angliei. Când a sosit la Londra în 1673, populația protestantă a privit-o imediat ca pe o amenințare directă și un agent al Romei trimis să schimbe credința țării.

Timidă, disciplinată, cu o educație impecabilă, Maria, devenită între timp „papista Mary” sau „Mary de Modena”, a încercat să se ascundă în caritate și discreție. Dar nu avea nicio șansă. Era catolică într-o Anglie care fierbea de frică. Iar frica se transformă repede în zvonuri.

Între 1675 și 1682, a pierdut cinci sarcini. Fiecare tragedie alimenta bârfele: „Nu poate avea copii sănătoși”, „Regele are o boală rușinoasă”, „Nu vor exista moștenitori catolici”.

Când James și Mary au fost încoronați în 1685, presiunea a devenit sufocantă. Anglia voia un moștenitor protestant, iar Curtea voia un moștenitor catolic. Mary era prinsă între două lumi care o urau în mod diferit. În 1687, disperată, a mers la apele terapeutice din Bath. Oamenii se înghesuiau pe balcoane să o vadă. „E însărcinată sau doar se preface?”, șopteau. Fiecare mișcare a ei devenise spectacol public.

Un travaliu transformat în proces public și teoria conspirației cu „tigaia încălzită”

Pe 10 iunie 1688, Regina Mary a născut un băiat, pe James Francis Edward, cu o lună mai devreme decât se aștepta. Pentru catolici, era o minune. Pentru protestanți, era o catastrofă. Pentru că zvonurile spun că Mary nu poate avea copii, mulți au refuzat să creadă că bebelușul era al ei.

Așa că Regele James al II-lea a ordonat ceva fără precedent: peste 70 de oameni au fost chemați în camera de naștere. Oameni care nu aveau ce căuta acolo. Oameni care au intrat peste o femeie în travaliu, ca într-o sală de judecată, „ca să nu existe dubii”, ar fi spus regele, scrie click.ro.

Martorii au stat înghesuiți, privind scena. Unele relatări spun că James și-a scos peruca și i-a acoperit fața soției, ca să o protejeze de privirile invazive. După naștere, copilul a fost dus într-o altă cameră, iar martorii au fost obligați să-l urmeze. Totul trebuia verificat, confirmat, consemnat. Regele a adunat apoi mărturiile într-un volum tipărit, ca un dosar juridic menit să dovedească autenticitatea fiului său.

„Copilul a fost adus într-o tigaie încălzită! Regina a născut un mort și l-au înlocuit! Este o conspirație catolică!”

— Pasaj din pamfletele de propagandă protestantă ale vremii

Zvonul ridicol a funcționat perfect într-o Anglie înspăimântată de o dinastie catolică.

Invazia lui William de Orania și prăbușirea unei dinastii regaliste

Șapte politicieni i-au scris lui William de Orania, ginerele lui James, cerându-i să intervină militar. Nașterea devenise pretextul ideal. Pe 5 noiembrie 1688, William a debarcat la Torbay. Armata lui a intrat în Anglia ca într-un teatru deja pregătit, iar protestanții l-au primit ca pe un salvator. În fața nebuniei publice, James și Mary au fost nevoiți să fugă în Franța, pierzându-și tronul.

Mary a devenit „Regina de peste Apă”, trăind în exil la Saint‑Germain‑en‑Laye, sub protecția Regelui Ludovic al XIV‑lea. Fiul ei, James Francis Edward, a devenit James Iacobitul, „fostul pretendent la tron”, simbolul unei dinastii pierdute.

Istoricii moderni citați de Britannica sunt clari: copilul a fost al ei. Zvonul cu tigaia a fost propagandă politică, însă propaganda a câștigat în fața biologiei.

La 60 de ani, Regina Mary a murit în 1718, bolnavă de cancer, după o viață de exil, pierderi și suspiciuni. O regină care a fost obligată să nască sub privirile unei mulțimi pentru a-și salva tronul și care, în final, nu a putut salva nimic.

Conceptul de „povară mentală” descrie efortul cognitiv și organizatoric necesar pentru gestionarea unei gospodării, sarcină care, în cuplurile heterosexuale, le revine în mod disproporționat femeilor. Cercetătorii de la Universitatea din Bath și Universitatea din Melbourne au analizat acest fenomen printr-un sondaj realizat pe 3.000 de părinți americani.

Rezultatele arată că mamele preiau 71% din sarcinile casnice care implică planificare și atenție continuă, deși aceste responsabilități ar trebui împărțite egal între parteneri, informează Mediafax.

Ce presupune încărcătura cognitivă și ce rol au tații în gospodărie

Printre activitățile care revin aproape exclusiv femeilor se numără monitorizarea constantă a treburilor casnice, cum ar fi evidența spălării lenjeriei de pat, a prosoapelor sau urmărirea termenelor de valabilitate ale alimentelor din frigider.

Potrivit studiului citat de BBC, tații tind să preia cu precădere sarcinile catalogate de cercetători drept „episodice”. Acestea sunt activități ocazionale, cu o frecvență redusă, precum programarea mașinii la service sau reparațiile periodice.

Mamele ca „părinte implicit” și impactul grupurilor de comunicare

Profesorul Leah Ruppaner de la Universitatea din Melbourne definește încărcătura mentală ca fiind un efort invizibil, persistent și fără limite spațiale:

„Nu îți aduci vasele la serviciu, dar aduci încărcătura mentală peste tot.”

Un exemplu concret identificat de mame este rolul de „părinte implicit” în relația cu școala. Femeile sunt aproape întotdeauna cele adăugate în grupurile de WhatsApp ale claselor, unde se organizează excursiile, zilele fără uniformă, aniversările sau recuperarea obiectelor pierdute, în timp ce partenerii lor lipsesc adesea din aceste canale de comunicare.

Consecințele asupra sănătății: de la oboseala decizională la epuizare

Psihologul clinician Natasha Wallace arată că presiunea de a organiza continuu gospodăria generează stări severe de stres:

„De multe ori, pentru ele nu este vorba despre un factor de stres enorm. Este vorba despre momentul în care își dau seama că au sute de solicitări mărunte asupra lor. Creierul și corpul lor pur și simplu nu se pot deconecta.”

Funcționarea prelungită pe pilot automat împiedică conștientizarea volumului real de efort cognitiv depus. Acest stres cronic de intensitate redusă afectează direct sistemul nervos, provocând:

• Tulburări de somn și insomnii

• Stări de iritabilitate crescută

• Oboseală decizională și epuizare psihică