Se pare că tot mai mulți români aleg să nu-și mai trimită părinții sau bunicii în azile, din cauza condițiilor precare din unele unități, considerate de mulți adevărate „case ale groazei”. În schimb, soluția salvatoare a fost îngrijirea la domiciliu, care le oferă bătrânilor atenția de care au nevoie.

Astfel, vârstnicii beneficiază de sprijin constant, iar badantele nu mai pleacă masiv în Italia, preferând să rămână în țară.

„Sunt multe oferte pentru că oamenii bătrâni nu vor să meargă la azil. Să fac mâncare, să fac curățenie, tot ce ține de asta… și m-au plătit domnește. O dată la două săptămâni îmi dădeau banii… două mii de lei”, spune Nastasia Vîtcă, îngrijitoare la domiciliu.

Agențiile care plasează muncitori casnici spun că tot mai multe femei care lucrau anterior în Italia se întorc în țară și reușesc rapid să își găsească un loc de muncă similar în România.

„În Italia eram badantă, stăteam zilnic cu o bătrână, mergeam și făceam și menaj. Se câștigă și aici la noi”, spune Manuela Tudor, fostă badantă în Italia.

Citește și: Actorii îi cer demisia ministrului Culturii Andras Demeter. Ada Galeș: „Ne dorim retragerea circularei și poate niște scuze că ne-a făcut proști domnul ministru. Pe scurt, i se cerea demisia”

Badantele câștigă mai mulți bani în România

O femeie care se ocupă de îngrijirea unei persoane în vârstă, direct la domiciliul acesteia, poate câștiga până la 5.000 de lei sau chiar mai mult. Deși activitatea este solicitantă, salariul oferit rămâne atractiv.

„În marile orașe – București, Timișoara, Cluj – salariile sunt foarte bune. Dacă am compara un salariu de 800 – 1000 euro pe care îl câștigă o doamnă în Italia și muncește aproape 24/24, cu salariul din România, sunt puțini, pentru că nivelul de trai în Italia este destul de ridicat”, spune Eugen Terteleac, reprezentantul Asociației Românilor din Italia.

Însă, există și dezavantaje. Din lipsa unei reglementări exprese, persoanele care prestează o astfel de muncă nu lucrează în baza unui contract legal, ceea ce îi privează de beneficii precum asigurările de sănătate și contribuțiile la pensie.

Citește și: Financial Times: Ucraina, presată de SUA, ar putea organiza alegeri și referendum privind un acord de pace cu Rusia. Zelenski: ”Vom trece la alegeri când toate garanţiile de securitate necesare vor fi implementate”

Pe lângă normarea timpului de lucru și întocmirea de rapoarte, o altă prevedere din circulara care a ajuns la Teatrul Național este și cea referitoare la interdicția ca profesionişti din mediul independent să mai candideze la conducerea TNB. Concret, doar cei care au condus cel puţin 10 ani instituţii publice mai au dreptul să-și depună candidaturile la șefia TNB.

Actorii sunt revoltați și spun că un program de lucru de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână i-ar împiedica să mai fie creativi, să-şi conceapă rolurile cât mai bine, să reuşească să intre în personaj.

În mijlocul actorilor de la TNB a venit însuși ministrul Culturii, Andras Demeter, care a fost întâmpinat cu huiduieli. Acesta le-a spus că retrage proiectul pilot, totuși problemele de fond rămân.

„Ministrul a zis că retrage circulara, dar nu a adus niciun act administrativ care să demonstreze asta, mai mult decât atât, ceea ce …  comunicatul de pe Ministerul Culturii spune că o revizuiește. Ceea ce pot să-l asigur pe ministrul Culturii este că noi vom continua să protestăm dacă circulara nu este retrasă printr-un act administrativ […] 

Normarea nu e specificul profesiei noastre. Meseria pe care noi o avem, de actori, de artiști, de cântăreți, că se aplică și cântăreților, da, să nu îi uităm și pe aceștia, presupune un act nenormabil. Noi ne putem cuantifica munca prin scopul instituțiilor noastre. Asta înseamnă că managerul are un caiet de obiective și zice da, frate, facem 2, 3, 15, 30 de spectacole, cât primim bani și în funcție de asta și de impactul pe care îl are munca noastră și ne dorim să-l aibă în societate, așa îl putem cuantifica. 

Citeste si Tudor Chirilă dă vina pe suveraniști pentru că guvernul Ilie Bolojan vrea să treacă artiștii la munca la program: „Nu s-a dat niciun suveranist cu fundul de pământ că nu are Teatrul Național manager”

Eu mâine am spectacol Pădurea Spânzuraților, terminăm la ora 11 noaptea. Mă pregătesc de dimineață, am repetiții, depășesc cele 8 ore pe zi și nu există un coleg care să nu-și dorească să muncească. Noi vrem să muncim și 12 ore, că asta este specificul profesiei noastre și o meserie vocațională. 

Deci nu e vorba despre nedorința de a muncii, e vorba despre a înțelege că munca e nenormabilă și de a face toate aceste demersuri, domnul ministru fiind din breaslă, înspre a rezolva această inechitate care există și această mică eroare care ni se aplică nouă […]

Noi acum repetăm, de exemplu, la un spectacol nou Despre oameni, doctori și alții rinoceri, tot la Teatrul Național. Am început repetițiile în noiembrie și urmează să scoatem premiera, a fost ordinul de repetiții în noiembrie, dar l-am început mai târziu și urmează să scoatem premiera în martie. 

În medie sunt undeva la 2-3 luni de repetiții. Pentru rolurile principale, evident că sunt zilnice. Oamenii mai au și spectacole seara. Asta înseamnă, când au spectacol, că repetă de la 10 la ora 2, au o pauză de masă de maxim o oră, uneori aleargă să-și ia o ciorbă de vis-a-vis pentru că repetă pentru spectacolul pe care voi îl vedeți seara. 

Noi, de obicei, trecem prin tot spectacolul înainte să-l vedeți voi la ora 7, noi mai trecem o dată prin el pentru că spectacolele se joacă o dată pe lună și trebuie să ne aducem aminte și noi și personalul tehnic. Să nu uităm că și ei trebuie încadrați. La fel, și personalul tehnic care suplinește face o meserie foarte grea, o meserie pentru care e prost plătită și pe noi ne paște acele tăieri de 10% și suntem foarte nemulțumiți. 

Vă aduc aminte în cazul în care e cineva care nu știe că bugetul pentru cultură și instituțiile subordonate Ministerului Culturii valorează 0,07% din PIB. Mă întreb de ce continuăm să facem asta și de ce pare că lucrurile merg din ce în ce mai rău„, a declarat actrița Ada Galeș pentru Observator.

Vorbind în numele mai multor colegi de breaslă, actrița solicită demisia ministrului Culturii pentru toate acțiunile întreprinse de acesta și desprecare actorii susțin că nu îi reprezintă.

„Ne-am întrebat dacă nu cumva suntem, pentru că am comentat la concursul trecut, dacă nu cumva suntem pedepsiți, ne pare rău pentru ceilalți din subordinarea Ministerului,  dacă nu cumva suntem noi pedepsiți prin circulara asta. Știu că-i hilar și conspiraționist să te gândești așa, dar după ce se întâmplă în lume cu toate dosarele și Epstein, te gândești, băi, conspirațiile, what? Nu poate!

Citeste si Ministrul Culturii anunţă retragerea proiectului care introducea „pontajul” pentru artişti, după ce câteva zeci de actori au protestat luni în faţa Teatrului Naţional

Ne trec tot felul de gânduri prin cap, dar cel mai important este să zicem că breasla se unește, că o să continuăm să protestăm, că ne dorim foarte tare retragerea printr-un act administrativ public al circularei și poate niște scuze că ne-a făcut proști domnul ministru astăzi de față cu restul colegilor. Pe scurt, i se cerea demisia.

Era împreună lângă domnul Fătu și discuta despre asta. Domnul Fătu a zis demisia cui? Domnul ministru a zis demisia cui? A făcut așa, a mea? Poate a lui. Se referea la un coleg Ioan Andronescu care îi cerea împreună cu noi demisia și a zis poate a lui din prostie. Că e multă prostie. E foarte multă prostie. Deci, practic, noi care îi cerem demisia pentru toate acțiunile care nu ne reprezintă și considerăm că nu sunt demne de un ministru al Culturii, noi cerem demisia, o facem din prostie […]

Și în toată agitația asta, la ultimul spectacol secundar eram foarte atenți la TNB și chiar vorbeam cu colegii mei. Băi, mă simt stresat, mă simt agitat, dar totuși trebuie să livrez ceva către public și am o datorie de fiecare dată când intru pe scenă să fiu în cea mai bună condiție„, a mai declarat Ada Galeș.

Noi turbulențe pe traseul către încheierea războiului din Ucraina. Potrivit cotidianului Financial Times, Ucraina, în urma unor presiuni ale Statelor Unite, ar lua în calcul să organizeze, până la jumătatea lui mai, alegeri prezidenţiale şi un referendum privind un potenţial acord de pace cu Rusia. Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a reacționat rapid, dezmințind o legătură între garanţiile de securitate şi organizarea de alegeri în Ucraina

”Vom trece la alegeri când toate garanţiile de securitate necesare vor fi implementate. Este foarte uşor să o facem: să se instaureze o încetare a focului şi vor avea loc alegeri”, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă ținută online, Volodimir Zelenski.

”Este foarte uşor să o facem: să se instaureze o încetare a focului şi vor avea loc alegeri”, a subliniat el.

Citește și Una dintre cele mai cunoscute companii din lume măreşte bonusurile pe 2025 pentru cei 5.000 de angajaţi până la 14.900 de euro

În același context, Zelenski a dezmințit miercuri că americanii au ameninţat să nu mai furnizeze, la rândul lor, garanţii de securitate, în cazul în care Ucraina nu organizează alegeri.

”În ceea ce priveşte ameninţarea cu retragerea garanţiilor lor de securitate, ei (americanii – n.r.) nu ameninţă să-şi retragă garanţiile de securitate”, a punctat președintele Ucrainei, potrivit agenției AFP.

Un oficial ucrainean de rang înalt declarase anterior, pentru aceeași AFP, că Ucraina nu va organiza alegeri decât atunci când situaţia securităţii va permite acest lucru.

”Pentru moment, teroarea rusă continuă şi nimic nu arată că Rusia este interesată să pună capăt războiului”, a spus respectivul oficial.

La rândul său, un deputat din partidului prezidenţial a declarat că în Ucraina se menține consensul politic privind faptul că ”nu pot să fie organizate alegeri și nici vreun referendum pe timpul legii marţiale” care fost decretată la începutul invaziei ruse din februarie 2022, notează news.ro.

Citește și Șeful apărării din Norvegia susține că Rusia ar putea să invadeze țara nordică pentru a-și proteja activele nucleare

Juristul Florin Talpan spune că această sumă uriașă provine din folosirea ilegală a mărcii Stelei timp de zece ani, între 2004 și 2014, iar primul termen a fost programat peste două luni, mai exact pe data de 8 aprilie 2026. Cu toate acestea, Talpan a declarat că această sumă ar putea creşte, având în vedere că acesta consideră că Fcsb a profitat în continuare de imaginea Stelei, ba chiar a încasat de la UEFA sume care i s-ar fi cuvenit clubului pe care îl reprezintă.

Între timp, avocatul clubului lui Gigi Becali, Adrian Căvescu, speră că poate convinge CCR să declare neconstituţională legea mărcilor, conform căreia a fost judecat litigiul dintre campioana en-titre şi Steaua pe marca Steaua. Invocând excepţia de neconstituţionalitate, el vrea ca procesul pentru marca Steaua, pierdut în 2014, să se rejudece. Înfăţişarea avocatului clubului Fcsb la CCR urmează să aibă loc pe data de 17 februarie, astfel încât este decisivă pentru parcursul ulterior al procesului pentru prejudiciu.

Daca Adrian Căvescu ar avea succes în demersul său, este probabil ca acţiunea pentru prejudiciu să fie din nou suspendată, până la rejudecarea procesului pentru marcă.

„Ce înseamnă prejudiciu din contrafacerea mărcilor? Articolul 14 din Ordonanța 100/2005 spune așa: «Dacă tu mi-ai încălcat dreptul la marcă, trebuie să plătești diferența din ceea ce am pierdut eu. Adică ce încasam până astăzi și ce am încasat mai puțin de când ai apărut tu. Încasam 10.000 de lei pe lună și de când ai început tu să contrafaci marca, am încasat 5.000 de lei pe lună». Diferența de 5.000, ăla este prejudiciul.

În plus, procesul ăsta este deschis la 1 aprilie 2017, iar ei vor 10 ani de despăgubiri. Dar atunci nu aveau încasări din fotbal! Cum să le producem o pierdere lor, care n-aveau încasări din fotbal? Ca să ai un prejudiciu trebuie să ai o diminuare a profitului din cauza mea. Or, eu, prin acțiunile mele, nu ți-am diminuat ție profitul”, a declarat Adrian Căvescu pentru Gsp.

Citeşte şi: Patronul Universității Craiova, Mihai Rotaru, operat de urgență după un accident cumplit la schi!

„Pe 8 aprilie avem redeschiderea procesului privind prejudiciul. Numai că vom veni cu o surpriză atunci! Nu ne ducem ca mielul la tăiere. Ne judecăm până la capăt, procedurile vor continua. Surpriza este că marca lor a fost înregistrată nelegal. Cum vii tu să-mi ceri 37 de milioane de euro pe baza unei mărci înregistrate nelegal? Ce, noi stăm cu mâinile în sân?”, a mai explicat avocatul lui Fcsb.

De precizat că afirmaţia conform căreia CSA Steaua Bucureşti ar fi înregistrat ilegal marca Steaua nu este susţinută de nicio decizie judecătorească, fiind o consideraţie pur personală a avocatului.

Într-o postare de la sfârşitul anului 2025, Florin Talpan oferea propria interpretare a cauzei, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„Prin cererea depusă, am solicitat repunerea pe rol a acestui dosar, care a fost suspendat, blocat și tergiversat în mod nelegal ani de zile, până la judecarea altor două dosare (palmares și marcă, al căror obiect nu avea legătură cu prezenta cauză) deși existau mai multe hotărâri definitive pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin care le-a fost anulată marca „Steaua” înregistrată cu rea credință, numele „Steaua București” (fără consimțământul Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București” ) și prin care s-a stabilit definitiv că palmaresul echipei de fotbal din 1947 până în 1998 aparține Clubului Sportiv al Armatei „Steaua București „.

În cauză există o expertiză extrajudiciară care a constatat un prejudiciu de 37 de milioane de euro pentru statul român, cauzat de FCSB, dosarul fiind ținut suspendat în mod artificial, într-un mod care sfidează nu doar legea, ci și autoritatea de lucru judecat a Înaltei Curți de Casatie si Justitie.

Aceasta nu mai este o simplă întârziere procedurală, ci un blocaj grav al actului de justiție, într-un dosar care ar fi trebuit judecat de mult, încă din 2016.”, a precizat Florin Talpan.

Într-o declaraţie din 2018, Gigi Becali, patronul Fcsb, a afirmat că, dacă Steaua ar câştiga procesul pentru prejudiciu, clubul său ar intra în faliment.

„FCSB nu are patrimoniu 37 de milioane de euro. E clar faliment dacă se dă decizia asta. Cum ceri 3,7 milioane de euro pe an când tu ai marca de 3-4 ani şi ai făcut 40.000 de euro pe an? Nu se poate”. a declarat Becali la PRO X.

Un evaluator independent a calculat prejudiciul pe 10 ani, cât finanţatorul s-ar fi folosit abuziv de nume, culori şi palmares, la acel moment.

Citeşte şi: Mărturisirea neașteptată a unui biatlonist din Norvegia, după ce a câștigat o medalie la Jocurile Olimpice de iarnă. A recunoscut în direct că și-a înșelat iubita

„Comisia Europeană a luat act de amânarea pronunțării Curții Constituționale a României privind pensiile speciale”, a transmis CE pentru Digi24.

În comunicatul Comisiei Europene este prezentat și un scurt istoric al acestui caz. Oficialii de la Bruxelles subliniază că reforma pensiilor speciale face parte din a treia cerere de plată, pe care România a depus-o în decembrie 2023.

Citește și Reacţia ministrului Justiţiei după ce CCR a amânat a cincea oară pronunţarea pe legea pensiilor magistraţilor: „Nu există soluţii miraculoase. Nu există un termen predefinit”

De asemenea, CE reamintește că în mai 2025 a luat decizia de a suspenda acest virament de 231 de milioane de euro care acoperă reforma pensiilor speciale, pentru că nu erau îndeplinite criteriile, și a fost dat un nou termen, 28 noiembrie 2025, pentru realizarea acestei reforme. Țara noastră a depus atunci o nouă cerere în care solicita o amânare, iar CE anunță acum că evaluează această cerere și informațiile aferente, adică tot ceea ce s-a strâns la dosar legat și de amânările de la Curtea Constituțională.

Comisia a mai precizat că va informa autoritățile române cu privire la constatările sale, dar nu face precizări despre stadiul acestei evaluări: „Comisia evaluează în prezent această solicitare și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la concluziile sale în timp util. Comisia nu poate face comentarii cu privire la evaluări aflate în desfășurare”.

Oficialii de la Bruxelles nu dezvăluie dacă România va primi sau nu 231 de milioane de euro, în așteptarea unei decizii clare la București pe reforma pensiilor magistraților.

Vezi și Dragoș Pîslaru anunță că România a pierdut oficial 231 de milioane de euro după ce CCR a amânat pronunțarea pe reforma pensiilor speciale: „Este singura țară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR și intri și în concediu paternal”

Fondatorul Altex spune că România se află deja într-o criză economică, chiar dacă încă nu se vede în cifrele oficiale. El avertizează că modul în care guvernul va lua măsuri va decide cât de repede țara va ieși din această criză.

„Cred că experiența mea e legată de piața românească. Și cred că, în momentul de față, ne îndreptăm spre o criză în care am și intrat, dar nu avem cifre care să ne spună că suntem acolo.

Vor apărea probabil și cifre, după care o să apară perioada de jale. O să realizăm că suntem în criză și, în funcție de viteza cu care măsurile macroeconomice vor fi implementate, vom ieși mai repede sau mai târziu din această criză”, a declarat fondatorul magazinului Altex, citat de Agerpres.

Legat de viitorul companiei, Dan Ostahie a afirmat că Altex România se află în industria de consum, iar ca o consecință, volumul scade în funcție de comportamentul consumatorului.

În schimb, acesta este de părere că economia își va reveni pe măsură ce se va reuși reducerea inflației, lucru posibil atunci când statul va reuși să reducă cheltuielile administrative.

„E un lucru pe care l-am mai exersat și l-am exersat într-o perioadă cu tulburări mult mai severe. Adică, dacă facem o comparație cu ce s-a întâmplat în 2009 și 2010, ce se întâmplă acum e o ploaie de primăvară. Atunci chiar a fost furtună și ținem minte că, în primul rând, băncile nu au fost pregătite, statul nu a fost pregătit, companiile nu au fost pregătite. S-au comis multe erori, au dispărut multe companii.

Acum cred că toți acești factori sunt mult mai bine pregătiți. Deci, cu cât statul va reuși să-și taie din costurile de administrare mai repede, cu atât vom reduce inflația. Cu cât reușim să reducem inflația, cu atât reușim să repornim economia. Vom conștientiza faptul că prețul energiei este un bun național și un postament pentru creșterea economică industrială; atunci vom reduce costul la curentul electric și la gaz și vom reporni economia”, a spus Dan Ostahie.

Legat de măsurile pe care le-a luat, raportat la majorarea TVA, acesta precizează că România are o cotă sub media UE, iar creșterea nu este un lucru dramatic. Însă, omul de afaceri a fost de acord pentru aducerea costului utilităților la un standard sub media europeană.

„Din punctul meu de vedere, două elemente sunt esențiale: reducerea inflației și aducerea costului utilităților la un standard sub media europeană, pentru că România este un hub de producție care nu poate să-și valorifice potențialul forței de muncă atâta timp cât costul energiei este peste cel din Germania. Imposibil.

Deci, aceste două lucruri simple, după care se poate nuanța mult, dar pe acestea le văd ca fiind majore. Dacă vorbim de măsurile care s-au luat, acum, TVA – noi ne-am obișnuit cu un TVA care e totuși sub media europeană. De la 19 la 21 nu văd o diferență dramatică”, a declarat Dan Ostahie.

În urma amânării de către CCR, din nou, pentru 18 februarie, a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție privind noul proiect al Guvernului Bolojan legat de reforma pensiilor magistraților, Dan Ostahie a subliniat că Justiția ar trebui să fie un model pentru societate. El atrage atenția că, în realitate, aceasta nu se ridică la așteptări, ceea ce scoate în evidență disfuncționalități majore în cadrul instituțiilor statului.

„E evident că e un ping-pong între Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție, care așteaptă una decizia celeilalte ca să o suspende în funcție de decizie. E greu de acceptat ce se întâmplă. Foarte greu de acceptat. Adică Justiția cred că ar trebui să fie un pilon și un exemplu, un model pentru societate.

Și nu este. Deci asta înseamnă că instituțiile statului nu funcționează. Instituțiile statului trebuie să funcționeze. Și un stat puternic înseamnă un stat în care instituțiile funcționează. Iar a funcționa înseamnă să iei decizii. Poate să fie și o decizie negativă, dacă într-adevăr există argumente. Nu cred că există argumente”, a mai spus Dan Ostahie

Achiziția magazinelor închiriate de Brico Depot face parte din strategia Altex de a-și proteja investițiile. În mai 2025, grupul a cumpărat rețeaua de 30 de magazine Brico Depot de la Kingfisher. La momentul achiziției, 10 magazine erau deja în proprietate, iar 20 funcționau în spații închiriate. Ulterior, Altex a cumpărat spațiile pentru 8 dintre aceste magazine, situate în Buzău, Târgoviște, Brăila, Târgu Mureș, Satu Mare, Baia Mare, Cluj și Botoșani.

„Aceste achiziții fac parte din strategia noastră de consolidare și dezvoltare, prin care ne propunem să modernizăm magazinele preluate pentru a le aduce la standardele dorite și, în același timp, să protejăm investițiile realizate. Fiecare locație este analizată individual, fără a exista o regulă generală de achiziție a tuturor spațiilor”, a declarat recent, pentru Profit.ro, Dan Ostahie, CEO Altex România, companie care operează brandurile Altex, Media Galaxy și Brico Depot.

Profit.ro a mai scris că Dan Ostahie a cumpărat de la milionarii buzoieni Gheorghe Manole și Domente Vasile magazinul închiriat de Brico Depot în Buzău și de la oamenii de afaceri George Teleman și Robert Vișoiu, fiul proprietarului Conarg, fostul Module Shopping Center din Târgoviște în care funcționează Altex și Brico Depot.

Afacerile retailerului Altex, inclusiv cu lanțul de magazine Brico Depot, au fost estimate la aproximativ 1,8 miliarde de euro în 2025, iar pentru 2026 se așteaptă să atingă echivalentul a 2,1 miliarde de euro, a declarat recent pentru sursa citată anterior omul de afaceri Dan Ostahie. Planul companiei este să extindă rețeaua Brico Depot până la 50 de magazine în următorii cinci ani.

Chiar și într-un context de consum mai prudent, retailul rămâne unul dintre sectoarele cu cea mai bună vizibilitate pe termen mediu, datorită deficitului structural de spații moderne. De aceea, interesul dezvoltatorilor imobiliari se concentrează în special pe orașele secundare și de dimensiune medie, unde proiectele de tip parc de retail rămân atractive prin costuri mai scăzute și flexibilitate ridicată. Conform planurilor dezvoltatorilor, în 2026 vor fi inaugurate aproximativ 240.000 de metri pătrați de spații comerciale noi, cel mai ridicat nivel din 2011 încoace.

Printre cele mai mari proiecte anunțate se numără M Park Galați, o schemă de 30.000 de metri pătrați dezvoltată de fondul britanic M Core, și o extindere de aproximativ 25.000 de metri pătrați a proiectului Palas Mall din Iași, deținut de Iulius Group.