Un filmuleț postat pe internet a stârnit din nou discuții despre cât de sigură este mâncarea pe care o comandăm acasă. Totul a pornit de la un livrator care a fost filmat în timp ce părea că mănâncă din porția unui client, înainte să o livreze.

O situație cu un curier a stârnit o amplă dezbatere pe rețelele de socializare privind siguranța și integritatea mâncării livrate prin diverse platforme.

Totul a pornit de la un videoclip în care un curier care livrează mâncare pare să guste din comenzile pe care le transportă. În imagini, acesta mănâncă dintr-o comandă, o închide la loc și o pune în geanta termoizolantă, apoi își continuă traseul cu bicicleta.

Deocamdată nu este clar dacă filmarea este realizată în Slovacia sau în altă țară, potrivit Tnlive.sk.

Reacțiile din comunitate și mărturia unui livrator

Discuțiile s-au amplificat după ce în mediul online a apărut și o postare a unui curier, în care acesta ar fi recunoscut că obișnuiește să guste din mâncarea destinată clienților.

„În fiecare zi iau ceva. Nimeni nu face nimic în privința asta”, ar fi declarat acesta.

Măsuri de siguranță solicitate de clienți

Unii utilizatori au spus că atunci când primești comanda, ar trebui să o verifici. Totodată, internauții susțin că ideal ar fi ca mâncarea să fie sigilată bine, fără a putea fi deschisă.

„Dacă platforma confirmă că o comandă nu a fost preluată de client, curierul poate dispune de acel produs”, a explicat un livrator citat în discuțiile online.

Piețele financiare au respirat ușurate după ce Donald Trump a anunțat anularea atacurilor planificate asupra Iranului. Decizia a declanșat o creștere masivă a acțiunilor pe bursa americană și o scădere abruptă a prețurilor petrolului, scrie CNN.

Wall Street își revine spectaculos după cea mai proastă zi din an

Bursele americane au înregistrat o revenire violentă, la doar o zi după ce indicele Dow Jones suferise cea mai drastică scădere din acest an. Anunțul de la Casa Albă a readus optimismul în rândul investitorilor, care au profitat de prețurile scăzute pentru a reintra în piață.

În acest context, indicele Dow Jones a crescut cu 810 puncte, ceea ce reprezintă un avans de 1,62%. În același timp, indicele S&P 500 a înregistrat o creștere de 1,3%, iar indicele Nasdaq Composite, puternic axat pe tehnologie, a urcat cu 1,8%.

Petrolul se ieftinește brusc

Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 3,7%, ajungând la puțin sub 90 de dolari pe baril. În același timp, țițeiul american a înregistrat o corecție de 3,6%, stabilizându-se la o valoare de puțin sub 87 de dolari pe baril.

Această ieftinire a petrolului a calmat instantaneu nervozitatea traderilor legată de o eventuală explozie a inflației, provocând totodată o scădere a randamentelor obligațiunilor Trezoreriei SUA.

Mesajul lui Donald Trump care a schimbat dinamica piețelor

Răsturnarea de situație a fost provocată de o postare a președintelui pe platforma Truth Social, în care a explicat motivele din spatele anulării operațiunilor militare:

„Pe baza faptului că discuțiile cu Republica Islamică Iran au fost aduse la cel mai înalt nivel al conducerii iraniene și aprobate, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, am anulat atacurile și bombardamentele programate împotriva Iranului în această seară.”

UPDATE: Armata ucraineană a declarat joi că forţele sale au lovit rafinăria de petrol Afipski din regiunea Krasnodar, din sudul Rusiei, precum şi obiective legate de producţia de drone, informează Reuters.

Războiul din Ucraina se extinde pe teritoriul Rusiei. Rafinăria Kuibîșev, deținută de Rosneft în regiunea Samara, și-a oprit procesarea petrolului după un atac cu drone care ar fi avariat două unități principale de distilare a țițeiului. Lovitura vine după alte atacuri asupra rafinăriilor din același hub energetic, într-o campanie prin care Kievul încearcă să afecteze aprovizionarea cu combustibil și veniturile care susțin efortul de război al Rusiei, potrivit Kyiv Post, care citează Reuters.

Războiul din Ucraina, deja mai lung ca Primul Război Mondial. Noi atacuri devastatoare pe teritoriul Rusiei

Atacurile cu drone ale Ucrainei pun tot mai multă presiune pe infrastructura energetică a Rusiei. Rafinăria Kuibîșev, parte a hubului Rosneft din regiunea Samara, a oprit procesarea petrolului după ce instalații importante au fost avariate în urma unui atac.

Potrivit Kyiv Post, care citează Reuters, informația a fost transmisă de două surse din industrie. Acestea susțin că rafinăria a fost nevoită să oprească procesarea la ambele unități principale de distilare a țițeiului, CDU-4 și CDU-5.

The Kuibyshev Refinery is located more than 900 km from the front line. It is one of the largest refineries in the region, part of „Rosneft,” producing over 30 types of petroleum products with an annual capacity of about 7 million tons pic.twitter.com/lPbfJ6140g

— Cloooud |🇺🇦 (@GloOouD) June 10, 2026

Lovitură asupra hubului petrolier Rosneft din Samara

Rafinăria Kuibîșev face parte dintr-un complex important al Rosneft în regiunea Samara, alături de rafinăriile Sîzran și Novokuibîșevsk. Ambele au fost afectate anterior de atacuri cu drone, ceea ce arată că această zonă energetică a devenit o țintă recurentă.

Sursele citate de Reuters afirmă că unitățile CDU-4 și CDU-5 au o capacitate de aproximativ 10.000 de tone fiecare pe zi, echivalentul a aproximativ 73.000 de barili zilnic pentru fiecare unitate.

Rosneft nu a răspuns imediat solicitării de comentarii transmise de Reuters.

Guvernatorul regiunii Samara, Veaceslav Fedorîșcev, a anunțat pe Telegram că regiunea a fost atacată cu drone în primele ore ale zilei de miercuri. În urma atacului, potrivit surselor citate, au fost declanșate incendii, iar procesarea petrolului la rafinăria Kuibîșev a fost oprită.

Ucraina lovește rafinării, depozite și logistică

În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, vizând rafinării, depozite de petrol și facilități logistice legate de efortul militar al Moscovei.

Solie de pace. Zelenski îi propune, într-o scrisoare deschisă, lui Putin, un tête-à-tête, Kremlinul îl invită să vină la Moscova ”în orice moment”. Trump: „Ar fi super”

Miza acestor lovituri nu este doar simbolică. Combustibilul este esențial pentru armată, transporturi și economie, iar rafinăriile afectate pot reduce capacitatea Rusiei de a produce benzină, motorină și păcură.

Rafinăria Kuibîșev a procesat 4,7 milioane de tone de țiței în 2024, cu o medie de 94.400 de barili pe zi. Potrivit surselor din industrie, aceasta a produs anul trecut 0,8 milioane de tone de benzină, 1,4 milioane de tone de motorină și 1,3 milioane de tone de păcură.

Alte rafinării din același hub au fost deja afectate

Atacul asupra Kuibîșev vine după probleme similare la alte rafinării Rosneft din regiune. Rafinăria Sîzran este oprită din 21 mai, după ce echipamentele au fost avariate într-un atac cu drone, și nu și-a reluat încă activitatea, potrivit surselor de piață citate de Reuters.

Rafinăria Novokuibîșevsk și-a oprit operațiunile pe 18 aprilie, tot după un atac cu drone, iar în prezent funcționează la capacitate redusă.

Această succesiune de atacuri arată o strategie tot mai clară a Ucrainei. Lovirea infrastructurii care asigură combustibilul și resursele financiare ale Rusiei. În loc să se limiteze la ținte aflate aproape de front, dronele ucrainene ajung tot mai adânc pe teritoriul rus, inclusiv în zone industriale importante.

Rușii stau la cozi uriașe la benzină, din cauza atacurilor ucrainene 

Atacurile cu drone ale Ucrainei asupra teritoriilor ocupate de Rusia perturbă liniile de aprovizionare ale Moscovei și intensifică o criză a combustibilului declanșată de atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei, relatează BBC.

Crimeea – pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014 – se confruntă în special cu dificultăți logistice și penurii serioase de carburanți.

Multe dintre probleme provin din recentele atacuri ucrainene asupra unor autostrăzi și poduri cheie care leagă orașul Rostov din sudul Rusiei de Crimeea prin orașul portuar ocupat Mariupol.

Drumul „este practic coloana vertebrală a ocupației rusești în sud”, a declarat pentru BBC Clément Molin, analist la think tank-ul francez Atum Mundi.

Molin a declarat că Ucraina a lansat 300 de atacuri cu drone asupra camioanelor, inclusiv 30 de cisterne, de la începutul lunii mai și că această campanie a devenit mai intensă în această lună.

Operațiunea are efecte tangibile asupra Crimeei. Peninsula este importantă strategic pentru Moscova, deoarece a fost folosită de forțele sale pentru a lansa drone și rachete asupra restului Ucrainei.

Cu clima sa mediteraneană și plajele vaste, Crimeea este, de asemenea, o destinație de vacanță populară pentru ruși pe timp de vară.

Turiștii și localnicii au scris pe rețelele de socializare despre nemuțumirile lor legate de criza de combustibil. Clipurile postate de ei arată cozi lungi la benzinăriile din regiune, iar localnicii spun că trebuie să stea la coadă până la 10 ore pentru combustibil.

„Acum merg pe jos la serviciu. Desigur, este mai puțin convenabil decât să conduci, dar nu este o problemă uriașă”, a declarat un locuitor al orașului Simferopol pentru Bereg, un site independent. „Tot ce mai trebuie acum este să-mi cumpăr un cal”, a adăugat el.

La marea majoritate a benzinăriilor din Crimeea, localnicii pot acum să cumpere doar 20 de litri de combustibil fiecare, folosind vouchere preplătite, dacă sunt disponibile.

Turiștii ruși care au sosit în regiune înainte de începerea crizei au acum dificultăți să găsească carburanți pentru a pleca. Problema este suficient de acută încât autoritățile locale instalate de Moscova au fost nevoite să lanseze o linie telefonică specială pentru a-i ajuta.

Există, de asemenea, relatări despre creșterea exorbitantă a prețurilor la benzină și motorină, cauzată de penurie.

„Din păcate, nu pare posibil să se satisfacă pe deplin cererea de combustibil în momentul de față”, a recunoscut pe 5 iunie șeful regional numit de Kremlin, Serghei Aksionov. Sute de autobuze, a spus el, nu vor circula din cauza crizei de carburanți.

În seara zilei de 8 iunie, Ministerul Energiei din Rusia a recunoscut pentru prima dată problemele legate de aprovizionarea cu combustibil în „regiunile sudice”, o expresie care se referă probabil la părțile ocupate ale Ucrainei.

„Companiile de combustibili și energie s-au confruntat recent cu un număr tot mai mare de atacuri aeriene inamice, ceea ce a cauzat dificultăți temporare în aprovizionarea cu carburanți”, se arată într-un comunicat.

Cu toate acestea, drumurile rămân ultima cale pentru ca proviziile să ajungă în peninsulă. Ruta maritimă este prea periculoasă, după ce o serie de feriboturi care deservesc Crimeea au fost scoase din funcțiune de Ucraina. Iar atacurile Ucrainei au restricționat traficul pe podul Kerci care leagă Crimeea de Rusia continentală.

„Nu aș vrea să pun un camion plin cu motorină pe Podul Kerci acum – asta înseamnă să cauți probleme”, a declarat pentru BBC Craig Kennedy, expert în industria petrolieră rusă și asociat la Centrul Davis al Universității Harvard.

„Deci va trebui să o transporți pe uscat, prin Mariupol. Și acolo sunt vulnerabili pe tot traseul,” a adăugat el.

Unele surse rusești susțin că atacurile ucrainene asupra rutelor logistice au afectat deja capacitatea armatei ruse de a lupta pe frontul din Ucraina.

„Atacurile care golesc stațiile de alimentare pentru civili afectează și aprovizionarea trupelor din sud. Criza logistică nu face distincție între nevoile militare și cele civile, lovește totul deodată”, a postat Rybar, un cont de analiză militară rusă pro-Kremlin, pe Telegram.

În două nopți, 6-7 iunie și 8-9 iunie, atacurile ucrainene au deteriorat un pod cheie din Cionhar, în nordul Crimeei, care lega localitatea de restul Ucrainei și era folosit de trupele ruse și vehiculele civile care circulau pe autostrada R-280. Traficul pe pod a fost suspendat.

Problemele legate de aprovizionarea cu combustibil sunt agravate de atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor și depozitelor de petrol din Rusia, pe care Kievul le desfășoară de câteva luni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aproape 40% din „capacitatea primară de rafinare a petrolului” a Rusiei a fost dezactivată în luna mai din cauza unor astfel de atacuri.

Acum, a spus Craig Kennedy, campania extinsă a Ucrainei împotriva rețelei de aprovizionare a Rusiei a trecut de la vizarea rafinăriilor mari la rețele de distribuție locale mai mici.

„Acest lucru are un impact mai concentrat asupra populațiilor locale și a armatei din anumite regiuni, cum ar fi Crimeea”, a spus el.

Fost consilier al președintelui, Ludovic Orban spune că a avut încredere în Nicușor Dan, sperând că acesta ”va juca corect”. Acum însă, Orban se declară foarte dezamăgit de șeful statului pentru activitatea din primul an de mandat.

”Dacă ar fi fost alegeri acum, după un an de mandat al lui Nicușor Dan, și aș fi știut ce, sau dacă aș fi putut să anticipez ce face Nicușor Dan în primul mandat, nu mergeam la vot. Nu-l votam. Nu-l votam nici pe Antonescu, nici pe Simion, nici pe Ponta, dar nu-l votam (pe Nicușor Dan – n.r.). Îmi pare rău. Sunt atât de dezamăgit, pentru că am avut încredere în el. Am sperat că va juca corect”, a declarat, la postul B1TV, Ludovic Orban.

În opinia fostului lider al liberalilor, Nicușor Dan ”a refuzat să-și asume cu adevărat obiective majore”. ”A refuzat să-i pună la punct pe cei care fură, pe cei care abuzează de putere, pe cei care încearcă să-și mențină privilegiile”, a adăugat Ludovic Orban.

Citește și Kelemen confirmă despre Bolojan ce se vede din avion de luni bune: ”A luat USR-ul fără acte”

Tot Orban îl caracterizează pe Dan drept ”președinte comod”, ajuns însă ”în stare conflictuală cu PNL și cu USR” din pricina faptului că nu ar fi vrut să aibă ”probleme” cu PSD.

”Se înțelege cu PSD ca nu cumva să aibă probleme. Numai că, încetul cu încetul, începe să-și ostilizeze și să se poarte urât exact cu ăia care într-adevăr sunt cei mai apropiați de el. Și anume USR și PNL. (…)

A ajuns în stare conflictuală cu PNL și cu USR, partidele care ar fi trebuit să fie parte dintr-un parteneriat pentru reformă, modernizare și pentru reducerea privilegilor, pentru reducerea hoției, pentru reforme reale, solide, în sprijinul cetățeanului”, consideră Orban.

În octombrie 2025, Ludovic Orban era numit consilier prezidențial pe probleme de politică internă, însă, doar o lună mai târziu, Nicușor Dan îl revoca din funcție.

”Președintele României, Nicușor Dan, și consilierul prezidențial, Ludovic Orban, au decis de comun acord încheierea colaborării. Decizia a fost luată în termeni amiabili. Președintele își exprimă aprecierea pentru activitatea domnului Orban și îi urează success în proiectele viitoare”, transmitea Administrația Prezidențială.

Ruptura dintre cei doi ar fi intervenit după ce Orban a criticat faptul că USR se folosește de imaginea șefului statului în campania electorală pentru Primăria Capitalei.

Citește și Social-democrații demolează teoria guvernului Tomac cu miniștri impuși de PSD. ”Cabinet PDL-PNL-PMP-Cioloș, cu sigiliu liberal de la Băsescu până la Cîțu! N-am văzut ipocrizie mai mare”

Dristor Kebap pregătește prima rundă de investiții externe din istoria companiei, demers care va include și o campanie de crowdfunding prin intermediul platformei SeedBlink. Potrivit conducerii companiei, strategia urmărește consolidarea poziției de lider pe piața locală și transformarea brandului într-un jucător regional relevant în industria restaurantelor cu servire rapidă.

„Piața favorizează tot mai mult operatorii care investesc în brand, tehnologie și standarde de calitate. Dristor Kebap este astăzi singurul brand național de kebab din România și credem că avem toate premisele pentru a construi un lider regional în această categorie. Investim pentru următorii zece ani, nu doar pentru următorul an. Construim acest business pornind de la o idee simplă: să oferim un produs autentic, realizat la standarde înalte, accesibil unui public cât mai larg. Astăzi facem un nou pas important în evoluția companiei și deschidem această etapă de dezvoltare și către investitori”, a declarat Fatih Pakcan, fondator și președinte executiv Dristor Kebap, citat de HotNews.

Citeşte şi: Cine este Dorin Mateiu, partenerul Simonei Halep. Averea impresionantă a unuia dintre marii milionari ai României

Din suma totală pe care compania intenționează să o atragă, aproximativ 1,25 milioane de euro vor fi direcționați către dezvoltarea infrastructurii tehnologice. Planurile includ implementarea unor sisteme bazate pe inteligență artificială pentru gestionarea comenzilor, extinderea rețelei de ghost kitchens și modernizarea restaurantelor existente prin introducerea de echipamente automatizate.

Trei noi restaurante și primul drive-thru

Pe lângă investițiile în digitalizare, compania continuă extinderea rețelei de unități fizice. În a doua jumătate a anului 2026 sunt programate trei noi deschideri, inclusiv primul restaurant de tip drive-thru din portofoliul Dristor Kebap. Managementul companiei analizează, de asemenea, oportunități de extindere la nivel național începând cu anul 2027.

Dristor Kebap estimează că piața locală a kebabului are o valoare de aproximativ 300 de milioane de euro și continuă să ofere perspective solide de creștere. În prezent, compania operează 12 restaurante și procesează aproximativ 100.000 de comenzi lunar, dintre care circa 60% provin din platformele de livrare. În 2025, afacerea a înregistrat o cifră de afaceri de 84,3 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 17 milioane de euro. Pentru 2026, obiectivul companiei este atingerea unei cifre de afaceri de 22 de milioane de euro și creșterea volumului la 150.000 de comenzi pe lună.

Citeşte şi: Românii au economii record în bănci. Depozitele continuă să crească, în ciuda ofertelor mai atractive de la stat. Topul celor mai bune dobânzi

Povestea Dristor Kebap a început în 1999, când familia Pakcan a deschis primele restaurante sub brandul Dristor. De atunci, compania s-a dezvoltat constant, ajungând astăzi la peste 300 de angajați și la una dintre cele mai puternice prezențe din segmentul restaurantelor specializate în kebab din România.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR a transmis miercuri imagini aeriene de pe șantierul lotului 3 al Autostrada A7, în zona Mircești, unde lucrările de asfaltare sunt în plină desfășurare.

Potrivit autorităților, în acest moment se lucrează la așternerea mixturilor asfaltice pentru stratul de legătură, după ce, de la începutul săptămânii, au fost turnați deja aproximativ 3 kilometri de strat de bază. În total, pentru această etapă sunt pregătiți circa 11 kilometri de drum.

„În paralel, se lucrează la terasamente, structuri, relocare rețele utilități”, au transmis reprezentanții CNAIR.

Pentru aceste operațiuni, antreprenorul este mobilizat cu utilaje specifice, precum finisor cu deschidere de 14 metri, cilindri compactori, autobasculante pentru transportul mixturii și echipe de muncitori.

Lotul 3 al autostrăzii, cuprins între Mircești și Pașcani, are o lungime totală de 28,09 kilometri, iar la finalul lunii mai stadiul fizic al lucrărilor era de 51%, potrivit datelor transmise de autorități.

Pe măsură ce lucrările avansează, segmentul prinde contur, fiind unul dintre tronsoanele importante ale viitoarei conexiuni rutiere de pe A7.