Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Zi `de foc` la ICCJ pentru DNA și ex-premierul Tăriceanu, în mega-dosarul mitei de 800.000 de dolari – Încetarea judecății, una dintre cererile avocaților

Publicat

in

Instanța supremă reia, joi, dezbaterile în dosarul de mare corupție al fostului premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, în care este judecat pentru primirea unei mite de 800.000 de dolari pe fondul contractului cu licențe software.

La termenul de joi al procesului instanța va relua discuțiile privind o cerere a procurorilor DNA, de reunire a dosarului lui Tăriceanu cu cel al omului de afaceri Petre Berteanu, judecat la Curtea de Apel București pentru complicitate la luare de mită.

O altă cerere primită de către magistrații ICCJ, dar nediscutată până la acest moment este cea a apărării fostului demnitar, care susține că în lumina deciziei CCR privind neconstituționalitatea articolului 155 din NCPP ce prevede întreruperea cursului prescripției procesul ar trebui încetat de facto, pe motiv că faptele ar fi prescrise.

Un complet de trei judecători al instanței supreme a început, în 26 mai, judecata în primă fază a procesului de mare corupție în care fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de anchetatorii DNA că ar fi primit 800.000 de dolari mită.

Banii, arătau anchetatorii ar fi fost primiți în mai multe tranșe de la omul de afaceri Petre Berteanu, judecat la Curtea de Apel București, pentru complicitate la luare de mită.

La termenul din luna mai al procesului apărarea fostului demnitar trecut la atac și a anunțat că are o cerere preliminară înainte de începerea administrării probelor în acest dosar.

Concret apărarea lui Tăriceanu a arătat că cererea se referă la prescripția faptei de luare de mită pentru care clientul lor a fost cercetat și ulterior trimis în fața instanței.

Cererea apărării lui Tăriceanu nu a fost însă pusă în discuție de către judecători care au stabilit că prioritară ar fi cererea magistratului DNA care luni a cerut reunirea dosarului omului de afaceri Petre Berteanu la cel al fostului prim ministru.

Berteanu este judecat pentru complicitate la luare de mită, iar procurorul DNA a explicat joi de ce este necesară ca cei doi, Tăriceanu și omul de afaceri să fie judecați de aceeași instanță.

„Raportul dintre elementele de fapt ale infracțiunilor celor doi precum și ca o mare parte din probe se suprapun în cele doua cauze.

Acolo la CAB dosarul Berteanu are termen în 2 iunie și este la al doilea termen de judecată”, a explicat magistratul Direcției.

Avocatul lui Tăriceanu a explicat că înainte de analizarea efectivă a reunirii ar trebuie întrebat și omul de afaceri  dacă dorește să fie judecat de ICCJ în același dosar cu al fostului prim ministru.

Astfel judecătorii ICCJ au stabilit continuarea dezbaterilor privind cererea procurorului DNA în 9 iunie.

Cu probele pe masă

Instanța supremă, a respins, în 4 mai, definitiv contestația fostului premier al României, Călin Popescu Tăriceanu împotriva deciziei de cameră preliminară prin care instanța stabilea validitatea probelor DNA în dosarul său de mare coupție privind pretinsa primire a unei mite de 800.000 de dolari.

Astfel, instanța a stabilit că procesul în întregul său poate incepe la instanță iar pe parcursul procedurilor vor fi administrate de către judecători toate probele anchetatorilor dar și ale inculpatului.

„Respinge, ca nefondată contestatia formulată de inculpatul Popescu împotriva încheierii nr 504 din data de 07 octombrie 2021,pronuntată de judecătorul de camera preliminară din cadrul Înalta Curți de Casație și Justiție-Sectia penala, in dosarul nr 619/1/2021/a1 În baza art 2502 di Codul de procedura penală, menține măsurile sechestrului asigurator luate prin ordonanța nr 668/P/2019 din data de 15.01.2021 și ordonanta nr.668/P/2021 din data de 19.01.2021 ale Parchetului de pe lăngă Înalta Curte de Casatie si Justitie- Direcția Națională Anticorupție- Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, asupra bunurilor inculpatului Popescu– Tăriceanu Călin Constantin Anton.

Obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare catre stat. Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, in suma de 80 lei, rămâne în sarcina statului.

Definitivă. Pronuntată in cameră de consiliu, astăzi,04 mai 2022. Numarul solutiei: 6/2022”, se arată în decizia definitivă de miercuri a judecătorilor ICCJ.

Judecătorii ICCJ au respins, în luna februarie, contestația omului de afaceri Petre Berteanu, în dosarul în care este judecat pentru complicitate la pretinsa luare de mită de 800.000 de dolari de către fostul prim ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu.

Omul de afaceri a contestat o decizie a Curții de Apel București prin care s-au respins cererile și excepțiile preliminare judecății.

„Încheierea F/CP din 23.09.2021 – În baza art. 345 alin. 1 Cod procedură penală respinge ca neîntemeiate cererile şi excepţiile invocate de inculpatul BERTEANU PETRU.

În baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul de urmărire penală în care s-a emis rechizitoriul nr. 532/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie – privind pe inculpatul BERTEANU PETRU – trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracțiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 ?i art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 ?i a art. 5 Cod penal. Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul BERTEANU PETRU. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 23.09.2021.”, nota magistratul Curții în decizia sa de cameră preliminară.

Decizia ICCJ este definitivă iar ea consfințește validitatea anchetei DNA în cazul complicelui lui Călin Popescu Tăriceanu precum și faptul că poate începe judecata în dosar.

Soluție similară pentru Tăriceanu

Anterior, în 7 octombrie 2021, un judecător de cameră preliminară de la instanța supremă a stabilit, nedefinitiv, începerea judecării fostului premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, pentru faptele de mare corupție de care este acuzat de anchetatorii DNA.

„Respinge, ca nefondate, cererile şi excepţiile invocate de inculpatul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton. Constată legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu rechizitoriul nr.668/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Sec?ia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Dispune începerea judecăţii.

Obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.â

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de 157 lei, rămâne în sarcina statului.

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa din Camera de consiliu, astăzi, 7 octombrie 2021”, se arată în minuta deciziei în cazul fostului premier al României.

Concret, această soluție indică faptul că probele anchetatorilor DNA au fost legal obținute și administrate de către anchetatorii DNA iar cererile și pretinsele vicii invocate de apărarea fostului premier nu au fundament.

Fișă de dosar

Procurorii DNA de la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție l-au trimis în judecată pe omul de afaceri Petre Berteanu pentru complicitate la luare de mită.

În actele din dosar, notează anchetatorii, se arată că în cursul anului 2007, acesta a ajutat un înalt demnitar, respectiv Călin Popescu Tăriceanu, să pretindă, iar, în cursul anului 2008, să primească, în mai multe tranșe, foloase materiale de la reprezentanții unei companii austriece din domeniul IT, în schimbul exercitării atribuțiilor care îi reveneau în legătură cu adoptarea a patru hotărâri de guvern (ce priveau, printre altele, încheierea mai multor acte adiționale la un contract comercial derulat de companie ce avea ca obiect închirierea de către statul român a unor licențe IT).

În baza acestei înțelegeri, reprezentanții companiei au achitat un comision de 10% din valoarea sumelor încasate de la statul român, prin intermediul unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

Din foloasele respective, suma de 800.000 USD a fost folosită pentru stingerea unei datorii pe care demnitarul o avea către o firmă, reprezentând contravaloarea unor servicii de consultanță politică.

Cancelar de ministru prins în gheara DNA

La momentul trimiterii în judecată anchetatorii DNA au dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor cu privire la inculpatul Marian Marius-Dorin, la data faptei șef al cancelariei prim-ministrului, cercetat de asemenea pentru complicitate la luare de mită, întrucât nu a sosit răspunsul la comisiile rogatorii internaționale care îl vizează pe acesta.

De asemenea, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la ceilalți participanți la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, precum și cu privire la alte posibile infracțiuni prin care a fost plătită diferența până la suma datorată de demnitar către firma de consultanță.

S-a dispus clasarea cauzei cu privire la două persoane fizice cercetate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, care au denunțat fapta anterior sesizării organelor de urmărire penală.

Persoanele fizice și juridice străine participante la fapta de dare de mită fac obiectul unei cauze penale instrumentate de autoritățile judiciare din Austria, împrejurare în care dispozițiile art. 10 alin. 2 C.pen. împiedică punerea în mișcare acțiunea penală împotriva acestor persoane.

Prin rechizitoriu s-a solicitat confiscarea sumei de 830.000 euro de la inculpat, precum și a sumei de 590.000 euro de la persoana care a primit o parte din comision. În acest scop, au fost indisponibilizate cinci imobile situate în București evaluate la suma de 782.500 euro, precum și un cont bancar deschis la o bancă din Austria.

Totodată, s-a dispus instituirea de măsuri asigurătorii asupra conturilor bancare în vederea confiscării sumelor de 100.000 euro și 1.300.000 USD, respectiv a sumei de 2.600.000 euro de la două companii offshore implicate în săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Pentru stabilirea situației de fapt și pentru identificarea bunurilor sechestrate, procurorii DNA au cooperat cu autoritățile judiciare din Austria, Elveția și Israel.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Microsoft lucrează la o inteligență artificială care transformă fotografiile în videoclipuri cu „fețe vorbitoare”

Publicat

in

De

Cercetătorii Microsoft au dezvoltat o tehnologie de inteligență artificială (AI) care va transforma profilul unei fețe și un eșantion de voce într-un videoclip ultrarealist al unei „fețe care vorbește”, potrivit unui document publicat de gigantul IT în această săptămână, scrie AFP.

Inteligență artificială Foto: © BiancoBlue | Dreamstime.com

„Scopul nu este de a crea conținut menit să inducă în eroare sau să înșele”, precizează compania, care recunoaște însă că, la fel ca „alte tehnici de generare de conținut, ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a se da drept o ființă umană”.

Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale generative, care facilitează producerea cu ușurință a tuturor tipurilor de conținut (text, imagini, sunet etc.) de o calitate uluitoare, dă naștere la numeroase preocupări, în special în ceea ce privește exploatarea pentru fraudă și dezinformare.

„Cercetările noastre se concentrează asupra (…) avatarurilor virtuale, în vederea unor aplicații pozitive”, ne asigură Microsoft. „Ne opunem oricărui comportament care vizează crearea de conținut înșelător sau dăunător din partea unor persoane reale”.

Firma IT, principalul investitor în OpenAI (ChatGPT), nu intenționează, prin urmare, să pună la dispoziție noul instrument sau să furnizeze informații tehnice „până când nu vom fi siguri că tehnologia va fi utilizată în mod responsabil și în conformitate cu reglementările aplicabile”.

Numit VASA-1, programul de calculator ia o simplă fotografie portret și un fișier audio și le convertește într-un videoclip în care chipul prinde viață și vorbește în mod hiperrealist.

În exemplele postate online – previzualizări bazate pe imagini ale unor personaje virtuale – mișcările buzelor sunt sincronizate, trăsăturile feței sunt convingătoare, iar mișcările capului sunt puțin sacadate, dar totuși impresionante.

Și alte companii lucrează la această tehnologie, cum ar fi Runway, unul dintre specialiștii în inteligență artificială generativă pentru video. Cercetătorii de la Google au creat, de asemenea, un model de inteligență artificială, Vlogger, care poate genera videoclipuri realiste cu capete vorbitoare.

Potrivit Microsoft, beneficiile dezvoltării acestei tehnologii „cum ar fi creșterea echității în educație, îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu dificultăți de comunicare, oferirea de sprijin terapeutic pentru persoanele care au nevoie, printre altele” justifică efectuarea acestei cercetări.

Multe autorități analizează modul în care să reglementeze IA generativă. În decembrie, Uniunea Europeană a convenit asupra unei legislații revoluționare pentru reglementarea IA, încercând să încurajeze inovarea și, în același timp, să limiteze eventualele abuzuri.

foto: © BiancoBlue | Dreamstime.com

Citeste mai mult

NATIONAL

Cosmin Gîrleanu şi Alexandru Buleu, învinşi în optimi la Europenele de la Belgrad

Publicat

in

De

Sportivii români Cosmin Gîrleanu şi Alexandru Buleu au pierdut, vineri, în optimile de finală ale Campionatelor Europene de box de la Belgrad, potrivit Agerpres.

Cosmin Gîrleanu a fost învins la puncte de spaniolul Rafael Lozano Serano (1-4), în optimile cat. 51 kg.

Marian-Alexandru Buleu a fost întrecut fără drept de apel (0-5) de bulgarul Kiwan Rami Mofid, principalul favorit, în optimile de finală ale cat. 75 kg.

România participă cu o delegaţie de 11 pugilişti, cinci la masculin şi şase la feminin, la ediţia 2024 a Campionatelor Europene de box pentru seniori de la Belgrad, în perioada 18-28 aprilie.

La masculin, Robert Jitaru îl va întâlni pe croatul Filip Poturovic, în optimile cat. 63,5 kg, în data de 21 aprilie. La cat. 71 kg, Marcel Nistreanu va boxa în primul tur contra albanezului Alban Beqiri, pe 20 aprilie. Paul Andrei Arădoaie va lupta în optimile cat. 86 kg cu italianul Vincenzo Lizzi, pe 21 aprilie. Pugiliştii români sunt însoţiţi de antrenorul principal Dumitru Dorobanţu şi de antrenorii secunzi Valentin Vrânceanu şi Traian Georgia.

La feminin, Mihaela Bădescu va debuta direct în sferturile cat. 50 kg, contra sportivei armene Anuş Grigorian, pe 23 aprilie. În optimile cat. 54 kg, Lăcrămioara Perijoc va primi replica turcoaicei Hatice Akbaş, pe 22 aprilie. Claudia Nechita va intra direct în sferturile de finală ale cat. 57 kg, pe 23 aprilie, contra învingătoarei dintre Sthelyne Grosy (Franţa) şi Michaela Walsh (Irlanda). La cat. 63 kg, Alina Creţu va boxa în optimile de finală, contra grecoaicei Paraskevi Mavrommati, pe 22 aprilie. La cat. 66 kg, Loredana Andreea Marin va debuta în optimi, contra Marianei Soto Torres (Spania), pe 22 aprilie. Crinuţa Andra Nicoleta Sebe va evolua la cat. 70 kg, în sferturi, contra unei pugiliste din Armenia, Ani Hovsepian. Sportivele din lotul naţional sunt pregătite de Adrian Lăcătuş – antrenor principal – şi Mihaela Lăcătuş – antrenor secund.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend