Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Pescari amendati pentru braconaj – Vezi zonele unde politistii fac zilnic controale

Publicat

in

pescariPoliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş şi Serviciului de Poliţie Transporturi Argeş, împreună cu personal de specialitate din cadrul A.J.V.P.S. Argeş, au acţionat pe raza barajelor de acumulare de pe râul Argeş, între localităţile Vâlcele şi Căteasca, pentru prevenirea şi combaterea actelor ilegale de braconaj piscicol.

S.Ş., de 61 ani, din Stefanesti, jud. Argeş, a fost depistat de poliţiştii Serviciului de Poliţie Transporturi Argeş pe canalul de fugă al Barajului de acumulare Goleşti, raza municipiului Piteşti, care folosindu-se de o plasă tip „monofilament”, ataşată la o mulinetă, a capturat cantitatea de cca. 2 kg peşte.

De asemenea, la verificarea autoturismului proprietate personală, aflat în apropiere, în portbagajul acestuia a mai fost găsită o plasă tip „monofilament”.

S-a întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul comiterii infracţiunii de braconaj piscicol, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 65 lit.a din OUG 23/2008R, fiind ridicate în vederea cercetărilor uneltele de pescuit neautorizate şi cantitatea de 2 kg peşte.

 

Totodată, a mai fost identificat S.M., de 46 ani, din com. Răteşti, jud. Argeş, care a fost surprins pescuind cu două undite tip „telescopic” în barajul de acumulare Udeni, pe raza com. Căteasca, jud.Argeş.

Acesta nu avea asupra sa permisul sau autorizaţia de pescuit sportiv, fiind sancţionat contravenţional conform art. 58 lit.b din Lg. 23/2008R, cu amendă de 300 lei. Cele două undiţe folosite au fost ridicate în vederea confiscării.

În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au mai legitimat şi verificat 18 persoane.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Klaus Iohannis: ‘Acțiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a submina și distruge ordinea internațională. Avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic și solidar’

Publicat

in

De

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că în contextul războiului din Ucraina este nevoie mai mult ca oricând ca Alianţa Nord-Atlantică să fie puternică şi solidară, arătând că se aşteaptă ca reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele NATO, care are loc la Bucureşti, să reconfirme acest obiectiv.

Implementarea Conceptului Strategic va conduce la un rol sporit pentru Alianţa noastră, de care depinde nu doar securitatea spaţiului euroatlantic, ci şi stabilitatea ordinii internaţionale bazate pe reguli şi principii. Acţiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a submina şi distruge această ordine. De modul în care alegem să răspundem acestei provocări va depinde în mare măsură cum va arăta viitorul lumii noastre. Avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic şi solidar şi mă aştept ca reuniunea ministerială care începe mâine să reconfirme acest obiectiv„, a spus şeful statului, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, după întrevederea avută cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Şeful statului a arătat că, în discuţiile cu secretarul general al NATO, a subliniat necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de Summitul de la Madrid din acest an.

Reuniunea miniştrilor de Externe este un important reper în acest proces şi în pregătirea Summitului din 2023, care va avea loc în Lituania, la Vilnius„, a adăugat Iohannis.

Şeful statului a reamintit că importanţa strategică a Mării Negre a fost inclusă, la iniţiativa României, pentru prima dată, în Noul Concept Strategic, adoptat la Summitul NATO de la Madrid.

Am reiterat, în acest context, relevanţa operaţionalizării, cât mai repede, a deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii de apărare înaintată pe Flancul Estic al Alianţei. România, la rândul său, va continua să aducă o contribuţie substanţială la apărarea colectivă a NATO şi la consolidarea capabilităţilor Alianţei, acţionând, în continuare, ca furnizor de securitate şi stabilitate în regiune. Acest angajament se bazează pe măsuri concrete, în primul rând pe decizia de a creşte cheltuielile naţionale destinate Apărării de la 2% din PIB, cât sunt acum, la 2,5% din PIB începând chiar din anul 2023„, a declarat Iohannis.

Cei doi oficiali au discutat despre progresele realizate la nivel aliat în decursul celor aproape 10 luni de la ultima vizită a secretarului general al NATO în România, menţionând că acestea se reflectă într-o postură semnificativ întărită a NATO pe Flancul Estic, inclusiv în România şi în regiunea Mării Negre.

Din luna februarie şi până în prezent, NATO şi aliaţii noştri au desfăşurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare şi apărare, astfel încât, în prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliaţi. Grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce priveşte elementele care să-i permită creşterea la nivel de brigadă. Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu Franţa, care este naţiune-cadru, alături de Olanda, Belgia şi Luxemburg, pentru a atinge capacitatea operaţională deplină a acestei structuri cât mai curând. Am arătat, în acest context, că România acţionează pentru îndeplinirea propriilor obligaţii ca naţiune – gazdă„, a spus Iohannis.

El a mulţumit tuturor aliaţilor pentru solidaritatea demonstrată în toată această perioadă, inclusiv Statelor Unite ale Americii – pentru contribuţia importantă la securitatea României şi a regiunii noastre.

Şeful statului a evidenţiat sprijinul ferm şi concret al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei.

Am subliniat importanţa unei susţineri sporite a Alianţei atât pentru Ucraina, cât şi pentru partenerii NATO cei mai vulnerabili din regiune – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina. România va continua să ofere asistenţă multidimensională Kievului pe toate palierele. În aceeaşi măsură (…) depunem eforturi susţinute în sprijinul Republicii Moldova pentru a depăşi dificultăţile de ordin social, economic şi energetic generate de războiul din Ucraina„, a afirmat Iohannis.

Vezi și:

Președintele Klaus Iohannis: ‘Ne confruntăm cu o provocare istorică la adresa forței noastre colective. Toți partenerii trebuie să continue să ofere Ucrainei ce are nevoie pentru a-și apăra suveranitatea și democrația, atât timp cât va fi necesar’

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

S-ar putea întâmpla și în România? Italia intenționează să impună o taxă excepțională unică de 50% pe veniturile excesive ale companiilor energetice

Publicat

in

De

Italia intenţionează să introducă anul viitor o taxă excepţională unică de 50% pe veniturile companiilor energetice care au beneficiat de pe urma creşterii preţurilor petrolului şi gazelor naturale, conform proiectului bugetului pe 2023 consultat de Reuters.

Taxa se aplică la 50% din venitul companiei în 2022 care este cu cel puţin 10% mai ridicat decât nivelul mediu raportat între 2018 şi 2021. Este prevăzut un plafon de 25% din valoarea activelor nete la finalul lui 2021.

Schema este diferită de cea anunţată de Trezorerie săptămâna trecută, care indica o taxă de 35% în perioada ianuarie-iulie 2023, calculată în funcţie de profiturile companiilor energetice.

Autorităţile de la Roma se aşteaptă să obţină de pe urma taxei aproximativ 2,565 miliarde de euro.

Taxa ar urma să se aplice unui număr de aproximativ 7.000 de producători şi vânzători de electricitate, produse petroliere şi gaze naturale, care vor trebui să achite sumele datorate până la 31 iunie 2023.

În septembrie, statele membre ale Uniunii Europene au convenit impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energiei.

Miniştrii Energiei din UE s-au întâlnit la Bruxelles, unde au aprobat măsurile propuse pentru a ţine sub control creşterea preţurilor la energie, care alimentează nivelul record al inflaţiei şi ameninţă să provoace recesiune.

Pachetul include o taxă pe profiturile excepţionale ale firmelor din domeniul combustibililor fosili, care se va aplica în 2022 şi în 2023, şi o altă taxă pe veniturile excesive obţinute de pe urma creşterii preţului electricităţii de către producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine, conform agerpres.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend