Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Yeon-Min Park din Coreea de Sud este marea câștigătoare a Finalei de Pian, la Concursul Enescu

Publicat

in

Yeon-Min Park a câștigat marele premiu al secțiunii de pian la Concursul Internațional George Enescu, după o finală în care a interpretat Concertul nr. 3 în re minor pentru pian și orchestră op. 30 de Rahmaninov, duminică, 23 mai, la Ateneul Român, relatează mediafax.

Pe locul al doilea s-a situat Adela Liculescu din România, iar locul al treilea i-a revenit lui Marcin Wieczorek din Polonia.

Pianista Yeon-Min Park din Coreea de Sud a câștigat a câștigat Premiul I al Secțiunii de Pian la sfârșitul unei finale în care a interpretat Concertul nr. 3 în re minor pentru pian și orchestră op. 30 de Rahmaninov, acompaniat de Orchestra Filarmonicii George Enescu, sub bagheta bagheta maestrului John Axelrod. Ea a primit din partea juriului și o Mențiune specială pentru cea mai bună interpretare unei sonate enesciene în Semifinală.

Yeon-Min Park (n. 1990) studiază la Universitatea de Muzică și Teatru din Hanovra, la clasa profesorului Bernd Goetzke. Printre mentorii care au îndrumat-o – la Universitatea Națională din Seul sau în cadrul unor cursuri de măiestrie – se numără Aviram Reichert, Dmitri Bashkirov, Menahem Pressler și Jacques Rouvier. A concertat alături de Orchestra de Cameră din St. Petersburg, Orchestra Simfonică a Coreei, Orchestrele Simfonice din Hanoi și din Shenzhen.

Câștigătoarea locului al doilea, Adela Liculescu (n. 1993) a interpretat în Finală Concertul nr. 1 în si bemol minor pentru pian și orchestră op. 23 de Ceaikovski. Ea studiază la Viena cu profesorul Avedis Kouyoumdjian și la Graz sub îndrumarea Milanei Chernyavska, după ce a absolvit cursurile Universității de Muzică și Artele spectacolului din Viena la clasa profesorului Martin Hughes. A susținut concerte și recitaluri la Filarmonicile din Berlin, München și St. Petersburg, la Musikverein în Viena și la Ateneul Român din București. Este laureată a Concursului Prix du Piano din Berna, la Concursurile Internaționale Brahms din Austria și Germania.

Locul al treilea a fost ocupat de Marcin Wieczorek (n. 1996), care a intepretat în Finală Concertul nr. 1 în mi minor pentru pian și orchestră op. 11 de Chopin. El studiază la Academia de Muzică din Bydgoszcz cu profesorul Stefan Wojtas. A obținut premii la Concursul Palma d’Oro din San Benedetto del Tronto, Concursul de Pian Euregio din Geilenkirchen, Concursul Nuova Coppa Pianisti din Osimo. A susținut concerte în SUA, Germania, Austria, Croația, Italia, Elveția.

Președinta Juriului de pian, Cristina Ortiz, a anunțat rezultatele pe scena Ateneului Român. Alături de acesta, din juriul de specialitate au făcut parte Dana Borșan, Hyoung-Joon Chang, Philippe Dinkel, Peter Jablonski, Andrei Pisarev, Roland Pöntinen, Josu de Solaun și Zhe Tang. Jurizarea a fost făcută într-un sistem hibrid: 6 membri ai juriului sunt prezenți la București, urmărind recitalurile semifinaliștilor în direct, la Ateneul Român, iar 3 au vizionat prestațiile tinerilor muzicieni prin transmisiune online.

Premiul I al Concursului Internațional George Enescu 2021 este în valoare de 15.000 Euro. Câștigătorul primului loc are posibilitatea de a interpreta pe scena Festivalului Enescu, alături de unele dintre cele mai importante orchestre ale lumii, și beneficiază, de asemenea, de premii speciale și oportunități de promovare internațională. Premiul al doilea este de 10.000 Euro și posibilitatea de a interpreta pe scena Festivalului Enescu în ediția din 2021. Premiul al treilea de 5.000 Euro. Premiile secțiunii de Pian se ridică la 30.000 Euro.

Trofeul ediției din 2020/2021, oferit celor trei tineri muzicieni, este realizat de artista Iulia Năstase din sticlă prelucrată și gravată manual, special pentru Concursul Enescu și inspirat de tema ediției, Frumusețe în Viață.

Un număr de 21 de tineri artiști din 11 țări au participat în faza a doua a Concursului Internațional George Enescu, într-o ediție-premieră, pentru desfășurarea căreia organizatorii au făcut toate eforturile posibile în contextul pandemiei și a efectelor sale asupra mediului artistic internațional.

Marii câștigători ai celor trei secțiuni sunt violoncelistul de numai 15 ani Jaemin Han, din Coreea de Sud, cel mai tânăr câștigător din istoria Concursului Enescu; violonistul Valentin Șerban din România (31 de ani) și Yeon-Min Park din Coreea de Sud (pian).

Câștigătorii premiilor I de la cele trei secțiuni ale Concursului vor cânta în cadrul Festivalului Enescu 2021 și sunt invitați speciali într-un concert în prestigioasa sala de concerte Musikverein din Viena în data de 15 octombrie 2021, alături de Slovak Radio Symphony Orchestra sub magheta maestrului Yalchin Adigezalov. Premiul este oferit de IMK, prin amabilitatea lui Igor Petrushevski, membru al juriului.

De asemenea, dirijorul Finalei de Vioară, Wilson Hermanto, a oferit un premiu special câștigătorului locului I la secțiunea de pian, în urma unui parteneriat artisic încheiat între Concursul Internațional George Enescu și Vevey Spring Classic. Astfel, pianista Yeon-Min Park a fost invitată să participe la ediția inaugurală a Festivalului de Muzică Vevey Spring Classic, care va avea loc între 29 mai și 5 iunie 2022, în Elveția. Această oportunitate oferă privilegiul câștigătorului de a fi fi mentorat de unul dintre cei mai mari pianiști ai zilelor noastre, Francesco Piemontesi, precum și șansa de a fi alături de mari muzicieni precum Janine Jansen, Nils Mönkemeyer, Daniel Müller-Schott.

Concursul Internațional George Enescu 2020 a derulat prima fază în cursul anului trecut, în pofida pandemiei. Primele două etape ale secțiunilor au fost organizate online, această măsură fiind luată pentru a putea derula competiția în contextul pandemic. Astfel, 205 tineri artiști au putut să-și urmeze visul și să participe la Concurs, între 29 august și 20 septembrie 2020. Ultimele două etape – Semifinalele și Finalele – au fost organizate live, la București, la Ateneul Român, între 12 și 23 mai 2021, cu public în sală.

NATIONAL

Chișinăul denunță noile măsuri îndreptate împotriva școlilor în limba română, luate unilateral de regimul separatist de la Tiraspol

Publicat

in

Contrar celor convenite anterior în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, de a crea un mediu predictibil și prielnic desfășurării procesului educațional în cele 8 școli cu predare în limba română din regiune, de-a lungul timpului Tiraspolul sub diferite pretexte, de altfel nefondate, refuză abordarea atât în esență, cât și de principiu, a majorității subiectelor de actualitate din domeniul educațional. Aceștia refuză inclusiv convocarea de aproape doi ani a ședinței grupurilor de lucru pentru educație unde sunt antrenați experți de pe ambele maluri, precizează un comunicat al Guvernului Republicii Moldova, relatează stiripesurse.md

Subiectele reîntoarcerii sediilor instituțiilor de învățământ sau oferirii altora potrivite procesului de studii și necesităților, transmiterii citațiilor ilegale tinerilor din cele 8 școli și care sunt luați la evidență militară pe malul drept, ori solicitărilor către administrațiile instituțiilor de învățământ de a rezenta liste nominale a tinerilor pentru a fi luați la evidență militară ori pentru a fi înrolați în așa zisele structuri de forță, barierelor artificiale în calea liberii circulații pentru profesori/personalul instituțiilor de învățământ menționate și bunurilor pentru acestea, constituie o mică parte din problemele majore întâmpinate.

Având în vedere că autoritățile constituționale de nenumărate ori au comunicat pe toate platformele disponibile despre necesitatea asigurării accesului la educație, fără interferențe politice și acțiuni unilaterale din partea Tiraspolului (inclusiv și din prisma executării deciziilor CEDO pe acest subiect, speța Catan și alții), constatăm că în anul 2024 în mod unilateral exponenții din regiunea transnistreană au revenit la noile măsuri de impunere la plăți diferențiate pentru prestarea serviciile comunale.

Mai exact, mai multor instituții de învățământ din cele menționate supra le-au fost majorate taxele pentru serviciile comunale după cum urmează:

Energie electrică – de la 0,76 lei pentru un kwh la 1,75 lei pentru un kwh (altor instituții până la 2.53 lei);

Energie termică – de la 353,18 lei/ 392,2 lei pentru o Gcal la 937,15 lei/943,24 lei pentru  o Gcal (altor instituții până la 1425,4 lei);

Gaze naturale – de la 0,38 lei pentru 1 m³ la 3,52 lei pentru un 1 m³ (altor instituții până la 6,13 lei);

Apă și canalizare – de la 14,9 lei pentru 1 m³ la 23,04 lei pentru 1 m³.

Măsurile unilaterale ale Tiraspolului față de instituțiile de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană, aplicate diferențiat față de alte instituții de învățământ din regiune, constituie noi acțiuni abuzive și discriminatorii în dosarul școlilor.

Biroul politici de reintegrare și Ministerul Educației și Cercetării vor interveni cu măsurile de suport necesare, inclusiv pentru a compensa cheltuielile adițional suportate, iar problemele înfruntate de școli vor rămâne pe agenda formatelor de negocieri privind reglementarea transnistreană până la soluționarea definitivă a acestora.

Citeste mai mult

NATIONAL

Turcia a crescut importurile de gaze naturale. În sectorul energetic, concurența puternică a fost asigurată de sursele regenerabile

Publicat

in

Consumul de gaze naturale în Turcia a crescut în ianuarie 2024, determinat de cererea industrială și de sectorul utilităților. Cu toate acestea, în sectorul energetic, concurența puternică a fost asigurată de sursele regenerabile (SRE) – generarea hidraulică și eoliană, scrie neftegaz.ru.

Acest lucru a fost anunțat de Consiliul de Reglementare a Pieței Energetice (EPDK) din țară.

Potrivit EPDK:

Turcia a achiziționat în ianuarie 2024 un total de 6,520 miliarde m3 de gaze naturale (prin conducte și sub formă de GNL), ceea ce reprezintă cu 7,8% mai mult decât în prima lună a anului 2023;

• importurile au crescut pentru a 4-a lună consecutiv, după 1,5 ani de scădere continuă înainte de aceasta.

Achizițiile active și vremea blândă au fost motivul pentru care, în ianuarie 2024, Turcia a consumat doar 141 milioane m3 de gaz din rezervele din depozitele subterane de gaze (UGS), ceea ce este de 3 ori mai puțin decât în 2023.

În ianuarie 2024, un singur cumpărător a importat gaze, societatea de stat BOTAS.

În ianuarie 2024, temperatura aerului din republică a fost peste norma climatică, ceea ce a permis consumatorilor să cheltuiască mai puține resurse pentru încălzire.

Februarie 2024 s-a dovedit a fi, de asemenea, destul de caldă.

Să reamintim că în decembrie 2023, Turcia a achiziționat un total de 6,063 miliarde m3 de gaze naturale (prin conducte și sub formă de GNL), ceea ce reprezintă cu 8% mai mult decât în ultima lună a anului 2022.

Consum de energie electrică și gaz

Potrivit EPDK:

• consumul de energie electrică în ianuarie 2024 a crescut cu 5,6% față de ianuarie 2023:

➢ Producţia hidrocentralelor (HPP) a crescut de 3 ori,

➢ Producția centralelor eoliene (WPP) a crescut cu 50%.

➢ sarcina centralelor termice pe gaz a scăzut cu 47%,

➢ Producția de cărbune a scăzut cu 11%;

• consumul total de gaze din Turcia a crescut cu 2,9%, la 6,260 miliarde m3:

➢ consumul de energie a scăzut cu 41%, la 831 milioane m3,

➢ consumul de gaze în sectorul locuințelor și serviciilor comunale a crescut cu 16%, la 3,266 miliarde m3,

➢ Consumul de gaze în industrie a crescut cu 23%, la 1,26 miliarde m3.

Scăderea prețurilor la gaz a avut un impact pozitiv asupra utilizării acestuia în industria republicii.

În ianuarie 2024, contractele futures pe gaz la hub-ul TTF (Olanda) s-au tranzacționat la o medie de 290 USD/1000 m3, după 395 USD/1000 m3 în decembrie 2023, 479 USD/1000 m3 în noiembrie 2023 și 1258 USD/1000 m3 în noiembrie.

Provizii

Potrivit EPDK:

• Importurile de gaze prin conducte în ianuarie 2024 au crescut cu 38%, la 4,431 miliarde m3 (după 3,217 miliarde m3 în 2023):

➢ Turcia a primit 2,682 miliarde m3 de gaze din conducte de la Gazprom rusesc, ceea ce este cu 30% mai mult decât în 2023,

➢ În țară a sosit și 1 cisternă cu gaz natural lichefiat (GNL) rusesc.

➢ livrările totale de combustibil rusesc – 2,782 miliarde m3 – au fost aproape de un record;

• 1 cisternă supraîncărcat a fost acceptat din Franța (la ale cărui terminale GNL se poate efectua transbordarea, inclusiv GNL rusesc);

• Au fost primite aproximativ 20 de transporturi de GNL din SUA;

• din Algeria – 7;

• Azerbaidjanul a furnizat 878 milioane m3 ( aproape la fel ca în 2023);

• Importurile de gaze iraniene s-au apropiat de maximele tehnice – 871 milioane m3.

• EPDK a remarcat că achizițiile totale de GNL s-au ridicat la 2,089 miliarde m3, ceea ce este cu 26% mai puțin decât în 2023.

În octombrie 2023, Turcia a importat un total de 3,358 miliarde m3 de gaze naturale, ceea ce este cu 4% mai mult decât în octombrie 2022. În iunie 2023,

Turcia a crescut importurile de petrol la 3,1 milioane de tone, ceea ce este cu 25,6% mai mult decât în mai, dar cu 2,6% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2022.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend