Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Yeon-Min Park din Coreea de Sud este marea câștigătoare a Finalei de Pian, la Concursul Enescu

Publicat

in

Yeon-Min Park a câștigat marele premiu al secțiunii de pian la Concursul Internațional George Enescu, după o finală în care a interpretat Concertul nr. 3 în re minor pentru pian și orchestră op. 30 de Rahmaninov, duminică, 23 mai, la Ateneul Român, relatează mediafax.

Pe locul al doilea s-a situat Adela Liculescu din România, iar locul al treilea i-a revenit lui Marcin Wieczorek din Polonia.

Pianista Yeon-Min Park din Coreea de Sud a câștigat a câștigat Premiul I al Secțiunii de Pian la sfârșitul unei finale în care a interpretat Concertul nr. 3 în re minor pentru pian și orchestră op. 30 de Rahmaninov, acompaniat de Orchestra Filarmonicii George Enescu, sub bagheta bagheta maestrului John Axelrod. Ea a primit din partea juriului și o Mențiune specială pentru cea mai bună interpretare unei sonate enesciene în Semifinală.

Yeon-Min Park (n. 1990) studiază la Universitatea de Muzică și Teatru din Hanovra, la clasa profesorului Bernd Goetzke. Printre mentorii care au îndrumat-o – la Universitatea Națională din Seul sau în cadrul unor cursuri de măiestrie – se numără Aviram Reichert, Dmitri Bashkirov, Menahem Pressler și Jacques Rouvier. A concertat alături de Orchestra de Cameră din St. Petersburg, Orchestra Simfonică a Coreei, Orchestrele Simfonice din Hanoi și din Shenzhen.

Câștigătoarea locului al doilea, Adela Liculescu (n. 1993) a interpretat în Finală Concertul nr. 1 în si bemol minor pentru pian și orchestră op. 23 de Ceaikovski. Ea studiază la Viena cu profesorul Avedis Kouyoumdjian și la Graz sub îndrumarea Milanei Chernyavska, după ce a absolvit cursurile Universității de Muzică și Artele spectacolului din Viena la clasa profesorului Martin Hughes. A susținut concerte și recitaluri la Filarmonicile din Berlin, München și St. Petersburg, la Musikverein în Viena și la Ateneul Român din București. Este laureată a Concursului Prix du Piano din Berna, la Concursurile Internaționale Brahms din Austria și Germania.

Locul al treilea a fost ocupat de Marcin Wieczorek (n. 1996), care a intepretat în Finală Concertul nr. 1 în mi minor pentru pian și orchestră op. 11 de Chopin. El studiază la Academia de Muzică din Bydgoszcz cu profesorul Stefan Wojtas. A obținut premii la Concursul Palma d’Oro din San Benedetto del Tronto, Concursul de Pian Euregio din Geilenkirchen, Concursul Nuova Coppa Pianisti din Osimo. A susținut concerte în SUA, Germania, Austria, Croația, Italia, Elveția.

Președinta Juriului de pian, Cristina Ortiz, a anunțat rezultatele pe scena Ateneului Român. Alături de acesta, din juriul de specialitate au făcut parte Dana Borșan, Hyoung-Joon Chang, Philippe Dinkel, Peter Jablonski, Andrei Pisarev, Roland Pöntinen, Josu de Solaun și Zhe Tang. Jurizarea a fost făcută într-un sistem hibrid: 6 membri ai juriului sunt prezenți la București, urmărind recitalurile semifinaliștilor în direct, la Ateneul Român, iar 3 au vizionat prestațiile tinerilor muzicieni prin transmisiune online.

Premiul I al Concursului Internațional George Enescu 2021 este în valoare de 15.000 Euro. Câștigătorul primului loc are posibilitatea de a interpreta pe scena Festivalului Enescu, alături de unele dintre cele mai importante orchestre ale lumii, și beneficiază, de asemenea, de premii speciale și oportunități de promovare internațională. Premiul al doilea este de 10.000 Euro și posibilitatea de a interpreta pe scena Festivalului Enescu în ediția din 2021. Premiul al treilea de 5.000 Euro. Premiile secțiunii de Pian se ridică la 30.000 Euro.

Trofeul ediției din 2020/2021, oferit celor trei tineri muzicieni, este realizat de artista Iulia Năstase din sticlă prelucrată și gravată manual, special pentru Concursul Enescu și inspirat de tema ediției, Frumusețe în Viață.

Un număr de 21 de tineri artiști din 11 țări au participat în faza a doua a Concursului Internațional George Enescu, într-o ediție-premieră, pentru desfășurarea căreia organizatorii au făcut toate eforturile posibile în contextul pandemiei și a efectelor sale asupra mediului artistic internațional.

Marii câștigători ai celor trei secțiuni sunt violoncelistul de numai 15 ani Jaemin Han, din Coreea de Sud, cel mai tânăr câștigător din istoria Concursului Enescu; violonistul Valentin Șerban din România (31 de ani) și Yeon-Min Park din Coreea de Sud (pian).

Câștigătorii premiilor I de la cele trei secțiuni ale Concursului vor cânta în cadrul Festivalului Enescu 2021 și sunt invitați speciali într-un concert în prestigioasa sala de concerte Musikverein din Viena în data de 15 octombrie 2021, alături de Slovak Radio Symphony Orchestra sub magheta maestrului Yalchin Adigezalov. Premiul este oferit de IMK, prin amabilitatea lui Igor Petrushevski, membru al juriului.

De asemenea, dirijorul Finalei de Vioară, Wilson Hermanto, a oferit un premiu special câștigătorului locului I la secțiunea de pian, în urma unui parteneriat artisic încheiat între Concursul Internațional George Enescu și Vevey Spring Classic. Astfel, pianista Yeon-Min Park a fost invitată să participe la ediția inaugurală a Festivalului de Muzică Vevey Spring Classic, care va avea loc între 29 mai și 5 iunie 2022, în Elveția. Această oportunitate oferă privilegiul câștigătorului de a fi fi mentorat de unul dintre cei mai mari pianiști ai zilelor noastre, Francesco Piemontesi, precum și șansa de a fi alături de mari muzicieni precum Janine Jansen, Nils Mönkemeyer, Daniel Müller-Schott.

Concursul Internațional George Enescu 2020 a derulat prima fază în cursul anului trecut, în pofida pandemiei. Primele două etape ale secțiunilor au fost organizate online, această măsură fiind luată pentru a putea derula competiția în contextul pandemic. Astfel, 205 tineri artiști au putut să-și urmeze visul și să participe la Concurs, între 29 august și 20 septembrie 2020. Ultimele două etape – Semifinalele și Finalele – au fost organizate live, la București, la Ateneul Român, între 12 și 23 mai 2021, cu public în sală.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

BREAKING România NU intră în Schengen nici de această dată. Austria nu a cedat, Olanda i s-a alăturat. Vot favorabil pentru Croația în Schengen

Publicat

in

De

România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu intră în spațiul european de liberă circulație nici de această dată, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

Spațiul SchengenFoto: Karaboux / Dreamstime.com

În Consiliul JAI, Austria și-a menținut opoziția și a votat împotriva aderării României la Schengen, la fel ca Olanda, care a susținut că este în favoarea primirii României în Schengen, dar se opune intrării Bulgariei, iar votul a fost la pachet.

De altfel, Olanda a explicat acest lucru în minuta ședinței.

Cea de a treia țară – Croația – a primit vot favorabil pentru aderarea la Schengen: de la 1 ianuarie cu frontierele terestre, de la 1 martie cu frontiera aeriană.

„Ultimul pas a fost finalizat, prin decizia Consiliului. Acum este confirmat oficial că Croația aderă la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023″, a anunțat pe Twitter reprezentanța permanentă a Croației pe lângă UE.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell: Ne lipsesc capacităţi critice pentru a ne apăra la un nivel superior de ameninţare

Publicat

in

De

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a avertizat joi că blocului comunitar ”îi lipsesc capacităţile critice” de apărare şi a pledat pentru cheltuieli militare comune ale statelor membre şi o mai mare cooperare cu industria de resort pentru a le putea acoperi şi a cerut totodată să se menţină sprijinul pentru Ucraina, conform EFE.

Josep BorrellFoto: EUC / Zuma Press / Profimedia

„Ne dăm seama că ne lipsesc capacităţi critice de apărare. Ne lipsesc capacităţi de care avem nevoie pentru a ne apăra la un nivel superior de ameninţare”, a apreciat Borrell, într-o intervenţie la conferinţa anuală a Agenţiei Europene de Apărare (AEA).

Borrell, care conduce AEA, a subliniat că statele membre trebuie „să coopereze mai mult” între ele, trebuie „să continue să sprijine Ucraina” pentru ca această ţară să se apere de Rusia şi trebuie „să continue să facă faţă nevoilor actuale şi să înceapă să pregătească viitorul” securităţii comunitare.

Şeful diplomaţiei europene a menţionat că, potrivit ultimului raport al AEA, cheltuielile totale europene în domeniul apărării au atins un nou maxim în 2021, în valoare de 214 miliarde de euro (depăşindu-se pentru prima dată pragul de 200 de miliarde de euro – n.r.), ceea ce presupune o creştere de 6% faţă de 2020 şi reprezintă al şaptelea an consecutiv de creştere.

Potrivit AEA, statele membre investesc mai mult ca oricând în achiziţionarea de echipamente de apărare, dar şi în cercetare şi dezvoltare, cu o creştere de 16% comparativ cu anul 2020, atingând suma-record de 52 de miliarde de euro.

Însă estimarea agenţiei, potrivit căreia cheltuielile vor continua să crească, până la o sumă suplimentară de 70 de miliarde de euro în 2025, va reprezenta „o provocare”, conform declaraţiilor lui Borrell, dat fiind că, în numai trei ani, ţările europene vor trebui să cheltuiască aceşti bani într-o manieră „coordonată” pentru a atinge eficienţa dorită.

Borrell a avertizat că, în mare măsură, statele membre îşi pun în aplicare planurile la nivel naţional şi că doar 18% din toate investiţiile în programe de apărare sunt realizate în colaborare cu alte ţări din UE, departe de obiectivul de 35% stabilit de Bruxelles.

Şeful diplomaţiei europene a atras atenţia că, după Războiul Rece, europenii „ne-am redus forţele la armate de mici dimensiuni, fără coordonare”, dar a insistat că obiectivul nu este acela de a încerca să se creeze „o armată europeană”, ci de a integra mai bine forţele armate ale fiecărui stat membru şi a evita fragmentarea.

Borrell a amintit că există deja instrumente de care pot profita statele membre pentru a realiza achiziţii comune, cum este cazul sumei de 500 de milioane de euro din bugetul comunitar până în 2024 pe care Comisia Europeană a propus-o în iulie pentru a reface stocurile de armament, afectate de sprijinul acordat Ucrainei.

„Nu-i mult, dar este un punct de plecare”, a considerat Borrell, care a comentat că există multe „intenţii concrete” din partea ţărilor europene de a participa la aceste licitaţii comune, dar a avertizat totodată că aceste „intenţii trebuie traduse mai degrabă mai devreme decât mai târziu în oferte de achiziţii”.

„Haideţi să ne refacem rapid stocurile”, a îndemnat el.

Borrell a atras totodată atenţia că „ne confruntăm cu adevărate ameninţări” şi că actualul conflict din Ucraina este „un război deschis la scară mare”, nu doar o simplă ameninţare hibridă sau cibernetică pentru care UE s-a tot pregătit în ultimii ani.

Potrivit raportului publicat joi de AEA, în 2021 ţările comunitare au înregistrat cea mai mare rată de creştere anuală a costurilor pentru apărare de când acest sector a început să îşi revină, în 2015.

În comparaţie cu minimum istoric înregistrat în 2014, cheltuielile militare au crescut cu aproape 52 de miliarde de euro, adică, în termeni reali, cu 32%.

În 2021, din cele 18 state membre care şi-au sporit cheltuielile de apărare, şase au făcut-o cu un procent de 10% sau chiar mai mult.

Raportul, realizat pe baza datelor puse la dispoziţie în mod voluntar de Ministerele Apărării din ţările membre ale UE, concluzionează totodată că bugetul militar total a reprezentat 2,9% din cheltuielile publice totale.

Din cele 52 de miliarde de euro cheltuite pentru investiţii în apărare, 82% (43 de miliarde de euro) au fost destinate achiziţionării de echipamente şi 18% (9 miliarde de euro), cercetării şi dezvoltării.

În 2021, cheltuielile cu cercetarea şi tehnologia apărării au crescut la 3,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un spor de 41% comparativ cu anul 2020 şi un nou maxim înregistrat. (Sursa: Agerpres)

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend