Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

WSJ: „Capcana Jumătăților de Măsură” a Americii ar putea condamna Ucraina

Publicat

in

Secretarul apărării Lloyd Austin se întâlnește miercuri la Bruxelles cu omologii săi pentru a discuta despre ce are nevoie Ucraina în războiul ei cu Rusia. Între timp, ofensiva de uzură și anihilare a Rusiei din Donbas se pare că e pe punctul de a captura ultimele două orașe mari care nu se află încă sub controlul Moscovei. Armele occidentale de care Ucraina are nevoie urgent pentru a face față ofensivei ruse își croiesc mult prea lent drumul spre câmpul de luptă.

Joe BidenFoto: Brendan Smialowski / AFP / Profimedia

Situația sugerează că și în cazul Ucrainei SUA sunt pe cale să se împotmolească într-un tipar persistent: America se implică într-un conflict extern, are inițial un oarecare succes, dar apoi nu reușește să-și atingă obiectivele. Am putea să-i spunem Capcana Jumătăților de Măsură. Au exista mai multe ocazii în perioada postbelică în care SUA s-au trezit prinse la mijloc între două imperative contradictorii.

Unul e să ia măsuri, inclusiv militare, pentru a răspunde la o agresiune ori vreun alt fel de amenințare. Celălalt e să-și limiteze răspunsul pentru a ține sub control costurile și riscurile, în caz că acele măsuri inițiale se dovedesc a fi inadecvate pentru sarcina dată – ceea ce adesea se și întâmplă.

Afganistanul ne oferă cel mai recent exemplu. În urma atentatelor de la 11 septembrie a existat un imperativ vădit de a-i pedepsi pe organizatorii atacului.

Al Qaeda a fost dislocată din bazele ei teroriste și talibanii au fost alungați de la putere. Un nou guvern a preluat puterea. Însă insurecția talibanilor a repornit, cu sprijinul Pakistanului, și, în cele din urmă, caracterul aparent perpetuu al conflictului, nerăbdarea opiniei publice și imposibilitatea de a învinge în absența unei prezențe permanente în țară, inacceptabilă din perspectiva politică, au dus anul trecut la retragerea umilitoare și revenirea talibanilor la putere.

Și alte intervenții americane nefericite au căzut în aceeași capcană, încă de la sprijinul acordat cu inima îndoită de America taberei naționaliste din războiul civil din China (1945-1949). Acel sprijin n-a reușit să mențină guvernul la putere, dar ne-a atras dușmănia comuniștilor, care în cele din urmă au și câștigat. Vietnamul constituie celălalt exemplu dramatic.

Cele peste 500.000 de trupe aruncate în luptă și cei 60.000 de morți poate că nu sună a jumătate de măsură. Însă persistența pierderilor umane, deziluzia publicului și absența voinței de a lua măsuri drastice pentru descurajarea Vietnamului de Nord au dus la retragerea americană.

Când Vietnamul de Nord a invadat Sudul în 1975, Congresul a respins pledoariile administrației Ford în favoarea intervenției, iar la scurt timp după aceea Saigonul a căzut.

Acum Ucraina.

Presiunea de a înfrunta invazia barbară și neprovocată a lui Vladimir Putin a dus la un consens aproape universal cum că, după cum se exprima în mai Secretara Trezoreriei Janet Yellen, „eforturile noastre comune sunt esențiale pentru a ne asigura că democrația Ucrainei va prevala asupra agresiunii lui Putin”. Livrarea de arme letale – rachete antitanc Javelin, drone, rachete Stinger și altele asemenea – a fost crucială pentru obținerea rezultatelor favorabile inițiale.

Kievul n-a căzut; forțele ruse au fost decimate și forțate să se retragă.

Însă acum, în ciuda sancțiunilor masive și a livrărilor de armament ce depășesc 5 miliarde de dolari, rușii par a fi pe punctul de a captura întregul Donbas, ceea ce i-ar oferi lui Putin o victorie clară, fie ea și parțială, și o bază de unde forțele sale din Ucraina și-ar putea extinde atacurile.

Reacționând la această stare de fapt, nu cumva cădem iar în Capcana Jumătăților de Măsură?

Poate că în Ucraina vor ajunge suficiente arme îndeajuns de repede pentru a opri înaintarea rușilor.

Însă am avut de așteptat până la finalul lui mai – adică după trei luni de război și la câteva săptămâni de la începutul ofensivei din Donbas – pentru ca administrația Biden să se decidă să-i trimită Ucrainei sisteme de rachete cu lansare multiplă. Deocamdată a fost aprobată imensa cantitate de patru sisteme, din care nici unul nu a fost încă livrat. Ucraina a transmis că are nevoie de 300.

Cauza imediată a acestei lentori pare a fi teama că furnizarea unor arme mai puternice va provoca Rusia să extindă războiul, poate chiar și prin folosirea armelor nucleare tactice.

Este aceeași teamă care l-a determinat pe Biden să anunțe dinainte că nu va exista nici un soldat american în teren, nici o zonă de interdicție aeriană și că nici o armă americană nu va fi folosită de ucraineni pentru a lovi Rusia pe propriul ei teritoriu.

Cu alte cuvinte, impulsul inițial de a ajuta Ucraina s-a lovit de impulsul contrar de a limita ajutorul, exact ca în conflictele trecute – Liban în 1983, Somalia în 1993-94 și Irak, precum și China, Afganistan și Vietnam.

În cazul în care Capcana Jumătăților de Măsură va fi din nou amorsată și Ucraina va fi într-un final înfrântă, concluzia pentru adversarii Americii, și în primul rând pentru China, va fi: dacă te ții de treabă suficient de mult timp, SUA nu vor adopta măsurile dificile și costisitoare necesare pentru a câștiga.

de Richard Bernstein, Wall Street Journal (preluare Rador)

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Sfârșitul anului aduce vești bune: Inflaţia încetineşte în mai multe ţări europene

Publicat

in

De

Creşterea preţurilor a încetinit în 14 din cele 19 ţări membre ale zonei euro în noiembrie, rata inflaţiei la nivelul zonei euro scăzând pentru prima dată în 17 luni.

Scăderea vine pe fondul semnelor că presiunile inflaţioniste la nivel mondial au atins un vârf, cu scăderi semnificative ale costurilor wholesale ale energiei şi alimentelor resimţindu-se la nivelul preţurilor de consum, notează Financial Times.

Cea mai puternică scădere a fost înregistrată în Olanda, unde inflaţia a coborât de la 16,8% la 11,2%. Franţa a avut cea mai scăzută rată a inflaţiei, de 7,1%, iar Letonia cea mai ridicată, de 21,7%.

Rata inflaţiei a încetinit în cinci state din Germania în noiembrie, sugerând că presiunile asupra costu­rilor s-au diminuat în cea mai mare economie europeană. Inflaţia s-a aflat în scădere şi în Spania şi în Belgia.

În Polonia, inflaţia a încetinit de asemenea, în mod neaşteptat, la 17,4%, aceasta fiind prima scădere din fe­bruarie.

Inflaţia din Gre­cia a încetinit la 9% în noiembrie de la 9,4% în octombrie, iar un studiu al băncii centrale a ţării anticipează noi scăderi în lunile următoare.

Va deveni însă încetinirea creş­terii preţurilor o tendinţă în condiţiile în care preţurile de producţie continuă să crească în mai multe ţări europene?

Bulgaria a consemnat singurul declin lunar al preţurilor de producţie industrială în octombrie din rândul ţărilor din Europa de sud-est membre ale UE, relatează Seenews.

Totuşi, în termeni anuali, Bulgaria a înregistrat cea mai dramatică creştere a PPI din rândul statelor din Europa de sud-est membre ale UE în octombrie, de 55,%, semnificativ peste media UE de 31,2%.

În termeni lunari, declinul din Bulgaria a fost al doilea cel mai pronunţat la nivel de bloc, cel mai puternic fiind înregistrat de Irlanda, cu minus 32,5%, faţă de o scădere medie la nivel de bloc de 2,5%.

La polul opus, cele mai mari creşteri lunare ale PPI la nivel de bloc au fost consemnate în Grecia, Ungaria şi Belgia, cu 9,6%, 6,2% şi respectiv 2,8%.

În termeni anuali, Bulgaria s-a situat pe locul patru din punct de vedere al creşterii PPI la nivel de bloc, precedată doar de Ungaria cu 68%, Slovacia cu 59,3% şi Letonia cu 57,9%.

Croaţia a înregistrat cea mai redusă creştere anuală a preţurilor de producţie.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

ForMin Aurescu: Romania has always been in search of solutions to strengthen Black Sea security

Publicat

in

De

Romania has always been in search of solutions to strengthen security in the Black Sea, the Minister of Foreign Affairs, Bogdan Aurescu, told on Tuesday a joint press conference that he held in Ankara, with his Turkish counterpart, Mervlut Cavusoglu, told Agerpres.

„One of the important topics we discussed was security in the Black Sea region. We discussed the optimal methods of cooperation, both at the bilateral level and within NATO (…) Romania has always been concerned with identifying solutions to strengthen security at the Black Sea,” Minister Aurescu told the joint press conference with Cavusoglu.

The head of Romanian diplomacy also referred to the establishment of a joint working group in which Turkey and Romania will be able to discuss „the most important aspects concerning the Black Sea, security in the Black Sea, economic development, ensuring freedom of navigation.”

„It is obvious that we need to increase NATO’s capacity for strategic knowledge and situational knowledge of security developments in the Black Sea,” said Aurescu.

In this context, he also mentioned the establishment of the Romania-Turkey High Level Strategic Cooperation Council, namely the mechanism of joint government meetings.

„This mechanism allows us a structured approach, an approach that will allow the development of our relations on various levels to be stimulated in an even more coordinated and organized way,” added Aurescu.

Looking at the prospect of Sweden and Finland joining NATO, the Romanian Foreign Minister appreciated that this will „represent a plus for the security of the Euro-Atlantic space as a whole, especially in the current geopolitical context.”

„The fact that two neutral states until the outbreak of this war of Russia against Ukraine decided to abandon their traditional policy of neutrality for decades and because of this war decided to join the North Atlantic Alliance, here is an effect for which I believe that we have to thank President Putin, from this perspective,” added the Romanian minister.

Minister Aurescu had bilateral consultations with the Turkish Minister of Foreign Affairs, during the official visit made by the head of Romanian diplomacy to the Republic of Turkey, at the invitation of his counterpart.

The two high officials appreciated the importance of the Strategic Partnership for strengthening the close ties between the two states and referred to the dynamic bilateral dialogue and the very good level of collaboration on various dimensions.

They finalized and agreed on the text of the Political Declaration establishing the Romania-Turkey High Level Strategic Cooperation Council, organized in the form of a permanent joint meeting of the two Governments, focused on strategic areas of common interest, which will be launched in 2023.

During the meeting, they also discussed cooperation in the field of energy, recognized by both interlocutors as a priority field, especially from the perspective of current challenges. Thus, they agreed to strengthen joint efforts to ensure the security of Romania’s supply by transiting the territory of Turkey.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend