Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Wimbledon: Fără puncte, dar cu premii mai mari ca oricând – Câți bani vor obține câştigătorii turneului

Publicat

in

​Organizatorii turneului de la Wimbledon au anunţat, joi, că fondul de premii pentru ediţia din acest an a Grand Slamului londonez este de 40.350.000 de lire sterline (47 de milioane de euro), sumă cu 11,1% mai mare decât în 2021.

Wimbledon 2022Foto: wimbledon.com

Sportivii care vor câştiga trofeul la simplu feminin şi simplu masculin vor primi câte 2 milioane de lire sterline (2,3 milioane de euro).

Pentru prima dată în trei ani, competiţia se va putea desfăşura cu tribunele pline.

Au fost mărite cu 26% faţă de 2021 premiile pentru calificări, acum totalul fiind de 3.648.000 lire sterline. Este o mărire cu 48,1% faţă de 2019.

Sportivii care vor concura în primul tur pe tablourile principale de simplu vor avea asigurat un premiu de 50.000 de lire sterline, cu 4,2% mai mare faţă de 2021 şi cu 11,1% mai mare faţă de 2019.

Vezi aici toate premiile de la ediţia din acest an a turneului de la Wimbledon.

La turneul de Grand Slam nu se vor acorda puncte de către ATP şi WTA, ca urmare a deciziei organizatorilor de a nu permite participarea sportivilor din Rusia şi din Belarus.

La Roland Garros, premiile totale au fost de 43,6 milioane de euro. Câştigătorii turneului la simplu au obţinut câte 2,2 milioane de euro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Analistul militar Radu Tudor: ‘Deciziile pe care le așteptăm la București sunt cele legate de întărirea ajutorului militar, economic și energetic pentru Ucraina pentru ca această țară invadată să poată traversa iarna’

Publicat

in

De

Jurnalistul și analistul militar Radu Tudor a vorbit evenimentele care se desfășoară în aceste zile la București: ” Deciziile pe care le aşteptăm aici sunt cele legate de întărirea ajutorului militar, economic şi energetic pentru Ucraina pentru ca această ţară invadată să poată traversa iarna, să poată lupta în continuare pentru apărarea ei şi pentru respingerea invaziei ruseşti.”

Criza economică, cea energetică şi cea alimentară, precum şi războiul din Ucraina vor fi analizate şi la Forumul Aspen, care are loc în paralel cu ministeriala NATO de la Bucureşti.

Cei mai importanţi reprezentanți ai mediului de afaceri, oficiali și comunitatea strategică vor încerca să găsească soluţii pentru ca Europa să treacă peste cea mai grea iarnă din ultimii ani.

Sunt trei mari evenimente care se desfăşoară în paralel. În primul rând, ministeriala NATO, la nivelul miniştrilor afacerilor externe, la care participă şi Secretarul General al NATO, ca şi conducător al Consiliului Nord-Atlantic. Munich Security Conference, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe şi New Strategy Center, dar şi Bucharest Forum, care este organizat de Aspen România şi German Marshall Fund.

Sunt trei evenimente importante pe linie de securitate, apărare şi politică externă. Deciziile pe care le aşteptăm aici sunt cele legate de întărirea ajutorului militar, economic şi energetic pentru Ucraina pentru ca această ţară invadată să poată traversa iarna, să poată lupta în continuare pentru apărarea ei şi pentru respingerea invaziei ruseşti.

Ne aşteptăm să fie o discuţie foarte aplicată în legătură cu întărirea măsurilor de securitate la Marea Neagră aşa cum sunt ele menţionate în Conceptul Strategic al NATO, adoptat la Summitul de la Madrid. Şi ne aşteptăm la o mână întinsă pentru parteneri ai NATO, precum Republica Moldova şi Georgia. Ştim bine că Republica Moldova traversează o situaţie extrem de complicată din punct de vedere economic şi energetic şi toţi liderii care sunt aici la Bucureşti, peste 40 de miniştri de externe, delegaţii, oficiali, responsabili politici şi militari, vor decide pe toate aceste trei aspecte„, a declarat Radu Tudor, conform Antena 3 CNN.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Presa cere libertate pentru Julian Assange: The New York Times, The Guardian, Le Monde, Der Spiegel și El País cer SUA să renunțe la acuzații

Publicat

in

De

The New York Times și patru organizații de presă europene au cerut luni guvernului Statelor Unite să renunțe la acuzațiile împotriva lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, pentru obținerea și publicarea de secrete diplomatice și militare clasificate.

Într-o scrisoare deschisă comună, The Times, The Guardian, Le Monde, Der Spiegel și El País au declarat că urmărirea penală a lui Assange în baza Legii spionajului „creează un precedent periculos” care amenință să submineze Primul Amendament și libertatea presei.

„Obținerea și dezvăluirea de informații sensibile atunci când este necesar în interesul public este o parte esențială a muncii zilnice a jurnaliștilor”, se arată în scrisoare. „Dacă această muncă este incriminată, discursul nostru public și democrațiile noastre devin semnificativ mai slabe.”

Assange, care se luptă cu extrădarea din Marea Britanie de la arestarea sa acolo în 2019, este, de asemenea, acuzat de participare la o conspirație legată de hacking. În mod special, scrisoarea nu a îndemnat Departamentul de Justiție să renunțe la acest aspect al cazului, deși a spus că „unii dintre noi sunt îngrijorați” și de acest aspect.

Fiecare dintre cele cinci organizații a lucrat cu Assange în 2010 și 2011, în timpul evenimentelor care se află în centrul dosarului penal. WikiLeaks, care a obținut arhivele cu scurgerile de comunicații diplomatice și dosare militare americane clasificate, a oferit acces anticipat la aceste trofee instituțiilor de presă tradiționale, care au publicat articole despre dezvăluiri notabile.

O purtătoare de cuvânt a cotidianului The Times, Danielle Rhoades Ha, a declarat că editorul companiei, A.G. Sulzberger, după ce s-a consultat cu departamentul juridic, a decis să semneze scrisoarea. Redacția de știri nu a fost implicată, a precizat ea.

Cazul împotriva lui Assange este complicat și nu se bazează pe întrebarea dacă acesta este considerat jurnalist, ci mai degrabă pe faptul dacă activitățile sale în stil jurnalistic de solicitare și publicare de informații clasificate pot sau ar trebui să fie tratate ca o infracțiune.

Scrisoarea vine în contextul în care procurorul general Merrick B. Garland a încercat să limiteze modalitățile prin care Departamentul de Justiție a îngreunat munca jurnaliștilor. În octombrie, acesta a emis noi reglementări care interzic utilizarea citațiilor, a mandatelor sau a ordonanțelor judecătorești pentru a confisca înregistrările de comunicații ale reporterilor sau pentru a le solicita notițele sau mărturiile în încercarea de a descoperi sursele confidențiale în anchetele privind scurgerile de informații.

Assange și WikiLeaks au devenit faimoși la nivel mondial în 2010, când platforma online a început să publice videoclipuri și documente clasificate legate de războaiele și relațiile externe ale Statelor Unite.

În cele din urmă a devenit clar că Chelsea Manning, un fost analist de informații al armatei, a furnizat arhivele către WikiLeaks. Acesta (devenit ulterior femeie) a fost condamnat la 35 de ani de închisoare în urma unui proces la Curtea Marțială în 2013. Președintele Barack Obama i-a comutat cea mai mare parte din pedeapsa rămasă cu puțin timp înainte de a-și părăsi mandatul, în ianuarie 2017.

Dezvăluirile lui Manning au reprezentat una dintre cele mai extraordinare scurgeri de informații din istoria americană. Acestea au inclus aproximativ 250.000 de telegrame ale Departamentului de Stat care au dezvăluit multe lucruri secrete din întreaga lume, dosare despre deținuții de la Guantanamo Bay care erau ținuți în detenție fără proces și jurnale ale unor evenimente semnificative din războaiele din Afganistan și Irak care au dezvăluit, printre altele, că numărul victimelor civile era mai mare decât estimările oficiale.

Scrisoarea notează că aceleași cinci instituții l-au criticat public pe Assange în 2011, când au fost publicate copii neredactate ale telegramelor, dezvăluind numele unor persoane din țări periculoase care au ajutat Statele Unite și punându-le viața în pericol. La procesul lui Manning, procurorii nu au spus că cineva a fost ucis ca urmare a acestui lucru, dar oficialii au declarat că guvernul a cheltuit resurse semnificative pentru a scoate astfel de persoane din pericol.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend