Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Vladimir Putin nu lasă Ucraina de la pieptul său: ‘Extinderea infrastructurii militare a NATO în Ucraina reprezintă o linie roşie’

Publicat

in

Preşedintele rus Vladimir Putin a numit marţi extinderea infrastructurii militare a NATO în Ucraina drept „o linie roşie” pe care el speră să nu fie depăşită, exprimându-şi în acelaşi timp îngrijorarea cu privire la exerciţiile militare care au loc lângă graniţele Rusiei, informează Reuters, relatează Agerpres.

Vorbind la un forum de investiţii la Moscova, Putin a mai spus că Rusia dezvoltă o nouă rachetă hipersonică ce va fi în curând în arsenalul ei.

Anterior, Statele Unite şi Marea Britanie au avertizat Rusia în legătură cu orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei, în timp ce NATO s-a întâlnit pentru a discuta despre intenţiile Moscovei de a masa trupe la graniţa cu fosta republică sovietică.

Printre altele, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat marţi NATO că a desfăşurat o cantitate semnificativă de echipament militar greu în apropierea graniţelor Rusiei şi a spus că Moscova ar putea să răspundă ameninţărilor de securitate din partea ţările occidentale şi a Ucrainei dacă este necesar, adaugă Reuters.

Vezi și: NATO supraveghează mobilizarea rusă, după multiplicarea unor temeri privind o invazie a Ucrainei

Oficiali americani, NATO şi ucraineni au tras un semnal de alarmă în ultimele săptămâni din cauza a ceea ce spun ei că sunt mişcări neobişnuite de trupe ruseşti în apropierea graniţei cu Ucraina şi au sugerat că Moscova s-ar putea pregăti să lanseze un atac. Moscova a negat orice planuri de a face acest lucru.

Lavrov a spus că manevrele militare ucrainene şi utilizarea dronelor în estul ţării, deţinut de separatişti proruşi, reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei care este gata să răspundă dacă va fi necesar.

„Pur şi simplu nu putem exclude posibilitatea ca Kievul să pornească într-o aventură militară”, a declarat el într-o conferinţă de presă la Moscova.

Vezi și: HARTĂ – Rupe Rusia în două Ucraina? Moscova a înconjurat estul Ucrainei cu 90.000 de soldați

„Preşedintele Putin a subliniat că nu avem nevoie de conflict, dar dacă Occidentul nu poate reţine Ucraina – şi dimpotrivă

o încurajează – bineînţeles că vom face toţi paşii necesari pentru a ne asigura securitatea”, a mai spus el.

Răspunzând preocupărilor legate de masarea de trupe, Rusia a spus în repetate rânduri că este liberă să şi le mute pe propriul

teritoriu şi că astfel de mişcări nu ar trebui să fie un motiv de alarmă.

NATIONAL

Situație periculoasă. Este aceasta următoarea țară care va avea soarta Ucrainei?

Publicat

in

Relațiile dintre Armenia și Rusia se deteriorează văzând cu ochii. Din ce în ce mai încrezător, Erevanul se întoarce cu spatele spre Moscova și cu fața spre Vest. Este o mişcare curajoasă, dacă ținem cont de reacția dură a Rusiei la tentativele țărilor postsovietice de a părăsi sfera sa de influență și a se apropia de Uniunea Europeană și de SUA.

Rămășițele unui vehicul militar la granița Armeniei cu AzerbaidjanulFoto: Antoine Martin / Sipa Press / Profimedia

De altfel, Moscova a și avertizat în repetate rânduri că Armenia s-ar putea transforma în a doua Ucraina.

Cel mai recent episod dintr-un șir de pași contra vectorului rusesc a fost când Erevanul a anunțat că grănicerii ruși urmează să părăsească Aeroportul Internațional Zvartnots. Acest demers al autorităților armene este unul plin de semnificație, dur și deloc plăcut pentru Moscova.

Grănicerii ruși activau încă din 1992 în cadrul principalului aeroport din această țară, în conformitate cu un acord bilateral dintre Armenia și Rusia. „Inițial, prezența grănicerilor ruși în diferite puncte, inclusiv pe Aeroportului Zvartnots, a fost concepută ca o susținere a statului armean”, a explicat Ararat Mirzoyan, ministrul Afacerilor Externe din Armenia. Acele vremuri au trecut, spune acum Erevanul.

Decizia autorităților armene s-a lăsat cu o reacție negativă din partea Rusiei. Când abia apăruseră zvonuri cu privire la expulzarea grănicerilor ruși, șeful Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, Serghei Lavrov, a declarat: „Din motive neclare, armenii consideră că ar trebui să coopereze mai degrabă cu cei care sunt împotriva adevăraților lor prieteni, decât cu vecinii cei mai apropiați, care, din punct de vedere istoric, le-au fost mereu aliați”.

Citește mai mult pe Panorama.ro

Citeste mai mult

NATIONAL

Argumentele PMP în fața ÎCCJ: BEC și-a depășit atribuțiile, nu contează cine e președinte în Registrul Partidelor (Document)

Publicat

in

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va dezbate marţi contestaţia depusă de Alianţa Dreapta Unită la decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului său de constituire, după o primă amânare cerută luni de PMP.

  • Biroul Electoral Central a respins, duminică, protocolul de constituire a alianţei electorale „Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei”, la solicitarea reprezentantului PSD. În esenţă, BEC a motivat respingerea protocolului prin faptul că, în Registrul partidelor politice, Cristian Diaconescu este cel care apare ca preşedinte al PMP, în timp ce protocolul de constituire a alianţei electorale a fost semnat de Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca.

Argumentele PMP împotriva deciziei BEC

Alianța electorală formată din Uniunea Salvați România, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei, reprezentată de societatea de avocați Dragne & Asociații, a depus o contestație împotriva Deciziei nr. 1/D/17.03.2024 emisă de Biroul Electoral Central (BEC). Argumentele prezentate în contestație se concentrează pe ceea ce alianța consideră a fi nelegalități și excese de putere din partea BEC în procesul de verificare și validare a protocolului de constituire a alianței electorale „Alianța Dreapta Unită – USR, PMP, Forța Dreptei”.

Contestația ridică trei probleme principale:

1. Excesul de putere al BEC: Contestatorii susțin că BEC a depășit limitele controlului de legalitate prevăzut de lege prin intrarea nepermisă în analiza legalității protocolului de constituire a alianței, inclusiv verificarea calității reprezentanților partidelor semnatare ale protocolului. Ei argumentează că acest lucru constituie un exces de putere, întrucât BEC ar fi trebuit să se limiteze la verificarea îndeplinirii condițiilor formale impuse de Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, fără a se implica în aspecte ce țin de deciziile interne ale partidelor politice.

2. Nelegalitatea Deciziei BEC din perspectiva omiterii verificărilor statutare și a mandatului: Contestatarii argumentează că Decizia BEC este nelegală și din cauza omiterii verificării aprobărilor statutare necesare și a mandatului acordat reprezentanților partidelor pentru constituirea alianței electorale. Ei susțin că au fost depuse dovezi suficiente care atestă că Partidul Mișcarea Populară (PMP) a decis în mod legal constituirea alianței și a mandatat reprezentanți pentru semnarea protocolului, iar aceste decizii au fost aprobate de organele competente ale partidului.

3. Greșita interpretare a opozabilității mențiunilor din Registrul Partidelor Politice: Ultimul argument se axează pe critica Deciziei BEC de a se baza exclusiv pe mențiunile din Registrul Partidelor Politice în ceea ce privește reprezentarea partidului, ignorând dovezi adiționale care atestă mandatarea unor membri de partid pentru a efectua actele juridice necesare în relația cu BEC.Contestatarii subliniază că acest lucru reprezintă o interpretare eronată și un exces de putere din partea BEC. Astfel, conform contestație, nu este relevant cine figurează ca președinte al PMP în Registrul Partidelor.

În concluzie, contestația solicită instanței să constate nelegalitatea Deciziei nr. 1/D/17.03.2024, să o anuleze și să permită înregistrarea protocolului de constituire a alianței electorale „Alianța Dreapta Unită – USR, PMP, Forța Dreptei”. Argumentele sunt susținute prin referire la legistația din domeniu, decizii anterioare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și prin prezentarea unor probe specifice, incluzând statutul partidelor și hotărâri ale organelor lor de conducere.

Argumentele PMP, extras din contestația depusă la ÎCCJ:

Contestația PMP la ÎCCJ by florinpuscas

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend