Valul ucigaş de căldură care a lovit regiunea Sahel la începutul lunii aprilie este legat de schimbările climatice “de origine antropică”, au afirmat oamenii de ştiinţă din reţeaua World Weather Attribution (WWA) într-un studiu publicat joi, informează AFP, conform Agerpres.

În perioada 1-5 aprilie, Mali şi Burkina Faso s-au confruntat cu un val de căldură excepţională, atât prin durata, cât şi prin intensitatea sa, cu temperaturi de peste 45 de grade Celsius, aflate la originea unui număr mare de decese în aceste ţări. Observaţiile oamenilor de ştiinţă şi comparaţiile modelelor de temperatură arată că valurile de căldură ar fi fost imposibile fără o încălzire globală de 1,2 grade Celsius, “de origine antropică”, adică provocată de acțiunile oamenilor.

Valurile de căldură sunt frecvente în Sahel în această perioadă a anului, însă acesta ar fi fost mai blând “dacă oamenii nu ar fi provocat încălzirea planetei prin arderea de combustibili fosili”, au dat asigurări autorii raportului.

Raportul precizează că un episod precum cel care a lovit regiunea Sahel timp de cinci zile în aprilie nu se produce, în principiu, decât “o dată la 200 de ani”.

Catastrofe ucigaşe

Durata şi gravitatea acestui val de căldură a provocat o creştere a numărului de decese şi al spitalizărilor înregistrate în cele două ţări, potrivit WWA, deşi populaţiile lor “sunt aclimatizate la temperaturi ridicate”.

Deşi este “imposibil” să se calculeze cu precizie numărul victimelor din cauza lipsei de date disponibile în ţările vizate, “este probabil să fi existat sute sau chiar mii de alte decese asociate cu căldura”, precizează WWA.

“Valurile de căldură figurează printre catastrofele naturale cele mai ucigaşe” şi afectează în mod special persoanele vârstnice şi copiii cu vârste mici, a reamintit reţeaua WWA în raportul său.

Căldurile din aprilie din Mali, ţară care a înregistrat un vârf de temperatură de 48,5 grade Celsius, şi din Burkina Faso au coincis cu postul Ramadanului şi cu întreruperi ale curentului electric care au limitat utilizarea ventilatoarelor şi a aparatelor de aer condiţionat, afectând totodată funcţionarea serviciilor de sănătate.

În România, aproape trei milioane de oameni se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții, iar acest lucru poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator. Pe termen lung o consecință este reducerea calității somnului, însă nu este singura. O analiză InfoClima.ro arată cât de rău ne face zgomotul din orașe.

Noaptea in orasFoto: Mariaphotography10, Dreamstime.com

Traficul rutier afectează circa 4 milioane de persoane zilnic în România prin poluare fonică

Poluarea fonică este generată de traficul rutier, feroviar și aerian. În România, aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei (55 dB), aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții (50 dB) și aproape 150.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar în timpul zilei (55 dB).

Aproape 133.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul feroviar în timpul nopții (50 dB ), și aproape 20.000 sunt afectați de expunerea la zgomote puternice produse de traficul aerian, atât ziua cât și noaptea.

Aproape 16.000 persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de industrie în timpul zilei (55 dB), în România, iar peste 7.000 în timpul nopții.

Sursele industriale pot fi atât instalații industriale mari, cât și mici surse precum uneltele mici sau mașinile de lucru utilizate în fabrici.

România stă cel mai prost din Europa, conform raportului Environmental noise in Europe din 2020, dacă vorbim despre procentul locuitorilor expuși la poluarea fonică industrială. Chiar dacă industria a avut un declin în România, tot mai întâlnim fabrici precum Kronospan la Brașov și Sebeș, Azomureș la Târgu Mureș sau altele.

Care sunt cele mai grave efecte ale zgomotului

Cele mai grave efecte ale zgomotului asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator, care pot duce la mortalitate prematură, se presupune că sunt declanșate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.

Este probabil ca aceste efecte asupra sănătății să fie subestimate si realitatea sa fie mult mai gravă.

Alte efecte ale zgomotelor puternice implică:

Iritarea. Este unul dintre cele mai răspândite răspunsuri la zgomot și este descrisă ca o reacție de stres care înglobează o gamă largă de sentimente negative, inclusiv tulburare, nemulțumire, stres, iritare și deranj. Răspunsul individual la zgomot depinde nu numai de nivelurile de expunere, ci și de factori contextuali, situaționali și personali. Acesta poate iniția reacții fiziologice de stres care, dacă sunt pe termen lung, ar putea declanșa apariția bolilor cardiovasculare.

Tulburarea somnului. Somnul are rolul de a facilita funcțiile vitale ale organismului nostru. Zgomotul îl fragmentează, îi reduce continuitatea și reduce durata totală a somnului, ceea ce poate avea impact asupra vigilenței, performanței la locul de muncă și calitatea vieții. Restrângerea perioadei în care dormim determină, printre altele, modificări ale metabolismului glucozei și dereglează pofta de mâncare, afectează memoria și creează o disfuncție la nivelul vaselor de sânge. Perturbarea somnului pe termen lung poate duce, de asemenea, la probleme de sănătate cardiovasculară.

Efecte cardiovasculare si metabolice. Zgomotul este un factor de risc important pentru bolile cronice. Expunerea la zgomot activează reacții de stres în organism, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale, la modificarea ritmului cardiac și la eliberarea de hormoni de stres. În plus, efectele cardiovasculare și metabolice legate de expunerea la zgomot pot fi, de asemenea, o consecință unei reduceri a calității somnului, cauzată de expunerea la zgomot în timpul nopții, printre alte efecte suplimentare sau mecanisme intercorelate. Aceste efecte cronice pot duce la mortalitate prematură.

Dezvoltarea cognitivă la copii. Zgomotul din sălile de clasă îi afectează pe copii în multe feluri, inclusiv prin scăderea motivației, reducerea vorbirii, înțelegerea și concentrarea, producând enervare și deranj, și creșterea neliniștii. Ca urmare, copiii expuși la zgomot la școală pot avea o capacitatea de citire, memoria și performanțe mai slabe. Deficiența cognitivă ar putea fi legată și de expunerea la zgomot acasă, în timpul orelor de somn, ceea ce poate cauza o stare de spirit scăzută, oboseală și o performanță scăzută în îndeplinirea sarcinilor. De asemenea, zgomotul de acasă poate fi legat de hiperactivitate și de probleme de neatenție, care pot cauza performanțe școlare mai scăzute.

Citește articolul complet pe InfoClima.ro

Sursa foto: Dreamstime.com