Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Visa primește pentru a treia oară, consecutiv, statutul de Superbrand

Publicat

in

​Visa este din nou mândră să primească, pentru a treia oară, consecutiv, statutul de Superbrand în România. Distincția li se alătură celorlalte recunoașteri de prestigiu primite de companie, aflată pe lista Fortune Magazine a celor mai admirate companii din lume, în 2021, pentru al optulea an consecutiv. De asemenea, în acest an, Visa a ajuns pe locul 8 în topul BrandZ Cele mai valoroase branduri globale.

Aceste realizări vin într-un an în care Visa a lansat un nou demers global – o campanie de repoziționare prin care îi invită pe consumatori să redescopere Visa, nu doar ca brand, ci și ca rețea: “MeetVisa – o rețea care lucrează pentru toată lumea”. Acest proces de transformare evidențiază multiplele capabilități ale rețelei Visa.net și angajamentul companiei de a facilita incluziunea economică în întreaga lume. Perfect aliniat cu strategia de afaceri a companiei, acest proces include derularea unei campanii dinamice de marketing global, care vine cu proiectarea unei imagini mai reale a celebrului brand Visa.

“Marile Întreprinderi Mici”, platforma pentru IMM-uri

Un proiect de impact pentru comunitatea locală de afaceri lansat de Visa în acest an a fost platforma dedicată IMM-urilor și campania care a însoțit-o, în jurul conceptului “Marile Întreprinderi Mici”, pentru că Visa vede în micii comercianți coloana vertebrală a economiei. O campanie puternică, relevantă, a fost centrată pe întreprinderile mici, evidențiind rolul Visa ca fiind cea mai inovatoare, fiabilă și sigură rețea de plăți digitale care permite întreprinderilor să prospere. Deoarece pentru o afacere mică fiecare detaliu este important, compania a construit o platformă plină de cunoștințe, sfaturi și trucuri, unde se regăsesc cele mai bune produse ale sale, ce oferă avantajul competitiv de care au nevoie întreprinderile mici. Toate acestea din convingerea că lucrurile mici, detaliile sunt cele care fac afacerile mari.

Pe locul 3 în Europa la plățile digitale pentru transportul public

Visa România se află pe locul trei în Europa în ceea ce privește plățile digitale pentru transportul public, după Marea Britanie și Polonia. Este urmată la mare distanță de Italia și Franța, ceea ce demonstrează avansul puternic al plăților electronice în România și o schimbare în comportamentul de plată al românilor, care au înțeles avantajele tehnologiilor de plată. Iată ce se întâmplă când ești fidel promisiunii pe care o faci oamenilor, ca brand, care, în cazul Visa este „zi de zi, simplificăm viața pentru toți cei care folosesc produsele noastre, pe tot globul”. Și când pariezi pe apetitul românilor de a îmbrățișa facilități și tehnologii noi, care a determinat Visa să lanseze acceptarea plății cu cardul în mijloacele de transport în comun: metrou, autobuze și tramvaie. Așa s-a ajuns ca, la acest moment, în 16 dintre cele mai mari orașe din România, să poți scăpa de momentele grele și de emoții, chiar și atunci când ești în tranzit și îți dai seama în ultimul moment că nu ai bilet de autobuz, pentru că poți plăti călătoria cu cardul Visa și călători mai ușor.

A fost nevoie de 60 de ani de inovație și de privire în viitor pentru a se ajunge aici. În urmă cu mai bine de 60 de ani, când a fost fondată Visa, erau puțini cei care își puteau imagina o lume fără bani și cecuri. Viziunea de la care a pornit compania și anume introducerea unei monede mai sigure, mai fiabile și mai convenabile în format digital, a început cu o întrebare simplă: ce s- ar întâmpla dacă banii ar exista doar în formă electronică? Astăzi, Visa continuă să anticipeze viitorul comerțului electronic, oferind acces la rețeaua sa globală sigură, care servește pe oricine, oriunde.

“Oamenii simt că știu ce înseamnă Visa. Consumatorii și companiile au încredere în puterea celor patru litere și o simt de fiecare dată când își deschid portofelul, plătesc un comerciant, intră într-un magazin sau finalizează o tranzacție online. Ceea ce nu pot vedea este modul în care cele patru litere funcționează în cea mai dinamică rețea de oameni, parteneriate și produse,” spune Lynne Biggar, vicepreședinte executiv și director de marketing global la Visa. “Dorim să ne asigurăm că Visa nu este percepută doar ca o companie de carduri, ci este considerată o rețea fiabilă, care contribuie la progresul afacerilor.”

Pe măsură ce Visa continuă să influențeze modul în care se efectuează plățile fizice sau digitale cu carduri de credit sau de debit, aceasta se află din ce în ce mai mult în centrul eforturilor de eficientizare a fluxurilor de numerar. Urmărind accesul la incluziunea economică, rețeaua Visa conectează 3,6 miliarde de conturi financiare, peste 70 de milioane de locații de afaceri, zeci de mii de parteneri și facilitează tranzacții cu un volum total de peste 11 trilioane de dolari anual. Numai în ultimii cinci ani, Visa a investit 9 miliarde de dolari în tehnologie, pentru a transforma viitorul comerțului, oferind o gamă diversă de produse, servicii și beneficii. Rețeaua Visa permite ca contractanții independenți să fie plătiți în timp real, facilitează plățile între persoane fizice care pot trimite și primi bani între miliarde de carduri și conturi din întreaga lume și simplifică plățile transfrontaliere efectuate de marile corporații, acestea fiind doar câteva exemple reprezentative privind modul în care impactează viața oamenilor.

Articol recomandat de Superbrands

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

De ce urăște Trump Ucraina? Rădăcinile unei antipatii de lungă durată – Politico

Publicat

in

De

Fostul și posibil viitorul președinte al SUA, Donald Trump, învinovățește Ucraina pentru multe dintre probleme sale politice, iar el pare să nu uite sau să ierte prea ușor, arată o analiză Politico.eu, care realizarea o analiză a rădăcinilor antipatiei miliardarului american față de Kiev, dar și față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Donald TrumpFoto: Chris Carlson / AP / Profimedia

Analiza Politico este realizată în contextul în care ajutorul militar american pentru Ucraina a fost blocat de republicanii din Congres timp mai bine de jumătate de an, deși sâmbătă așteptarea Kievului ar putea lua sfârșit.

Convorbirea cu Zelenski care a dus la prima procedură de destituire a lui Trump

Publicația amintește în primul rând că, la urma urmei, o discuție telefonică purtată cu Zelenski a dus la deschiderea primului proces de destituire a lui Trump din funcția de președinte al SUA, în decembrie 2019, după ce liderul de atunci de la Casa Albă a fost acuzat că încerca să influențeze alegerile prezidențiale din 2020 bazându-se pe sprijinul șefului statului ucrainean pentru discreditarea lui Joe Biden prin lansarea unei anchete asupra activităților fiului acestuia, Hunter, în Ucraina.

Această convorbire telefonică a jucat un rol central într-unul dintre cele mai jenante episoade din cariera politică a lui Trump: prima sa procedură de demitere.

În timpul convorbirii telefonice, Trump l-a îndemnat pe Zelenski să lanseze o anchetă, spunând că îl va pune în legătură cu Giuliani și cu procurorul general William Barr.

De la primele sesizări ale ingerinței Rusiei în campania prezidențială desfășurată în 2016 în SUA și până la numirea unui procuror special în acest caz și procesura procedura de destituire deschisă împotriva lui Trump în 2019, toate drumurile par că trec pe la Kiev, susține sursa citată.

„Trump urăște Ucraina”, a spus Lev Parnas, un om de afaceri ucraineano-american care a lucrat cândva pentru avocatul lui Trump, Rudy Giuliani, iar mai târziu s-a întors împotriva fostului președinte american. „El și oamenii din jurul lui cred că Ucraina a fost cauza tuturor problemelor lui Trump”.

„Agenda neagră” de la Kiev și Paul Manafort

Încurcătura lui Trump cu Ucraina își are originea în cenușa Euromaidanului din Ucraina.

Înainte de a deveni directorul de campanie al lui Trump, Paul Manafort a lucrat în Ucraina pentru fostul președinte Viktor Ianukovici, un politician pro-rus care a fugit din țară în 2014, după ce a fost înlăturat în urma demonstrațiilor la nivel național împotriva deciziei sale de a îndepărta Ucraina de Uniunea Europeană și de a se îndrepta spre Moscova.

În timpul protestelor, sediul partidului lui Ianukovici a fost incendiat și acolo un activist și fost parlamentar ucrainean a găsit ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „Agenda Neagră”

Agenda conținea o listă de plăți secrete ale partidului lui Ianukovici către oficiali ucraineni, personalități TV, parlamentari și jurnaliști. Potrivit Biroului Național Anticorupție din Ucraina, numele de familie al lui Manafort a apărut de cel puțin 22 de ori în dreptul unor plăți care însumează aproximativ 12,7 milioane de dolari. Biroul a spus că includerea numelui său în agendă nu înseamnă neapărat că i s-au acordat sumele menționate, pe care Manafort a negat că le-a primit de la Ianukovici.

Apariția lui Manafort în agendă a fost raportată pentru prima dată de New York Times în august 2016, cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale în care Trump se confrunta cu Hillary Clinton. A fost una dintre primele informații care l-au legat pe Trump de Ucraina și, eventual, de Rusia și aliații săi, o problemă care l-a afectat pe tot parcursul mandatului său.

Aliații lui Trump au descris Agenda neagră ca fiind neautentică și un complot al Partidului Democrat de a-i submina pe oponenți.

„A fost imposibil să se dovedească autenticitatea semnăturii de lângă numele lui Manafort în registru”, a spus Yurii Luțenko, un fost procuror general care a sprijinit pentru o vreme eforturile lui Trump de a deschide o anchetă de corupție asupra lui Hunter Biden.

„Cine și-ar pune în mod deschis semnătura sub plăți secrete în numerar?” a adăugat Luţenko.

Manafort a fost inculpat în 2017 pentru 12 capete de acuzare de spălare de bani, evaziune fiscală și altele. Acuzațiile nu aveau legătură cu renumita agendă, care nu a fost folosită ca probe împotriva lui.

Vânătoarea lui Trump a serverului democraților

Antipatia lui Trump față de Ucraina își are rădăcinile și în convingerea sa că Ucraina a fost cea care a intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 din SUA, a spus Parnas.

„A început cu Rusiagate”, a spus Parnas, referindu-se la acuzațiile de piratare a emailurilor Partidului Democrat care a dus în cele din urmă la numirea consilierului special Robert Mueller. „Oamenii din campania lui Trump i-au spus că ucrainenii nu rușii se amestecă în alegeri”.

Victoria electorală a lui Trump a fost afectată de acuzații, confirmate ulterior de agențiile de informații americane, firmele private de informații și anchetatorii federali, că Rusia a spart e-mailurile Comitetului Național Democrat, componenta strategică și de finanțare a partidului, și le-a eliberat în 2016 pentru a discredita pe adversarul lui Trump, Hillary Clinton.

Trump a promovat în mod constant o teorie a conspirației conform căreia Ucraina a fost cea care a comis pirateria, pentru a da vina pe Rusia și că țara încă ascunde un server cu datele.

Trump și-a și apărat parțial decizia din 2019 de a îngheța ajutorul militar pentru Ucraina din cauza unor suspiciuni personale că „o companie ucraineană” ar păstra serverul.

În 2018, Robert Mueller a inculpat 12 ruși pentru piratarea Partidului Democrat cu doi ani în urmă.

The Washington Post scria în aprilie că Donald Trump are „un plan secret” pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, și anume acela de a convinge Ucraina să cedeze teritorii lui Putin.

Iar asta în condițiile în care fostul președinte american susține că ar putea negocia un acord de pace în doar 24 de ore după ce va fi reales la Casa Albă.

Fostul președinte al SUA ar fi dezvăluit că are un plan care să încheie „în numai o zi” războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dacă va fi reales în noiembrie. Potrivit Washington Post, care citează surse, Donald Trump a afirmat în discuții private că va putea pune capăt conflictului făcând presiuni asupra Ucrainei să cedeze părți din teritoriul său.

Trump a susținut în mai multe rânduri că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore și, mai mult, a încurajat chiar Rusia să atace țările NATO care „nu-și plătesc datoriile”.

Citeste mai mult

NATIONAL

Lidera mondială, calificare după două seturi în sferturile de finală ale WTA Stuttgart

Publicat

in

De

Iga Swiatek și-a respectat statutul de favorită și a debutat cu o victorie în fața Elisei Mertens în optimile de finală ale turneului „WTA 500” de la Stuttgart, scor 6-3, 6-4.

Iga SwiatekFoto: Action Press / Shutterstock Editorial / Profimedia

>> WTA Rouen: Gabriela Ruse s-a calificat în sferturi – Set câștigat la zero în fața unei jucătoare din Top 50

Elise Mertens, eliminată de Iga Swiatek la WTA Stuttgart

Principala favorită de la Stuttgart a avut nevoie de o oră și 34 de minute pentru a trece de belgianca Elise Mertens (30 WTA).

Prezentă pe tabloul principal direct în turul al doilea, Swiatek a dominat primul set, pe care l-a condus cu 3-0 și 5-1.

Dublă câștigătoare a turneului din Germania (2022 și 2023), poloneza a continuat prestația solidă și în setul al doilea și în ciuda celor trei mingi de meci ratate, Mertens nu a dus ritmul până la final.

În sferturile de finală, Iga Swiatek va întâlni câștigătoarea dintre Emma Răducanu (303 WTA) și Linda Noskova (31 WTA).

Tot joi, Ons Jabeur (9 WTA, favorită numărul 7) a fost învinsă în două seturi de italianca Jasmine Paolini (14 WTA), scor 7-6(8), 6-4.

Porsche Tennis Grand Prix are loc în perioada 15-21 aprilie, pe zgură (indoor), face parte din categoria WTA 500, are premii totale în valoare de $922,573, iar campioana en-titre este Iga Swiatek (2023).

>> WTA Stuttgart: Trei dintre marile favorite, calificate în sferturi

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend