Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO Turcia: Poarta Iadului din Hierapolis: Știința a descoperit în cele din urmă adevărul din spatele miturilor romane

Publicat

in

Orașul antic Hierapolis a ascuns mult timp un secret despre așa-numită “Poartă a Iadului”. Dar știința modernă a descoperit în cele din urmă adevărul din spatele miturilor romane, relatează BBC.

Ruinele frumosului oraș antic Hierapolis, punct de atracție pentru turiștii de pretutindeni

În Pamukkale, în vestul Turciei, o formațiune enormă de rocă albă se ridică peste câmpia înconjurătoare.

Muntele strălucitor de cascade de calcar pietrificat coboară până la podeaua văii, încrețit cu stalactite înghețate și împletit cu sute de bazine spumante cu apă turcoaz. Aceste formațiuni nelumești sunt travertine, stânci de calcar de peste 400.000 de ani, create printr-un proces lent de barbotare a izvoarelor minerale. Pe măsură ce apa curge pe deal, se degazează, lăsând în urmă un depozit vast de carbonat de calciu alb strălucitor, care are aproape 3 km lungime și 160 m înălțime.

Acesta nu este singurul loc unde apar travertinele – Huanglong în China și izvoarele termale Mammoth din Parcul Național Yellowstone sunt alte exemple celebre – dar cele de la Pamukkale sunt cele mai mari și, probabil, cele mai magnifice din lume. Sunt una dintre cele mai populare atracții turistice ale țării și sunt atât de spectaculoase încât numele lor in Patrimoniul Mondial Unesco înseamnă “castel de bumbac”.

Până când pandemia a lovit, peste 2,5 milioane de oameni au călătorit de la Izmir sau Istanbul anual, folosind autobuze de turism. Dar vizitatorii care pur și simplu își înmoaie degetele de la picioare în bazinele minerale vii și își fac un selfie în fața coloanelor naturale merg adesea mai departe deoarece chiar în vârful stâncilor albe din Pamukkale se află o atracție și mai fascinantă: ruinele frumosului oraș antic Hierapolis.

Hierapolis a fost fondat de regii Attalid din Pergamon, la sfârșitul secolului al ll-lea Î. hr., înainte de a fi preluat de către Romani în anul 133. Sub dominația romană, a devenit un oraș balnear înfloritor; prin secolul al lll-lea, vizitatorii veneau din tot Imperiul pentru a admira peisajul și pentru a se scălda în apele presupuse vindecătoare. Succesul orașului este încă vizibil în poarta sa de intrare arcuită impresionantă, strada principală cu coloane și amfiteatrul său frumos restaurat, toate construite din același travertin local care strălucește auriu în soarele turcesc.

“Apele termale sunt probabil unul dintre motivele principale pentru întemeierea orașului”, declară Dr. Sarah Yeomans, arheolog la Universitatea din California de Sud, specializată în Imperiul Roman. “Până la mijlocul secolului ll, Hierapolis ar fi fost un oraș-spa frumos, plin de viață cu o populație mai dinamică și diversă.”

Istoria întunecată din spatele fascinantului oraș antic. Explicația pentru care Hierapolis a fost folosit ca loc de sacrificiu

Dar Hierapolis a fost, de asemenea, cunoscut în întreaga lume romană pentru un alt motiv, mai sinistru.

S-a spus că este locația unei “Porți către Iad”, un portal către lumea subterană, unde respirația toxică a lui Cerberus, câinele monstruos cu trei capete a ieșit din pământ, ucigând în numele stăpânului său, zeul Pluto. Un altar -Ploutonion- a fost construit pe sit, iar pelerinii au călătorit din întreaga regiune pentru a plăti preoții templului să facă sacrificii lui Pluto în numele lor. Scriitorii vremii, inclusiv Pliniu cel Bătrân și geograful grec, Strabo, au descris aceste sacrificii ca un spectacol înfiorător.

Un preot ar conduce un animal, de regulă, o oaie sau un taur, în altar oferind impresia ca animalul moare iar preotul renaste. “Păsările zboară până aici și atunci când ating perimetrul, își dau ultima suflare”, nota Strabo în Cartea 13 a enciclopediei sale, Geografie, în mod clar uimit de lucrul la care tocmai a asistat.

Nivelurile mari de dioxid de carbon, motivul principal pentru care preoții antici desfășurau ritualuri în Hierapolis

Astăzi, când vizitezi Ploutonion este greu să iti imaginezi ca aceste scene dramatice sunt reale.

Excavat și restaurat, el este un loc liniștit: o incintă dreptunghiulară umplută cu aproximativ 25 cm de apă limpede cu spumă minerală ușor în derivă și o mică intrare arcuită pe o parte. Deasupra ei se află scaune pentru spectatori, iar o statuie replică a lui Pluto privește benign în arenă. “Când am vizitat, nu am putut înțelege cum acest lucru ar putea fi un loc al morții? Cu siguranță acestea sunt povești inventate, m-am gândit.

Cum ar putea preoții supraviețui în timp ce animalele mor?” Acestea au fost întrebări, care l-au intrigat, de asemenea, pe Hardy Pfanz, un biolog din Germania, Universitatea din Duisburg-Essen care studiază geogene de gaze – gaze emise în timpul proceselor geologice. “Când am citit descrierile scriitorilor antici, am început să mă întreb dacă ar putea exista o explicație științifică”, a spus el.

“M-am întrebat, ar putea această poartă a iadului să fie o aerisire vulcanică?”. Dornic să-și testeze teoria, Pfanz a călătorit la Hierapolis în 2013. “Nu eram siguri ce vom găsi. Ar fi putut fi inventat.”, a râs el. “Cu siguranță nu ne așteptam să primim un răspuns atât de repede.” Dar el a obtinut un raspuns imediat. “Am văzut zeci de creaturi moarte în jurul intrării: șoareci, vrăbii, păsări negre, mulți gândaci, viespi și alte insecte.

Deci, am știut imediat că poveștile erau adevărate.” Când Pfanz a testat aerul cu un analizor portabil de gaz, a descoperit motivul: nivelurile toxice de dioxid de carbon. Aerul normal conține doar 0.04% CO2, dar Pfanz a fost șocat să descopere că concentrația din jurul altarului a atins un prag uimitor de 80%. “O expunere de cateva minute la 10% dioxid de carbon te poate ucide”, a spus el, “deci nivelurile de aici sunt cu adevărat mortale.

“Aceste niveluri ultra-ridicate de dioxid de carbon sunt cauzate de același sistem geologic care a creat izvoarele termale ale zonei și terasele de travertin. Hierapolis este construit pe falia Pamukkale, o zonă de falie tectonică activă de 35 km, unde fisurile din scoarța terestră permit apei bogate în minerale și gazelor mortale să scape la suprafață. Una dintre ele se execută direct în centrul orașului și în Ploutonion.

“Aproape sigur alegerea locației Ploutonionului a fost direct legată de orificiile de gaz seismice care există aici”, a spus Yeomans. “Având în vedere că lumea din subteran și zeitățile și miturile asociate cu aceasta au fost o parte semnificativă a etosului lor religios, este logic ca ei să construiască temple și altare în locuri care au evocat cel mai mult lumea despre care credeau că se află sub picioarele lor.

” Dar o astfel de apropiere a venit cu un preț: o activitate atat de mare provoacă cutremure, precum cele care au distrus orașul în 17 d. hr., 60 AD, și din nou în secolele XVll si XlV. În cele din urmă, Hierapolis a fost abandonat. Astăzi Ploutonionul este zidit, iar recent a fost construită o pasarelă în jurul sitului pentru a da vizitatorilor șansa de a vedea această arenă legendară fără a se apropia prea mult de sursa gazului mortal.

Dar chiar și cu aceste garnituri moderne, este palpitant să poți merge pe urmele pelerinilor greci și romani și să privești în jos locul unde mitologia intalneste realitatea; unde zeii antici au întins mâna și au atins viețile oamenilor.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Ana-Maria Popescu, despre medalia obținută la Tokyo: ‘Cea mai muncită şi cea mai chinuită’

Publicat

in

De

Vicecampioana olimpică în proba de sabie individual Ana-Maria Popescu a declarat marţi, pentru AGERPRES, că medalia pe care a obţinut-o la Jocurile Olimpice de la Tokyo este “cea mai muncită şi cea mai chinuită”.

“Probabil pentru mulţi este o medalie de aur. Pentru mine e o medalie de argint, dar una foarte preţioasă şi probabil cea mai chinuită. Nu este medalia mea favorită, dar, cu siguranţă, este medalia cea mai muncită şi cea mai chinuită, pentru că este o medalie atipică câştigată la o competiţie atipică, dar, cumva, această medalie mi-a dat dreptate. Am crezut în mine până la final când poate mulţi nu mai credeau, dar mi-am demonstrat mie că pot. Şi cred că acesta este cel mai bun lucru cu care merg mai departe şi cel mai bun exemplu pentru cei care îndrăznesc să viseze şi să creadă în visul lor cel mare. Dacă eu am reuşit, o spun de multe ori, fiecare poate reuşi”, a mărturisit sportiva, după primirea de către Custodele Coroanei şi principele Radu, la Palatul Elisabeta, a unei delegaţii a sportivilor români medaliaţi la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Popescu a arătat că, având în vedere pandemia de COVID 19, “toată deplasarea” la competiţia de la Tokio a fost una foarte grea.

“Având în vedere situaţia pe care noi o traversăm acum, încă de la începutul pregătirii ştiam că o să fie altfel, o să fie o ediţie a Jocurilor cum nu a mai fost alta. Nu ne-am înşelat. Restricţiile de care am avut parte, îndoiala, frica cu care parcurgeam fiecare zi (….) Am reuşit să gestionăm aceste situaţii dificile şi să ajungem să ne împlinim visele. Şi acest lucru e cel mai important”, a spus Ana-Maria Popescu.

Referitor la primirea de la Palatul Elisabeta, sportiva a spus că este importantă, pentru că reprezintă o recunoaştere a muncii pe care sportivii o depun în pregătirea pentru competiţii.

“Pentru noi este important. Muncim foarte mult pentru medaliile pe care reuşim să le aducem în ţară, dar recunoaşterea pe care o primim ulterior şi să fim primiţi astăzi la Palatul Elisabeta pentru noi este o emoţie în plus. Suntem bucuroşi pentru că atât Majestatea Sa Regală, cât şi Alteţa Sa Regală ne-au primit cu braţele deschise. De fiecare dată ne urmăresc activitatea şi sunt la curent cu toate noutăţile, ne-au urmărit la Jocurile Olimpice şi ne bucurăm că astăzi am putut să aducem bucăţelele acestea de metal, medaliile preţioase în România şi să le prezentăm domniilor lor”, a mai spus Ana-Maria Popescu.

Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei şi Alteţa Sa Regală Principele Radu au primit, marţi, la Palatul Elisabeta, o delegaţie formată, printre alţii, din sportivii Ana-Maria Popescu, Ancuţa Bodnar, Simona Radiş, Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu, Cosmin Pascari, Marius Cozmiuc şi Ciprian Tudosă, alături de antrenorii lor, precum şi preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu, preşedintele Federaţiei Române de Canotaj, Elisabeta Lipă şi preşedintele Federaţiei Române de Scrimă, Marius Florea.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Daniel Dăianu acuză ‘o psihoză naţională’: ‘Au venit bani!’, ‘Vin banii, vin banii!’

Publicat

in

De

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a devenit o psihoză naţională, iar teza cu vin banii nu este în regulă pentru că trebuie să reuşim cu resurse interne, nu doar cu resurse europene, a atenţionat, marţi, într-o dezbatere de specialitate, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

“România are nevoie de un guvern solid. Nu cred că noi avem alcătuirea instituţională care să ne permită o instabilitate. Avem şi acest PNRR care a devenit, deja, o psihoză naţională. “Au venit bani !”, “Vin banii, vin banii !”… Nici această teză, acest etos care se creează acum nu este în regulă. O ţară poate fi ajutată foarte mult de resursele europene, dar trebuie să aibă şi resorturi interne de a căuta lumina şi de a-şi gestiona treburile publice. Avem nevoie de mai multă prevenţie decât reacţie şi asta vedem şi în ceea ce priveşte gestionarea pandemiei. Trebuie să creştem investiţiile în Sănătate şi în Educaţie. Avem un deficit foarte mare în ceea ce priveşte finanţarea sănătăţii publice şi avem venituri fiscale, venituri bugetare foarte scăzute cu care nu vom face faţă la provocările viitorului. Nu vom rezista, pentru că nu avem rezerve. E nevoie de resurse bugetare considerabil mai mari pentru a face faţă provocărilor”, a declarat Dăianu.

Conform academicianului, România are nevoie de un sistem de impunere cu regim fiscal mai echitabil, temă care, în viziunea acestuia, nu există în dezbaterea publică din ţară.

“Ai nevoie de un sistem de impunere cu regim fiscal mult mai echitabil pe care nu-l avem în momentul de faţă. Aceasta este o temă care, de fapt, nu există în dezbaterea publică din România. Vin cei de la Comisie, alţi lideri europeni care vorbesc despre societate inclusivă, despre echitate, despre etica afacerilor. La noi, asemenea teme nu există. La noi, toată discuţia este legată de “Vin banii!”, “Cine câştigă alegerile?”. Sunt teze îmbibate cu ideologii care nu au relevanţă pentru perioada foarte dificilă prin care trece Europa şi omenirea. Dacă nu vom reuşi, în primul rând nu doar cu resurse europene, ci cu resurse interne, cu discurs mult mai sincer, nu sforăitor, nu dedublare, nu vom stopa emigraţia oamenilor ce înseamnă erodarea stocului de capital uman pe care îl are România”, a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend