Un proiect de hotărâre privind începerea procedurilor pentru desfiinţarea bustului lui Mircea Vulcănescu din Parcul Sfântul Ştefan din Sectorul 2 al Capitalei a generat scandal în şedinţa Consiliului Local, la care au luat parte și senatoarea Diana Șoșoacă și un deputat AUR. În cele din urmă, proiectul nu a mai fost adoptat.

monument dedicat lui Mircea VulcanescuFoto: Agerpres

Proiectul prevedea împuternicirea Administraţiei Domeniului Public Sector 2 pentru a obţine avizele necesare şi autorizaţia de desfiinţare:

• „Art.1 Se aprobă demararea procedurilor pentru desfiinţarea construcţiei reprezentând bustul lui Mircea Vulcănescu din parcul Sf. Șefan de pe raza administrativ teritorială a Sectorului 2 al Municipiului Bușureşti .
• Art.2 Se împuterniceşte Administraţia Domeniului Public Sector 2, serviciu public de interes local aflat sub autoritatea Consiliului Local Sector 2, să obţin ă avizele necesare și autorizația de desființare, precum și pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri.
• Art.3 Administraţia Domeniului Public Sector 2 și compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului vor asigura efectuarea demersurilor pentru restituirea lucrării de artă către autor, depozitarea sau valorificarea acesteia, după caz, în condițiile actului de dobândire.
• Art.4 Autoritatea executivă a Sectorului 2 și Administraţiei Domeniului Public Sector 2 vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri”.

În referatul de aprobare, semnat de consilierul local PNL Silviu Feroiu, se arată că Mircea Vulcănescu a fost judecat şi condamnat de Tribunalul Poporului în 1945, respectiv 1946 pentru crime de război:

• „Mircea Vulcănescu a fost demnitar al statului român, a făcut parte din guvernul Antonescu din ianuarie 1941 până în august 1944, timp în care a participat la zeci de Consilii de miniştri în care s-au discutat aspecte ce ţin de pregătirea şi luarea de decizii cât se poate de practice pentru exterminarea populaţiei evreieşti şi rome, pentru excluderea din societate a acestora, la care Mircea Vulcănescu a contribuit direct.
• Mircea Vulcănescu, în postura sa de subsecretar de stat în Ministerul Finanţelor, a fost implicat în maniera în care Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor au pus în aplicare deposedarea de averi, de bijuterii şi de bani a evreilor deportaţi în Transnistria şi a avut o contribuţie la maniera rapidă în care aceştia au pierit în Transnistria.
• Mircea Vulcănescu a fost condamnat în 1946 la opt ani închisoare, unde a murit în 1952. Fiica sa, Măriuca, a contestat acea decizie, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins acţiunea în 2019”.

„Un act de incultură, impostură şi antiromânism”

Prezent la şedinţa Consiliului Local, deputatul AUR Antonio Andruşceac a susţinut că Mircea Vulcăneascu a fost un „mare creştin şi mare patriot român care a readus ţării opt vagoane de aur”, cu care au putut fi continuate „eforturile de război împotriva ocupanţilor comunişti”.

El a acuzat Institutul Elie Wiesel că ar avea o „preocupare vizavi de rescrierea istoriei României şi de demolare a cultului eroilor martiri” ai neamului românesc.

Andruşceac a anunţat, în cadrul dezbaterilor, că, în cazul în care proiectul va fi aprobat, acesta va fi atacat pe motive de legalitate.

• „Ceea ce facem noi acum trebuia să faceţi înainte – adică dezbatere publică. Un lucru care nu este opţional şi care este o cerinţă legală. Doi – toate avizele trebuia să le luaţi înainte de a pune acest proiect pe ordinea de zi. (…) Academia s-a pronunţat împotriva acestui proiect, aşa cum s-a pronunţat şi în anii anteriori. Dezbatere publică nu există cu niciunul din actorii implicaţi: nici societate civilă, nici Minister al Culturii, nici Academie”, a afirmat el, conform Agerpres.

La rândul său, senatoarea Diana Şoşoacă a susținut că aprobarea proiectului ar reprezenta „un act de incultură, impostură şi antiromânism”.

Ea a mai susținut că desfiinţarea bustului nu ţine de competenţa Sectorului 2, ci a Primăriei Capitalei, iar în prealabil ar fi necesar un aviz de la Ministerul Culturii şi un punct de vedere al Academiei Române. Ea a adăugat că intenţionează să formuleze plângere penală împotriva iniţiatorului proiectului, dar şi a Institutului Elie Wiesel.

(de la 1:03)

Diana Şoşoacă a menţionat că prin Legea 127/2017 a fost instituită ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în cărei expunere de motive apare inclusiv numele lui Mircea Vulcănescu.

„Dumneavoastră vi se pune un proiect, vi se invocă o legislaţie de acum 70 de ani care nici măcar nu poate să îi fie atribuită procesului lui Mircea Vulcănescu, având în vedere că acesta niciodată nu a fost condamnat pentru ceea ce spune Institutul Elie Wiesel”, a adăugat Șoșoacă.

În cele din urmă, proiectul nu a mai fost adoptat de Consiliul Local al Sectorului 2.

Reacția Institutului „Elie Wiesel”

Institutul „Elie Wiesel” a reacționat spunând că nu este implicat în proiectul de hotărâre şi în rezultatul votului de la Consiliul Local Sector 2 privind desfiinţarea bustului lui Mircea Vulcănescu.

• „Aflăm cu stupoare din mass-media că astăzi, 28.12.2022, la şedinţa Consiliului Local al Sectorului 2 Bucureşti, au fost luări de cuvânt care au acuzat Institutul Elie Wiesel că ar avea o ‘preocupare vizavi de rescrierea istoriei României şi demolarea cultului eroilor martiri’ ai neamului românesc.
• Prin urmare, facem următoarele precizări: Institutul Elie Wiesel nu este implicat în proiectul de hotărâre şi rezultatul votului privind bustul lui Mircea Vulcănescu, persoană condamnată pentru crime de război. Rezultatul votului arată că o parte dintre aleşii locali PNL şi USR au votat pentru, iar ceilalţi consilieri împotrivă”, se arată într-un comunicat transmis Agerpres.

În comunicat se menţionează că Guvernul a adoptat „Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură”, dar că această politică publică „rămâne numai pe hârtie câtă vreme criminali de război, membri ai guvernului Antonescu, continuă să fie trataţi de către autorităţi drept modele civice”:

• „Ne exprimăm îngrijorarea că aleşii locali nu au înţeles faptul că în România, în 2015, aleşii naţionali (Parlamentul) au votat o lege care nu se respectă, iar astăzi au ratat şansa de a arăta că în România funcţionează domnia legii şi nu a mitologiei; în România guvernul a adoptat ‘Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 2023’.
• Această politică publică rămâne numai pe hârtie câtă vreme criminali de război, membrii ai guvernului Antonescu, continuă să fie trataţi de către autorităţi drept modele civice şi au parte de cult public”.