Duminică noapte, Departamentul de Stat al Statelor Unite (US Department of State: 2023 Country Reports on Human Rights Practices ) a publicat Raportul său privind situația drepturilor omului în România, în anul 2023.

Biden si IohannisFoto: Susan Walsh / AP / Profimedia

Raportul insistă pe ideea că drepturile omului sunt o responsabilitate comună. Autorii o citează pe Eleanor Roosevelt, unul dintre autorii Declarației Universale a Drepturilor Omului: “Destinul drepturilor omului se află în mâinile tuturor cetățenilor noștri, în toate comunitățile noastre”.

H2: Despre România: ”Rapoarte credibile despre corupție guvernamentală gravă”

Capitolul despre România se deschide cu următoarele concluzii:

• ”Nu au existat schimbări semnificative în ceea ce privește situația drepturilor omului în România în cursul anului”

• ”Printre problemele semnificative legate de drepturile omului s-au numărat rapoarte credibile privind: tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate de către guvern sau în numele guvernului; și corupție guvernamentală gravă”

• ”Guvernul a luat măsuri credibile pentru a identifica și a pedepsi funcționarii care ar fi putut comite abuzuri în domeniul drepturilor omului, dar în unele cazuri acțiunile guvernului au fost insuficiente și impunitatea a reprezentat o problemă”

• ”Constituția și legea prevedeau un sistem judiciar independent, iar guvernul a respectat, în general, independența și imparțialitatea justiției. Ineficiența și lipsa de responsabilitate în ceea ce privește supravegherea judiciară au subminat uneori independența și imparțialitatea justiției”

Cazul Chiricheș

”În noiembrie, judecătoarea Georgiana Farcas-Hingan de la Curtea de Apel Cluj a denunțat rudele primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pentru că au încercat să o mituiască cu 50.000 de euro (54.050 de dolari) în schimbul achitării primarului Cherecheș de acuzațiile de corupție. În ciuda faptului că a fost cea care l-a denunțat pe Cherecheș, judecătoarea Farcas-Hingan a rămas parte din completul de judecători care, în cele din urmă, l-a condamnat pe primar pentru corupție, după ce a susținut că ar putea rămâne imparțială”, se scrie în documentul de la Washington.

„Persoanelor și jurnaliștilor li s-a refuzat accesul la informații de interes public”

”Raportul din septembrie al Grupului de state împotriva corupției al Consiliului Europei privind această țară a remarcat că au existat numeroase cazuri în care persoanelor private și jurnaliștilor li s-a refuzat accesul la informații de interes public”, subliniază în raport.

Consecința? ”Acest lucru a împiedicat părțile interesate să obțină informații publice în timp util, ceea ce a împiedicat inițierea de proceduri administrative sau accesul la sistemul judiciar în termenul de prescripție”.

Cazul Emiliei Șercan: ”Publicația independentă Hotnews a afirmat că membrii PNL au fost instruiți să o atace pe Șercan”

Situația jurnalistei Emiliei Șercan și agresiunile instituționale împotriva ei sunt menționate în raport.

”Publicația online independentă Hotnews a susținut că hărțuirea împotriva lui Șercan a fost tolerată și, posibil, dirijată de reprezentanți ai Partidului Național Liberal (PNL), aflat la guvernare”, consemnează documentul oficial.

”Hotnews a afirmat că membrii PNL au fost instruiți să o atace pe Sercan în timpul interviurilor cu presa și să insiste că aceasta are “o vendetă politică” și “intenții rele”. În ianuarie, două articole denigratoare la adresa lui Șercan au fost publicate pe Facebook și pe două site-uri de știri”.

Departamentul de Stat al SUA arată că ”Platforma Misreport a analizat postările și a susținut că acestea au fost plătite de o agenție de publicitate înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă ca având contracte cu PNL în campaniile electorale din 2020. Sercan a afirmat că a fost victima unei bine documentate “campanii de denigrare orchestrate de guvern”.

Mită frecventă ”în special în sistemul de sănătate”

”Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite. Transparency International a observat că au fost raportate niveluri ridicate de corupție la vamă și în interiorul unităților de poliție” se arată în capitolul legat de corupție.

„Mita a fost percepută ca fiind frecventă în sectorul public, în special în sistemul de sănătate. Mass-media a raportat că, în cursul anului, Direcția Națională Anticorupție a instrumentat peste 50 de cazuri legate de corupție în sistemul de sănătate, inclusiv cazuri împotriva unui manager, a șapte medici și a trei directori de spital”, susține raportul.

Tolerarea violurilor, în unele situații

Deși regulile publice prevăd pedepse clare în privința violului și abuzurilor domestice, ”În unele cazuri, guvernul nu a aplicat în mod eficient legea privind violul și violența domestică”.

În general, ”Violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică, a reprezentat o problemă gravă”. De ce cred autorii raportului acest lucru? ”Poliția nu dispune de proceduri pentru punerea în aplicare și monitorizarea ordinelor de restricție. Instanțele de judecată au instrumentat foarte puține cazuri de violență domestică”.

Și discriminările etnice mai sunt încă raportate: ”În iulie, un spital public din orașul Urziceni ar fi refuzat să acorde asistență medicală de urgență unei femei romi însărcinate, surde și nonverbale. Ca urmare, femeia a născut în afara spitalului, pe trotuar. Mass-media, ONG-uri și familia femeii au susținut că personalul spitalului a refuzat să acorde asistență medicală din cauza prejudecăților antiromânești, în timp ce managerul spitalului a afirmat că unitatea nu avea o secție de ginecologie”.

O tendință anti sindicală

Există probleme și legate de dreptul muncii, susține raportul Departamentului de Stat pe 2023, referitor la România: ”În ultimii ani, companiile au creat adesea entități juridice separate pentru a transfera angajații, evitând astfel pragurile de reprezentare”. Este, practic, o mișcare contra sindicatelor.

”A fost dificil să se dovedească din punct de vedere juridic că angajatorii au concediat angajați ca represalii pentru activitățile sindicale”.

”Un studiu al Parlamentului European a estimat că economia informală reprezenta 29% din PIB în 2022. Lucrătorii din sectorul informal nu erau acoperiți de legile și inspecțiile privind salariile, orele de muncă și regulile de securitate”, se mai consemnează Raportul Departamentului de stat al SUA privind situația drepturilor omului în România, în anul 2023.

Raportul DOS poate fi citit aici.

Tensiunile sunt din nou la cote înalte în campusurile americane, în special în prestigioasa universitate newyorkeză Columbia, între manifestațiile pro-palestiniene și acuzațiile de creștere a antisemitismului, la patru luni după demisiile de profil ale celor doi președinți de universități, scrie AFP.

Miting pentru PalestinaFoto: Omar Zoheiry / DPA / Profimedia

Președintele Columbia, Nemat Shafik, a decis luni să țină toate cursurile de la distanță și a cerut într-un comunicat de presă ca „lucrurile să fie repuse în ordine”, în timp ce sute de persoane s-au adunat în campus pentru a denunța războiul Israelului în Gaza, teritoriu palestinian aflat în plină catastrofă umanitară.

Tensiunile nu au încetat să crească de joi, când aproximativ o sută de persoane au fost arestate în timpul unui miting în campus.

Ca răspuns la aceste arestări, studenții s-au adunat în universități din întreaga țară. La Universitatea din Michigan și la Yale, la nord de New York, sute de studenți au fluturat steaguri și pancarte pro-palestiniene.

Aceste manifestații redeschid o rană în universități, care sunt împărțite în două: pe de o parte, cei care denunță manifestațiile ca provocând, în opinia lor, o creștere a antisemitismului, iar pe de altă parte, cei care apără libertatea de exprimare.

„Aceasta este o problemă foarte, foarte sensibilă. Încercăm să facem tot ce putem”, a declarat luni, în cadrul unei conferințe de presă, Mike Gerber, șeful departamentului juridic al poliției din New York.

„Nici o formă de violență nu va fi tolerată. Pagubele materiale de orice fel. Orice formă de infracționalitate. Și asta include hărțuirea, amenințările (…) sau orice altceva de acest gen”, a adăugat el.

În campusul Universității Columbia, zeci de studenți au rămas pe loc, instalând corturi pentru a evita să fie evacuați.

Apel la demisie

„Au existat numeroase dezbateri cu privire la mobilizarea sau nu a poliției”, a declarat Nemat Shafik într-un comunicat, întrucât poliția nu poate interveni în campus, care este o proprietate privată, decât cu acordul său.

În campusul Universității Yale, cel puțin 47 de persoane au fost arestate, potrivit unui comunicat al universității publicat luni.

Rayan Amim, un student în vârstă de 19 ani de la Emerson College, o universitate din Boston, a declarat luni pentru AFP că a manifestat „pentru a condamna fără încetare genocidul în curs de desfășurare al palestinienilor din Gaza și epurarea etnică care are loc de peste 75 de ani”.

Campusurile americane au fost scena unor tensiuni de la începutul conflictului dintre Israel și Hamas, la 7 octombrie. S-au ridicat voci care au denunțat o creștere a antisemitismului.

După o audiere furtunoasă în Congres, președinta Universității din Pennsylvania, Elizabeth Magill, și omologul său de la Harvard, Claudine Gay, au demisionat în decembrie și, respectiv, ianuarie.

Președintele Universității Columbia a fost audiat miercuri în Congres pe același subiect. În fața aleșilor americani, ea i-a asigurat că „antisemitismul (nu are) nimic de-a face cu campusul nostru”.

Luni, președintele american Joe Biden a condamnat „manifestațiile antisemite”, denunțându-i în același timp pe „cei care nu înțeleg prin ce trec palestinienii”.

Dar cei zece membri republicani din Camera Reprezentanților din New York au cerut demisia președintelui Columbia, argumentând într-o scrisoare că „anarhia a pus stăpânire pe campus”.