Secretara Trezoreriei americane (ministrul finanţelor), Janet Yellen, a declarat joi că o confiscare totală a activelor rusești este justificată, dar este doar una dintre posibilități, aceste active putând în schimb să servească drept garanție pentru împrumuturi pe piață, pentru a ajuta Ucraina, relatează Reuters.

Janet YellenFoto: Andy Wong / AP / Profimedia

„Aceasta este o opțiune care a fost discutată, dar liderii ne-au cerut să le oferim o serie de opțiuni”, a explicat Janet Yellen într-un interviu acordat agenției Reuters, după ce a fost întrebată dacă principala opțiune este aceea de a utiliza dobânzile la aceste active pentru a emite obligațiuni sau împrumuturi pentru Ucraina.

Rusia amenință că-și va reduce nivelul relaţiilor diplomatice cu SUA

Rusia ia în considerare reducerea nivelului relațiilor sale diplomatice cu Statele Unite dacă guvernele occidentale vor merge mai departe cu propunerile de confiscare a activelor sale înghețate, a spus anterior joi ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov.

Riabkov a afirmat că Moscova va riposta din punct de vedere economic și politic dacă activele sale vor fi confiscate.

„Reducerea nivelului relaţiilor diplomatice este una dintre opţiuni, desigur. Mulţi reprezentanţi de rang înalt din guvernul nostru au vorbit deja despre consecințele răspunsului nostru financiar, economic şi material la acest pas (confiscarea activelor – n.r.), pe care îi avertizăm pe oponenţii noştri, ca şi până acum, să nu-l facă”, a declarat Serghei Riabkov, citat de agenţia de stat rusă RIA.

„Acum analizăm forma optimă de reacţie, în care contramăsurile includ acţiuni împotriva activelor oponenţilor noştri occidentali, precum şi măsuri de răspuns diplomatic”, a adăugat el.

Oficialul rus nu a precizat însă ce ar putea presupune scăderea nivelului relaţiilor diplomatice. Kremlinul a caracterizat anterior starea actuală a legăturilor cu Statele Unite ca fiind „sub zero”, deşi nu a avut loc nicio degradare oficială a relaţiilor de la începutul războiului din Ucraina.

G7 caută să folosească active financiare ruseşti în valoare de aproape 300 de miliarde de dolari, îngheţate de sancţiuni din 2022, pentru a sprijini Ucraina, aflată acum în al treilea an de luptă împotriva invaziei ruseşti. Însă cum ar putea fi făcut acest lucru rămâne totuși extrem de complex, dat fiind faptul că ar crea un precedent controversat, punctează Reuters.

___

„Turturea paharnic, el a furat capul lui şi l-a adus în ţară, de l-a slujit şi l-a îngropat [la Mănăstirea Dealu] cu multă cinste ca pe un domn”, nota Letopisețul Cantacuzinesc la ceva vreme după asasinarea lui Mihai Viteazul, în anul 1601. Ce s-a întâmplat cu craniul domnitorului și ce drum au avut de parcurs osemintele bravului român?

Craniul lui Mihai Viteazul și periplul osemintelor

Unul dintre cei mai importanți conducători din istoria Țărilor Române a fost, cu siguranță, Mihai Viteazul. Pentru o scurtă perioadă, în ultimul an de domnie, acesta a condus de facto cele trei state medievale românești: Moldova, Transilvania și Țara Românească. De fapt, unirea celor trei regiuni a fost și motivul principal pentru care a fost asasinat.

În anul 1601, Georgio Basta, liderul armatei habsburgice, a dat ordin ca Mihai Viteazul să fie arestat și ucis dacă nu se va supune. Luat prin surprindere de soldații germani, Mihai Viteazul a fost omorât și decapitat.

Craniul voievodului a fost depus în biserica mănăstirii Dealu, o mănăstire de maici situată pe un deal din apropierea orașului Târgoviște. Pe piatra sa de la Mănăstirea Dealu este scris: „Aici zace cinstitul și răposatul capu al creștinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei”.

La Mănăstirea Dealu se păstrează două cranii voievodale: al lui Mihai Viteazul (1558-1601) şi al lui Radu cel Mare (1495-1508), domn al Țării Românești. În anul 1847 s-au deschis mormintele lui Mihai Viteazul şi Radu cel Mare, iar craniile celor doi voievozi au fost aşezate în două racle de sticlă, expuse pentru a fi văzute de vizitatori şi pelerini. 46 de ani mai târziu, în anul 1893, craniile au fost fotografiate pentru prima dată de către Alexandru Antonoiu.

Craniul a ajuns prin Rusia

După un timp, moaştele voievodului s-au aflat din nou pe drumuri de bejenie, de data asta în Rusia, pentru a fi protejate în caz de invadare a Iaşiului. Din fericire, capul Viteazului nu a fost trimis împreună cu restul Tezaurului către Moscova, ci dus la Kherson, lângă Sevastopol. În noiembrie 1918, craniul revine la Iaşi.

Pentru a fi protejat în timpul Primului Război Mondial (1914-1919), craniul lui Mihai pleacă la Iaşi. De aici, ajung în Rusia pentru a fi protejate în caz de invadare a Iaşiului. Din fericire, capul Viteazului nu a fost trimis împreună cu restul Tezaurului către Moscova, ci dus la Kherson, lângă Sevastopol. În noiembrie 1918, la finele conflictului mondial, craniul revine la Iaşi și în anii ce urmează, „acasă” la Mănăstirea Dealu. În 1920, în rezenţa Regelui Ferdinand, craniul revine în sarcofagul de la Mănăstirea Dealu, scrie shtiu.ro.

După slujba religioasă ținută în fața bisericii mănăstirii, suveranul român a rostit un înflăcărat discurs, apoi și-a desprins de la piept insigna albastră a ordinului „Mihai Viteazul” și, în semn de mare respect, oașază pe craniul voievodului spunând: „Iată, ți-am împlinit pohta ce-ai pohtit!”, după care cimentează cu propria mână capacul de marmură albă al sarcofagului în care a fost depus craniul lui Mihai Viteazul.