Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO Podul de la Brăila. În ce stadiu sunt acum drumurile de acces fără de care marele pod ar putea rămâne „muzeu” în acest an

Publicat

in

În scurt timp Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila va prinde din ce în ce mai mult contur, iar primele elemente ale tablierului vor fi montate. Teoretic la finalul anului podul în sine ar trebui să fie gata, dar rămâne cursa contra-cronometru de a finaliza măcar o parte din noile drumuri de acces. Fără drumurile de acces gata, podul finalizat peste Dunăre ar rămâne pentru un timp doar un „muzeu” în aer liber.

Asocierea italo-niponă Astaldi – IHI Infrastructure System care lucrează la Podul de la Brăila au terminat de întins cablurile masive care vor susține tablierul podului, și se pregătește de următoarele etape.

De cele două cabluri cu diametru de 60 de centimetri, ancorate în blocuri de ancoraj pe fiecare mal, se va prinde tablierul metalic al podului cu ajutorul unor tiranți.

Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone. În total vor fi 86 de segmente ale tablierului metalic ce cântăresc în total peste 20.800 tone.

Drumurile de legătură și riscul ca Podul de la Brăila să fie un „muzeu” la final de 2022

În total, podul de la Brăila va măsura aproape 2 kilometri, iar pe lângă el se construiesc și alți 23 de kilometri de drum nou care să lege podul de infrastructura rutieră din zonă.

Dacă lucrările la podul propriu-zis sunt acum în grafic, nu același lucru se poate spune despre situația drumurilor de legătură, lucrări care au demarat cu mare întârziere abia de anul trecut. Fără aceste drumuri de legătură, noul Podu nu va putea fi folosit.

În prezent se lucrează intens și la realizarea acestor drumuri, în special la tronsonul de drum care rezolvă relația Brăila – Pod – legătura cu DN22 Smârdan/Măcin, această bretea fiind singura cu șanse de a fi gata în acest an.

VIDEO – Stadiul lucrărilor la drumurile de legătură cu Podul de la Brăila:

Deși se știa demult de această problemă și de decalajul creat, abia din primăvara lui 2021 au fost emise autorizațiile de construcție și pentru drumurile de legătură.

În august 2021, fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă anunța că Podul se va deschide la final de 2022, împreună cu 10 km din drumurile de legătură, pe relația Brăila-DN22 (Smârdan-Măcin).

Podul de la Brăila – „Golden Gate-ul” de peste Dunăre

Lungimea totală a podului suspendat peste Dunăre este de 1.974,30 metri, iar deschiderea centrală este de 1.120 metri. Comparativ, celebrul pod Golden Gate din San Francisco are o lungime de 1.970 de metri și o deschidere centrală de 1.280 de metri.

„La momentul finalizării va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale și al lungimii”, notează Compania de Drumuri.

Cele două turnuri ale Podului ating o înălțime de 192 metri și sunt fi practic cele mai înalte construcții din România (dincolo de coșuri de fum sau antene).

Drumuri de legătură de 23 de kilometri

Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km și drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km.

Podul suspendat peste Dunăre, structura principală din cadrul Proiectului, va avea o lungime de 1.974,30 de metri și va fi poziționat între km 4+596,10 si km 6+570,52 pe drumul principal Braila-Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (kilometraj pe Dunare, măsurat de la Sulina).

  • Drumul principal Brăila – Jijila. Va avea o lungime de 19,095 Km si va fi prevăzut cu două benzi de circulație pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete.

Pe tronsonul cuprins între km 4+486,10 și km 6+680,30, unde drumul traversează fluviul Dunărea, se vor construi doua viaducte de acces în lungime de cate 110,00 metri fiecare.

Traseul include o ramificație pe directia Sud, până la intersecția cu drumul existent Smârdan – Măcin (DN22).

  • Drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin. Cu o lungime de 4,328 km, acest drum va fi prevăzut cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila- Jijila) si se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin.
Click pe planuri pentru a le deschide mai mare, într-o fereastră separată:

—-

Podul peste Dunăre de la Brăila

Lungime: Pod + Drum Brăila – Jijila (19 Km) , Drum legătură DN22 Smârdan Măcin (4,3 km)

Valoare: 1,99 mld lei (fără TVA)

Constructor: Astaldi (Italia) – IHI Infrastructure System (Japonia)

Contract semnat: 15.01.2018

Lucrări începute: decembrie 2018

Termen finalizare: 2022 (pentru pod), 2023 (pentru drumuri)

Stadiu (ianuarie 2022): 53%

Cum va arăta Podul la final și imagini de la debutul lucrărilor:

CITEȘTE ȘI:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Începe un război economic între UE și SUA? Ministrul francez de Finanțe: ‘Toate statele europene trebuie să înțeleagă că astăzi, în fața acestor decizii americane, trebuie să învățăm să ne protejăm și să ne apărăm mai bine interesele economice’

Publicat

in

De

Ministrul francez de Finanţe Bruno Le Maire a declarat că Franţa ar putea încerca să negocieze unele scutiri de la obligaţiile şi limitele impuse de legea anti-inflaţie din SUA, dar Europa trebuie să acţioneze pentru a proteja interesele economice ale blocului comunitar.

Le Maire îl va însoţi pe preşedintele francez Emmanuel Macron într-o vizită de stat în Statele Unite, în această săptămână.

Europenii susţin că pachetul masiv de subvenţii pentru protejarea producătorilor americani, din Legea americană de reducere a inflaţiei, ar putea da o lovitură letală industriilor lor, care deja au probleme din cauza preţurilor ridicate ale energiei cauzate de invazia Rusiei în Ucraina.

Franţa poate cere scutiri de la anumite taxe şi limite impuse de administraţia SUA. Dar adevărata întrebare pe care trebuie să ne-o punem este ce fel de globalizare ne aşteaptă?”, a declarat Le Maire pentru televiziunea France 3, conform news.ro.

Acesta a adăugat: ”China favorizează producţia chineză, America favorizează producţia americană, este timpul ca Europa să favorizeze producţia europeană… Toate statele europene trebuie să înţeleagă că astăzi, în faţa acestor decizii americane, trebuie să învăţăm să ne protejăm şi să ne apărăm mai bine interesele economice”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Europa și întrebarea obișnuită în prag de iarnă: vom revedea sau nu zăpezile de altădată? Ce știu acum specialiștii

Publicat

in

De

A.C. Theodor • HotNews.ro

Vremea se răcește pe măsură ce se apropie iarna calendaristică. În Statele Unite și Canada sau în Europa, mulți stau cu ochii după prognoze: când și cât va ninge?

Ninsori in GreciaFoto: Nick Paleologos / AFP / Profimedia

Trebuie să știm de la bun început că vremea pe glob este influențată de… o fetiță și un băiețel: La Niña și El Niño! Împreună cu Neutral, care după cum îl arată numele nu este încă hotărât, ei sunt membrii familiei ENSO: El Niño-Southern Oscillation, și provoacă schimbări majore în temperatura apei, presiunea la suprafață, vânturile și ploile din Pacificul tropical. ENSO influențează puternic sistemul de feedback dintre atmosferă și ocean și acesta influențează la rândul lui vremea de pe glob.

El Niño este faza caldă a lui ENSO, iar La Niña cea rece – și ea este cea care ne dictează vremea în această perioadă când împlinește trei ani, înainte să-i facă loc lui Neutral, care-i va face loc mai repede lui El Nino.

Pentru Europa, sistemul de prognoze cel mai utilizat și apreciat este cel de la ECMWF (European Centre for Medium-Range Weather Forecast), institut de cercetare și serviciu operațional 24/7 al proiectului Copernicus-EU.

Mediile sezoniere arată căderi de zăpadă sub medie peste mai toată Europa, ceea ce indică o persistență a presiunilor ridicate. Nu înseamnă că nu vor cădea zăpezi, ci doar că vor fi mai mici decât cele normale.

Prognoza pentru decembrie anunță anomalii negative extinse. Modelul pare a fi sub influența unui sistem de presiuni ridicate, prognoza fiind rezervată cu privire la scenarii de căderi și depuneri de zăpadă pe scară largă.

Nici ianuarie nu promite mult agricultorilor și practicanților de schi. Prognoza pentru majoritatea continentului indică zăpezi puține la jumătatea iernii. Deficitul cel mai mare pare a afecta Europa nordică și Alpii.

Iar în februarie, prognoza arată că zăpezile potențiale se vor reduce și mai mult. Modelul este practic același cu ceea s-a conturat încă din septembrie.

Există date și pentru martie. Știm că martie poate fi rece și să aducă zăpezi. Dar și atunci, prognoza spune că vom avea un sfârșit al sezonului rece sub cel obișnuit.

Cum niciodată nu trebuie să crezi un singur model de prognoze, ne vom îndrepta și spre UKMO, și el sistem de prognoze pe termen mai lung. Este dezvoltat de United Kingdom Met Office, după cum îl arată și inițialele.

El arată la rândul lui o prognoză de zăpezi mai sceptică pentru majoritatea continentului, cu excepția extremităților nordice. UKMO folosește alți parametri decât ECMWF, dar se corelează la fel cu privire la căderile de zăpadă.

Mai dinamic decât ECMWF, UKMO deschide mai multe posibilități în domeniu. Pentru decembrie și ianuarie indică zăpezi mai multe în nordul și vestul Europei, dar în februarie se aliniază prognozei mai rezervate.

Sursa: Severe Weather Europe

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend