Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

VIDEO Podul de la Brăila. „Golden Gate-ul” de peste Dunăre ar trebui să fie gata anul acesta. Cum arată acum / În ce stadiu sunt drumurile fără de care podul ar rămâne „muzeu”

Publicat

in

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila prinde din ce în ce mai mult contur, iar cablurile principale aproape au fost finalizate, urmând ca în curând să putem vedea primele porțiuni din tablier ridicate și montate. Deși lucrările la podul propriu-zis sunt în grafic – și ar urma astfel să fie gata în acest an – execuția drumurilor de acces este cea care dă emoții. Fără drumurile de acces gata, podul finalizat peste Dunăre ar rămâne pentru un timp doar un „muzeu” în aer liber.

În prezent, asocierea italo-niponă Astaldi – IHI Infrastructure System lucrează la cablurile masive care vor susține tablierul podului, mai exact la compactarea toroanelor. Cablurile principale, formate din 16 toroane, au fost formate prin tragerea de la un bloc de ancoraj la altul a câtorva mii de fire din oțel zincat fiecare cu diametru de 5,38 mm.

Aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oțel, îndeajuns cât să înconjoare pământul de două ori, după cum detalia Compania de Drumuri. Cele două cabluri principale astfel formate vor avea o greutate totală de peste 6.700 tone.

Podul de la Brăila – „Golden Gate-ul” de peste Dunăre

De cele două cabluri cu diametru de 60 de centimetri, ancorate în blocuri de ancoraj pe fiecare mal, se va prinde tablierul metalic al podului cu ajutorul unor tiranți.

Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone. În total vor fi 86 de segmente ale tablierului metalic ce cântăresc în total peste 20.800 tone.

Lungimea totală a podului suspendat peste Dunăre este de 1.974,30 metri, iar deschiderea centrală este de 1.120 metri. Comparativ, celebrul pod Golden Gate din San Francisco are o lungime de 1.970 de metri și o deschidere centrală de 1.280 de metri.

„La momentul finalizării va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale și al lungimii”, notează Compania de Drumuri.

Cele două turnuri ale Podului ating o înălțime de 192 metri și sunt fi practic cele mai înalte construcții din România (dincolo de coșuri de fum sau antene).

Riscul ca Podul să fie un „muzeu” la final de 2022

Podul de la Brăila va avea trei deschideri: o deschidere principala (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,65 m pe malul Brăila și 364,65 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare.

În total, podul de la Brăila va măsura aproape 2 kilometri, iar pe lângă el se construiesc și alți 23 de kilometri de drum nou care să lege podul de infrastructura rutieră din zonă.

Realizarea podului propriu-zis este în prezent în grafic și ar urma să fie gata până la finalul anului. Totuși, pentru deschiderea circulației e nevoie și de finalizarea drumurilor de legătură…

În prezent se lucrează intens și la realizarea acestor drumuri, în special la tronsonul de drum care rezolvă relația Brăila – Pod – legătura cu DN22 Smârdan/Măcin, această bretea fiind singura cu șanse de a fi gata în acest an.

Această componentă a drumurilor de legătură este cea care a rămas în urmă în cadrul actualului contract și fără de care practic podul, odată finalizat, ar rămâne doar „un muzeu” în aer liber.

Deși se știa demult de această problemă și de decalajul creat, abia din primăvara lui 2021 au fost emise autorizațiile de construcție și pentru drumurile de legătură.
În august 2021, fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă anunța că Podul se va deschide la final de 2022, împreună cu 10 km din drumurile de legătură, pe relația Brăila-DN22 (Smârdan-Măcin).

Recent, ministrul Sorin Grindeanu a vizitat și el șantierul și a confirmat că finalizarea podului va avea loc în acest an.

Stadiul drumurilor de legătură în clipurile video de mai jos:

Drumuri de legătură de 23 de kilometri

Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km și drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km.

Podul suspendat peste Dunăre, structura principală din cadrul Proiectului, va avea o lungime de 1.974,30 de metri și va fi poziționat între km 4+596,10 si km 6+570,52 pe drumul principal Braila-Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (kilometraj pe Dunare, măsurat de la Sulina).

  • Drumul principal Brăila – Jijila. Va avea o lungime de 19,095 Km si va fi prevăzut cu două benzi de circulație pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete.

Pe tronsonul cuprins între km 4+486,10 și km 6+680,30, unde drumul traversează fluviul Dunărea, se vor construi doua viaducte de acces în lungime de cate 110,00 metri fiecare.

Traseul include o ramificație pe directia Sud, până la intersecția cu drumul existent Smârdan – Măcin (DN22).

  • Drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin. Cu o lungime de 4,328 km, acest drum va fi prevăzut cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila- Jijila) si se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin.
Click pe planuri pentru a le deschide mai mare, într-o fereastră separată:

—-

Podul peste Dunăre de la Brăila

Lungime: Pod + Drum Brăila – Jijila (19 Km) , Drum legătură DN22 Smârdan Măcin (4,3 km)

Valoare: 1,99 mld lei (fără TVA)

Constructor: Astaldi (Italia) – IHI Infrastructure System (Japonia)

Contract semnat: 15.01.2018

Lucrări începute: decembrie 2018

Termen finalizare: 2022 (pentru pod), 2023 (pentru drumuri)

Stadiu (ianuarie 2022): 51%

Cum va arăta Podul la final și imagini de la debutul lucrărilor:

CITEȘTE ȘI:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Dan Negru pune tunurile pe TVR, în scandalul Eurovision: Miza televizunii publice in România e una imobiliară!

Publicat

in

De

Prezentatorul TVR Dan Negru comentează anunțul conducerii TVR cu privire la decizia României de a nu mai participa la Eurovision. În 2022, România s-a clasat numai pe locul 18, iar juriul a fost descalificat cu acuzații grave că ar fi încercat să fraudeze votul.

Nu știu cum a ieșit TVR din Eurovision dar trebuie să spun că am colegi admirabili in TVR. Conduși însă mereu de o șleahtă de politiceni. TVR e ca țara: oameni admirabili încurcați de politiceni. 76 miloane de euro a primit TVR de la stat anul trecut. Poate vă ajută niște cifre: in România trei mari televiziuni își împart audiența: Pro, Kanal și Antena1 care au o cotă de piață cumulată de 58%. Pe cota de piața rămasă, aia de 42%, se bat celelate 73 de televiziuni românești.

TVR e printre astea multe cu 1,2%. Nedrept pentru profesioniștii pe care-i cunosc acolo. Nu e vina lor! Cu banii dați pe Eurovison se puteau face formate smart și accesibile publicului larg ! „Jocul Cuvintelor”, „Romanii au Talent”, „Vocea României” sunt showuri care puteau să fie la TVR ( „Got Talent Portugal” e la TVP, „The Voice Italy” e la RAI)

Cu 76 de miloane euro buget se puteau face toate. Eu cred însă că miza politicului in afacerea TVR sunt cele 7 ha de teren din centrul Bucureștiului pe care a amplasată acum Televiziunea Romană. 7 ha!!!! Cred ca intr-o zi TVR va fi mutat intr-alt sediu, mult mai mic, ocazie cu care se vor face restructurările așteptate și astea 7 ha din centrul capitalei vor fi libere… Miza televizunii publice in România e una imobiliară! Doar că atunci banii vor costa prea mult”, scrie Dan Negru pe Facebook.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Pugiliştii români de la Campionatele Europene de box vor avea adversari din Slovacia, Ucraina și Serbia, în primul tur al competiţiei

Publicat

in

De

Pugiliştii Andrei Paul Arădoaie (cat. 86 kg), Constantin Emanuel Mican (cat. 92 kg) şi Răzvan Cristian Filip (cat. +92 kg), reprezentanţii României la Campionatele Europene de box pentru seniori de la Erevan (Armenia), vor avea adversari din Slovacia, Ucraina respectiv Serbia în primul tur al competiţiei, conform tragerii la sorţi.

Arădoaie va boxa pe 25 mai cu slovacul Matus Strnisko, Mican îl va înfrunta pe 26 mai pe ucraineanul Robert Marton la cat. 92 kg, iar Filip îl va avea ca adversar pe sârbul Sergej Kalcugin (24 mai).

Dumitru Dorobanţu a declarat că obiectivul este câştigarea unei medalii, cu cele mai mari şanse fiind creditat ieşeanul Andrei Arădoaie, campion european de tineret şi campion european de seniori Under-22.

La Europenele de la Erevan s-au înscris pugilişti din 38 de ţări la 13 categorii de greutate: 46-48 kg, 51 kg, 54 kg, 57 kg, 60 kg, 63.5 kg, 67 kg, 71 kg, 75 kg, 80 kg, 86 kg, 92 kg, 92+ kg. Prima gală de meciuri este programată luni 23 mai.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend