Prinţesa moştenitoare olandeză Amalia a trăit în Spania pentru a scăpa de ameninţări la adresa securităţii sale, dezvăluie presa locală, în timp ce se pregătea să-şi facă debutul oficial în cadrul unei vizite de stat, miercuri, în Olanda, relatează AFP, conform news.ro.

Potrivit NOS, care citează surse regale, tânăra în vârstă de 20 de ani a trăit şi studiat la Madrid timp de peste un an.

În octombrie 2022, Amalia a fost nevoită să-şi abandoneze planul de a locuit într-o reşedinţă de studenţi, din cauza temerilor în domeniul securităţii, la doar câteva săptămâni după ce a început să studieze politica, psihologia, dreptul şi economia la Universitatea Amsterdam.

Moştenitoarea tronului a fost fotografiată radiind atunci când şi-a început studiile.

Ea anunţa că vrea să locuiască într-o locuinţă pentru studenţi.

Însă cuplul regal anunţa, aproximativ o lună mai târziu, că fiica lor a fost nevoită să se întoarcă să locuiască la palat, la Haga şi măsuri de securitate în mod considerabil consolidate.

”Ea nu poate locui la Amsterdam şi nu poate ieşi (…). Acest lucru are consecinţe enorme asupa vieţii sale”, declara atunci emoţionată regina Maxima.

Autorităţile nu au divulgat detalii, însă anunţul avea loc la câteva săptămâni în urma unor dezvăluiri potrivit cărora Amalia şi premierul Mark Rutte ar fi fost menţionaţi în comunicări ale unor grupări de crimă organizată, provocând temeri cu privire la eventuale răpiri.

Potrivit NOS, ameninţarea la adresa Amaliei nu a dispărut complet, însă prinţesa poate locui şi studia din nou în Olanda, mulţumită unor ”măsuri” nedivulgate.

Amalia ar locui în prezent la Amsterdam.

Miercuri, Amalia joacă pentru prima oară un rol oficial, în cursul unei vizite de stat de două zile a familiei regale spaniole.

Conservatorii aflaţi la putere în Croaţia au ieşit pe primul loc în alegerile parlamentare desfăşurate miercuri, potrivit primelor estimări, însă având mai puţine locuri decât obţinuseră în 2020, negocierile pentru formarea unei majorităţi se anunţă a fi dificile, relatează AFP.

Mars in memoria lui Ante Pavelic, Croatia 2004Foto: STRINGER / AFP / Profimedia

Potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, partidul HDZ al premierului Andrej Plenkovic va obţine 58 sau 59 din cele 151 de locuri din Parlament, faţă de 66 în 2020.

Pe locul al doilea, social-democraţii (SDP) preşedintelui Zoran Milanovic ar avea 43 sau 44 de locuri.

“HDZ (conservatorii) a obţinut mai multe mandate decât stânga la un loc, ceea ce este un rezultat excelent”, a salutat vicepremierul în exerciţiu Davor Bozinovic. La fel, preşedintele conservator al Parlamentului, Gordan Jandroković, a salutat un rezultat “solid”.

Însă în tabăra stângii, lucrurile se văd altfel. “Putem spune că Croaţia a ales schimbarea”, a declarat vicepreşedintele SDP, Siniša Hajdas Doncic. “Privind rezultatele partidelor de centru-stânga, sunt optimist şi cred că rezultatele finale vor fi chiar mai bune decât cele din sondaje”, a adăugat el.

În spatele principalelor două partide croate, dreapta naţionalistă, mişcarea patriotică Patria, se află pe locul al treilea şi ar putea obţine 13 locuri.

Partidul ecologist de stânga Mozemo obţine 11 mandate, iar ultraconservatorii de la Most, care au guvernat o vreme alături de HDZ înainte de a fi înlăturaţi de la guvernare, ar putea obţine 9 locuri.

NEGOCIERI DIFICILE

Prin urmare, toate opţiunile par deschise pentru coaliţii.

“S-ar putea ajunge la o diferenţă de un singur loc”, a avertizat analistul politic Tihomir Cipek, invitat la Nova TV. “Va fi un proces de negociere foarte dificil, va fi foarte dificil să se găsească un limbaj comun”, a opinat analistul.

După o campanie tensionată, care a semănat mai degrabă cu un meci de box între premier şi preşedinte, adeversari de lungă durată în politica croată, a venit timpul ca taberele să negocieze.

“Voi negocia cu toţi cei care doresc o Croaţie în care oamenii nu fură, în care nu există jafuri, în care oamenii nu sunt păcăliţi, în care cei care nu respectă codul rutier – ca să nu mai vorbim de codul penal – nu sunt numiţi în fruntea procuraturii naţionale”, a declarat preşedintele Zoran Milanovic, candidatul surpriză pentru postul de prim-ministru din partea stângii.

PREŞEDINTELE SE VREA PREMIER, PREMIERUL SE LAUDĂ CU SCHENGEN

Deşi judecătorii hotărâseră că este neconstituţională candidatura sa, dacă nu demisionează de la Preşedinţie, Milanovic, un social-democrat cu o tentă tot mai populistă, a făcut campanie ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, atacându-l dur pe rivalul său, premierul conservator în exerciţiu Andrej Plenkovic, cu preţul a numeroase jigniri şi insulte.

“Când ai de-a face cu hoţi şi sălbatici care profită de puterea lor, trebuie să reacţionezi aşa, trebuie să îţi arăţi muşchii”, s-a scuzat preşedintele.

Corupţia a fost mult timp călcâiul lui Ahile al partidului conservator (HDZ), ai cărui miniştri au fost nevoiţi să demisioneze în ultimii ani, pătând viaţa politică croată cu numeroase scandaluri. Acest lucru nu i-a împiedicat pe croaţi să se prezinte la vot în număr mare – peste 50% dintre alegători se prezentaseră la urne până la ora locală 16:30, faţă de 34% la aceeaşi oră la alegerile din 2020.

Adversar declarat al preşedintelui de ani de zile, premierul Andrej Plenkovic, în funcţie din 2016, şi-a făcut campanie pe o promisiune de stabilitate şi fiabilitate pentru cei 3,8 milioane de locuitori ai Croaţiei. În acelaşi timp, el a amintit că sub mandatul său ţara a aderat la zona euro şi la spaţiul Schengen.

“Multe lucruri au fost realizate în ultimii ani, dar există întotdeauna noi îndatoriri, noi provocări, noi probleme”, a declarat el după ce şi-a exprimat votul în capitala Zagreb. “Într-un context geopolitic care s-a schimbat semnificativ şi în faţa ameninţărilor la adresa securităţii, este important ca Croaţia să fie condusă cu seriozitate, responsabilitate şi încredere şi ca toţi cetăţenii noştri să fie în siguranţă. Croaţia are nevoie de oameni serioşi şi responsabili, astfel încât să poată fi protejată de toate crizele posibile”, a adăugat Andrej Plenkovic.

Membră a NATO din 2009 şi a Uniunii Europene din 2013, Croaţia rămâne una dintre cele mai sărace ţări din UE, cu un salariu mediu lunar de 1.240 de euro. (Agerpres)