Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO Neuralink, proiectul lui Elon Musk de legare a creierului de computer, prezintă o maimuţă ‘care joacă Pong cu mintea’

Avatar

Publicat

in

Neuralink, proiectul lui Elon Musk ce dezvoltă o interfaţă care leagă creierul de computer, a lansat o înregistrare video despre care susţine că prezintă o maimuţă care joacă jocul video Pong cu mintea, relatează vineri BBC.

Semnalele cerebrale ale maimuţei au fost transmise wireless (fără fir) printr-un dispozitiv implantat, scrie Agerpres.ro.

Scopul este acela ca interfaţă să permită în cele din urmă persoanelor care suferă de afecţiuni neurologice să îşi poată controla telefoanele sau computerele de la distanţă.

Faptul că nu au fost utilizate fire reprezintă un “progres semnificativ”, a apreciat un expert, adăugând însă că sunt necesare mai multe informaţii.

Maimuţa macac, pe nume Pager, a fost învăţată mai întâi să joace jocul video cu un joystick şi a fost recompensată cu un smoothie de fructe.

În timpul acestui proces, dispozitivul Neuralink a înregistrat informaţiile despre neuronii activaţi pentru controlarea mişcărilor specifice.

Apoi, joystick-ul a fost deconectat, lăsând maimuţa să controleze jocul doar cu mintea.

Într-o postare pe blog, cercetătorii au scris: “Misiunea noastră este aceea de a construi un sistem clinic BMI (Brain Machine Interface – interfaţă creier-computer, n.a.) sigur şi eficient, wireless şi în totalitate implantabil”.

“Principalul nostru obiectiv este de a le reda oamenilor cu paralizie libertatea digitală, de a comunica mai uşor prin text, de a-şi manifesta curiozitatea pe internet, de a-şi exprima creativitatea prin fotografie şi artă şi, da, de a juca jocuri video”, au adăugat reprezentanţii proiectului.

Sistemul “ar putea fi, de asemenea, folosit pentru a restabili mobilitatea fizică”, prin utilizarea legăturii pentru a citi semnale din creier, ce ar putea fi folosite pentru a stimula nervii şi muşchii corpului.

Procesul va trebui, însă, rafinat. “În cazul maimuţei, calibrăm decodificatorul prin cartografierea tiparelor de activitate neuronală la mişcările reale ale joystick-ului. Nu vom putea folosi, însă, o astfel de strategie pentru persoanele cu paralizie”, se precizează în text.

Răspunsul lui Musk la acest experiment a fost, ca de obicei, unul îndrăzneţ. El a scris pe Twitter: “Primul produs Neuralink va permite unei persoane paralizate să utilizeze un smartphone cu mintea mai rapid decât cineva care îşi foloseşte degetele mari”. El a continuat spunând că următoarea etapă va fi “să ofere, de exemplu, paraplegicilor posibilitatea de a merge din nou”.

Ambiţia pe termen lung a lui Musk este de a introduce o eră a “cogniţiei supraomeneşti”, parţial pentru a combate ceea ce, în opinia sa, ar fi o inteligenţă artificială atât de puternică încât ar putea distruge rasa umană.

Andrew Jackson, profesor de interfeţe neuronale la Universitatea Newcastle, a declarat cu privire la acest experiment: “Controlul asupra cursorilor computerului cu ajutorul creierului de către maimuţe nu este tocmai nou, iar această demonstraţie extinde o activitate care datează cel puţin din vremea studiilor de pionierat de la începutul anilor 2000. Controlul din înregistrarea video arată impresionant, dar în lipsa unei publicări adecvate a informaţiilor lor este greu de apreciat cum se compară cu stadiul actual al tehnicii de ultimă generaţie”.

Faptul că nu există cabluri care să pătrundă prin pielea maimuţei şi că semnalele creierului sunt trimise wireless este, însă, “cu siguranţă, nou şi inovativ”, a adăugat Jackson.

“În opinia mea, acesta este progresul în acest caz şi este important, atât pentru îmbunătăţirea siguranţei aplicaţiilor umane (firele prin piele sunt o cale potenţială de infectare), cât şi ca modalitate de îmbunătăţire a bunăstării animalelor utilizate în studiile din neuroştiinţă. Echipa Neuralink a realizat, cu siguranţă, progrese semnificative în acest sens”, a subliniat Andrew Jackson.

Neuralink a prezentat anterior o înregistrare video cu un porc pe nume Gertrude, cu un cip în creier, şi un computer care îi urmărea activitatea neuronală în timp ce căuta hrană.

Cofondatorul Neuralink, Max Hodak, a scris recent pe Twitter despre posibilitatea utilizării tehnologiei şi a ingineriei pentru a crea noi specii: “Probabil am putea construi Jurassic Park dacă am dori”, a spus el, adăugând că nu ar crea “dinozauri genetic autentici” şi că ar fi nevoie de 15 ani de reproducere şi inginerie pentru a obţine “specii noi super exotice”.

Unii experţi se arată însă mai preocupaţi de bunăstarea maimuţelor şi a porcilor pe care Neuralink îi foloseşte în experimentele sale actuale.

Doctor Katy Taylor, directorul ştiinţific în cadrul organizaţiei Cruelty Free International, a declarat: “Este frapant faptul că animalele sunt folosite în acest tip de experiment grotesc, determinat de curiozitate. De fapt, 57% dintre experimentele din universităţi ar avea loc în prezent în domeniul cercetării de bază, mare parte din acestea fiind conduse de nimic altceva decât de curiozitate şi, cu siguranţă, nefiind impuse prin lege”.

Pe blogul său, Neuralink a indicat că toate animalele au fost bine tratate, îngrijirea lor fiind evaluată de medici veterinari. “Pager trăieşte cu cel mai bun partener al său, Code. Le place să se balanseze afară din casa lor din copac şi să doarmă în hamace după o sesiune antrenantă de jocuri pe calculator”, conform Neuralink.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Protest inedit la Iași: banner uriaș arborat pentru a cere Austostrada Moldovei

Avatar

Publicat

in

De

Un banner uriaş, cu un mesaj pro-autostradă, a fost montat, miercuri, pe clădirea sediului PNL Iaşi, iniţiatorii acţiunii fiind reprezentanţii Asociaţiei “Împreună pentru A8”.

Preşedintele asociaţiei “Împreună pentru A8”, Ionel Apostol, a declarat că bannerul măsoară 105 metri pătraţi şi a fost realizat cu sprijinul unor oameni de afaceri din Iaşi, informează News.ro.

Pe banner este scris mesajul “Finanţaţi acum autostrăzile Moldovei A7 şi A8. Cerem dreptul la dezvoltare – Nu izolaţi Iaşul”.

“Este un mesaj adresat autorităţilor. Zilele acestea se decide soarta celor 4,5 miliarde de euro din PNRR. Dacă Guvernul se va ţine de cuvânt şi va finanţa cele două capete din A8 plus tronsonul Târgu Frumos-Leţcani îi vom aplauda. Dacă nu, atunci vom iniţia proteste”, a spus preşedintele Împreună pentru A8, Ionel Apostol.

La rândul său, vicepreşedintele Asociaţiei “Împreună pentru A8”, Cătălin Urtoi, a declarat că Moldova are nevoie urgentă de autostrăzi şi că mesajul transmis de la Iaşi este unul “clar şi ferm”.

“Dacă nu finanţăm acum A7 şi A8, şansele se diminuează. Avem această şansă, prin PNRR, şi nu trebuie să ne batem joc”, a afirmat Cătălin Urtoi.

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a anunţat miercuri că aproximativ 500 de kilometri de autostradă vor fi realizaţi prin PNRR, între care Autostrada A7 şi capetele autostrăzii A8.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

PNRR poate ajuta la echilibrarea bugetului public prin susţinerea cererii şi ofertei interne, arată un raport

Avatar

Publicat

in

De

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) poate ajuta echilibrarea bugetului public către un deficit în jur de 3% din PIB în 2024, prin susţinerea cererii şi ofertei interne, potrivit raportului de analiză a convergenţei “România – Zona Euro, Monitor”, publicat pe site-ul Băncii Naţionale a României.

“Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi fondurile europene (Cadrul Financiar Multianual) au un rol excepţional pentru România din câteva perspective: macroeconomică, întrucât ajută corecţia deficitului bugetar, poate atenua impactul contracţionist şi poate (prin reforme structurale şi investiţii publice de calitate) influenţa pozitiv evoluţia PIB pe termen mediu; structurală, PNRR înseamnă, în esenţă, politică industrială cu impuls major din exterior, prin condiţii legate de ‘greening’ (înverzire) şi digitalizare, politică publică cu accent pe sănătate şi educaţie, dezvoltarea infrastructurii; transformaţională, cu bătaie lungă: pentru a combate efectele nefaste ale schimbării de climă şi declinul demografic. PNRR şi CFM (bugetul UE pe termen lung) pot duce investiţiile publice (ce includ resurse europene) în PIB de la circa 5% în medie cum sunt prevăzute acum în strategia fiscal bugetară la 7-8% din PIB în următorii ani. PNRR poate ajuta echilibrarea bugetului public către un deficit în jur de 3% din PIB în 2024 – prin susţinerea cererii şi ofertei interne (aspect neglijat adesea în analize)”, se precizează în raport.

Privind nevoia de venituri bugetare superioare, raportul menţionează că este o eroare să se judece alocările pentru educaţie şi sănătate în raport cu ponderea într-un buget public ce are venituri fiscale (ce includ contribuţiile) foarte joase – actualmente în jur de 27% din PIB în România, faţă de o medie de peste 40% din PIB în UE; corect este să fie considerate ca procente în PIB, scrie Agerpres.ro.

“Dacă nu vom avea un buget public mai robust vom rămâne o ţară subdezvoltată în UE, cu mari discrepanţe şi inegalităţi, cu incapacitate cronică de a face faţă la şocuri adverse majore, la provocările viitorului. Tranziţia verde (decarbonizarea) va fi extrem de complicată; vor fi perdanţi şi de aceea se discută despre venit minim garantat în UE şi de nevoia de a avea bugete publice mai robuste; multe firme vor avea mari dificultăţi să se adapteze. Societăţile cu grad de solidaritate scăzut vor suferi mai mult. Şi din această perspectivă se cuvine să judecam regimul fiscal din România, care nu asigură venituri bugetare suficiente”, se spune în document.

Raportul subliniază aspecte esenţiale privind concretizarea PNRR. În primul rând, planul european NGEU de 750 miliarde euro nu este doar pentru redresarea pandemică, ci şi pentru asigurarea rezilienţei zonei euro şi a UE.

“Există o logică nouă de abordare a politicilor de redresare şi rezilienţă coordonată cu obiectivele şi proiectele de reforme structurale din Recomandările Specifice de Ţară (RSŢ) şi cele finanţate prin bugetul UE. În al doilea rând, un PNRR eligibil implică respectarea unor condiţionalităţi referitoare la: domeniile eligibile (tranziţia verde (37%), transformare digitală (20%), creştere durabilă şi favorabilă incluziunii, coeziunea socială şi teritorială, sănătate, politici pentru copii şi tineri); regulile de finanţare suficient de clare încât să prevină, detecteze şi corecteze corupţia, frauda, conflictele de interese, să protejeze securitatea cibernetică naţională şi a UE, să nu finanţeze cheltuieli curente şi să respecte principiul statului de drept. În al treilea rând, proiectele din PNRR trebuie implementate în regim de urgenţă, ceea ce oferă un triplu avantaj: simplificarea şi transparentizarea legislaţiei naţionale, disciplinarea şi coordonarea politicilor naţionale şi implementarea rapidă, pentru a livra rezultate vizibile societăţii. Pentru proiecte nefinalizate se instituie obligativitatea să se restituie banii alocaţi pentru contractele neatribuite până în 2023 şi nerecepţionate până în 2026. Pentru un PNRR respins se poate apela la asistenţă tehnică”, se pecizează în raport.

De asemenea, raportul remarcă agrobusiness-ul drept un sector strategic, subliniază că industria agroalimentară priveşte securitatea naţională.

“Trebuie să existe un regim de reglementare specială privind pământul agricol, care este un activ de mare valoare, aşa cum sunt şi resursele de apă. Un regim special are menirea de a face ca aceste resurse să confere robusteţe economiei autohtone. Situaţia industriei agroalimentare a fost o tema de analiză pentru Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială pornindu-se de la dezechilibre comerciale, externe, mari în acest domeniu (CNSM, 2020). România are un potenţial mult subvalorificat in acest domeniu, în timp ce schimbările de climă vor revela tot mai mult pământul arabil, resursele de apă, ca active de mare valoare”, se spune în document.

Conform sursei citate, băncile, instituţiile financiare nonbancare (IFN) şi fondurile de garantare a creditelor ar putea ajuta mai mult firmele din sectorul agroalimentar să creeze valoare adăugată superioară. Politica agricolă va sprijini probabil mai mult acest sector. Probabil şi Politica Agricolă Comună (PAC), la nivelul UE, va fi influenţată de schimbările de climă. Este de remarcat că în timp ce creditarea agriculturii a crescut (cu 40% a volumului creditului bancar) între 2015-2020, creditarea industriei alimentare a scăzut (cu 2%, în acelaşi interval). Mai mult, în ambele sectoare, finanţarea a fost acordată preponderent pentru nevoi de trezorerie, creditarea proiectelor de investiţii fiind minoritară şi în scădere accentuată pentru firmele din industria alimentară (CNSM, 2020).

“Statul trebuie să menţină controlul unor companii de importanţă strategică; listarea la Bursă are menirea să amelioreze managementul companiilor. Dar nu trebuie să se aştepte listarea pentru a îmbunătăţi managementul acestor companii. Este de dorit grăbirea formării Băncii de Dezvoltare. O prezenţă mai activă a băncilor autohtone în economie este dezirabilă, dar trebuie să fie susţinută de un management corespunzător”, se spune în document.

Realizatorii acestui număr al Raportului Euromonitor menţionează că are câteva mesaje principale, primul fiind că existenţa vaccinurilor şi procesul de vaccinare dau speranţe că izbânda în războiul cu virusul COVID-19 nu este departe. Dar lupta contra pandemiei continuă, fiindcă există noi tulpini ale virusului şi efortul de combatere trebuie să fie pe plan global.

Al doilea mesaj este că redresarea economică este în desfăşurare peste tot în Europa, dar neuniformă şi cu diferenţe sectoriale majore, în timp ce pandemia îşi pune pecetea şi pe anul 2021. Viteza ratei de vaccinare contează mult pentru redresare, se menţionează în document.

În al treilea rând, este perspectiva punerii în acţiune a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care poate ajuta economia din mai multe perspective: susţinere în perioada de corecţie macroeconomică, de transformare prin stimularea “înverzirii” şi digitalizării, de trecere la o paradigmă de dezvoltare care priveşte spre viitor. Se poate vorbi de un nou “ciclu investiţional” cu impuls puternic prin bugetul public. În fine, corecţia macroeconomică începe în acest an, debutul fiind amânat în 2020 din cauza pandemiei. Începerea corecţiei macroeconomice pune într-o lumină favorabilă ratingul României, fapt ilustrat de recenta evaluare de către Standard and Poor’s (16 aprilie).

Raportul a fost întocmit de o echipă condusă de academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend