Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO Lucian Bode și-a ‘tras’ structurile de forță ale MAI în subordinea sa: ‘Îmi va crea mult mai multe bătăi de cap, dar îmi asum’

Avatar

Publicat

in

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat, marţi seara, că în cursul zilei a emis un ordin prin care a trecut mai multe direcţii, printre care Corpul de Control al ministrului, Direcţia de Audit, DGA, Direcţia de Comunicare, în subordinea sa directă.

“Astăzi am luat o decizie şi anume că, ţinând cont de faptul că responsabil de asigurarea politicilor Guvernului în domeniul Afacerilor Interne este ministrul Afacerilor Interne şi ţinând cont de faptul că în prerogativele ministrului Afacerilor Interne nu era şi coordonarea anumitor structuri importante din minister şi aici mă refer la Corpul de Control al ministrului, la Direcţia de Audit, Direcţia Generală de Protecţie Internă, Direcţia Generală Anticorupţie, Direcţia de Comunicare şi aşa mai departe, aceste structuri, prin ordinul ministrului, au fost trecute de astăzi direct în coordonarea ministrului”, a spus Lucian Bode la B1 TV.

Citește și: Florin Cîțu rămâne prim-ministrul României. Curtea Constituțională a respins sesizarea AUR

Acesta a explicat şi cum s-a schimbat în timp subordonarea direcţiilor respective în cadrul ministerului.

“În 2016, ministrul de atunci, Tudorache, a emis un ordin prin care aceste structuri erau în subordonarea ministrului, iar la sfârşitul lunii decembrie 2019 aceste structuri au fost trecute prin ordinul ministrului Vela în coordonarea secretarului de stat responsabil cu ordinea publică şi aşa a fost abordarea atunci. Eu am avut o discuţie cu mai mulţi factori importanţi din minister şi am ajuns la această concluzie, cred eu sănătoasă, dar sunt conştient că în acelaşi timp îmi va crea mult mai multe bătăi de cap, dar îmi asum acest lucru pentru că eu cred că sistemul imunitar al unui minister trebuie să fie în directa coordonare a ministrului”, a mai spus ministrul Afacerilor Interne.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Petra Kvitova, învingătoare pentru a doua oară la Doha (WTA)

Avatar

Publicat

in

De

Jucătoarea cehă Petra Kvitova (10 WTA) a câştigat la Doha al doilea său titlu în Qatar, după cel obţinut în 2018, învingând-o clar în două seturi, 6-2, 6-1, pe Garbine Muguruza, din Spania, locul 16 în ierarhia mondială, duminică în finală, potrivit Agerpres.

La 30 de ani, Kvitova, care nu a urcat niciodată pe fotoliul de lider al ierarhiei mondiale, deşi a câştigat de două ori Wimbledonul, şi-a trecut în cont al 28-lea titlu din carieră după 38 de finale disputate.

Kvitova se afla la a treia finală la Doha. În 2018, la Doha, ea a învins-o în finală tot pe Muguruza, după o finală mult mai disputată (3-6, 6-3, 6-4).

La rândul ei, Garbine Muguruza, fost lider mondial cu două titluri de Mare Şlem în palmares, a beneficiat în semifinale de abandonul adversarei sale, belarusa Victoria Azarenka, accidentată la spate.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

‘Venus de la Drăguşeni’, o statuetă excepţională care reprezintă cultul femeii mamă de acum 6.500 de ani

Avatar

Publicat

in

De

O lucrare de artă neolitică, realizată în urmă cu aproximativ 6.500 de ani şi care se află în patrimoniul Muzeului Judeţean din Botoşani, este considerată ca fiind una dintre cele mai frumoase capodopere închinate femeii mamă, potrivit Agerpres.

“Venus de la Drăguşeni” este o statuetă antropomorfă cu caractere unice în lume, atribuită culturii neolitice Cucuteni, şi despre care se consideră că pune în valoare cultul fertilităţii la modul excepţional. Istoricul Gheorghe Median spune despre ea că “reprezintă femeia ajunsă la maturitate” sau “mama care dă naştere copiilor şi perpetuează specia”.

Spectaculoasa lucrare, care a participat de-a lungul timpului la expoziţii internaţionale şi a stârnit aprecierile publicului, a fost descoperită pe raza localităţii Drăguşeni din judeţul Botoşani.

“Dacă neoliticul românesc iese prin ceva în evidenţă, iese atât prin ceramica lui, cât şi prin reprezentările antropomorfe. Ceramica este celebră, ceramică pictată, iar printre reprezentările antropomorfe, cea mai importantă, celebră, unică în lume este o statuetă descoperită la Drăguşeni, prin anii 1950, care se cheamă, este intrată în circuitul turistic şi informaţional istoric cu numele de ‘Venus de la Drăguşeni’, pentru că e descoperită în localitatea Drăguşeni din judeţul Botoşani. Această statuetă este extraordinară pentru că ea exprimă ceea ce se întâmpla în neolitic, este vorba despre cultul fecundităţii, statueta având cam 20 de centimetri înălţime, reprezintă o siluetă feminină, cu coapsele foarte dezvoltate, ceea ce înseamnă faptul că reprezintă mama care dă naştere copiilor şi perpetuează specia. Este foarte interesant că această statuetă sigur e cea mai mare descoperită pe teritoriul României, dar are şi simboluri de altă natură. Este şi decorată, de jur împrejurul gâtului are nişte semne care ar fi însemnat mărgelele probabil, pe care le purta, şi faţa extrem de mică. Are ochi şi nas încât ai impresia că vezi într-adevăr o persoană vie, o reprezentare a unei personalităţi pe care poate ai cunoscut-o sau poate ţi-ai imaginat-o”, a declarat, pentru AGERPRES, istoricul Gheorghe Median, fost muzeograf la Muzeul Judeţean Botoşani.

Specialiştii susţin că femeia întruchipată de “Venus de la Drăguşeni” este una care se afla “într-o poziţie de putere” şi avea “un statut social superior”.

Citește și: VIDEO ‘LECȚIA’ de TEROARE și UMILINȚĂ la adresa Poliției Române vine de la Gorj – Agenți amenințați și înjurați de RECALCITRANTUL unei comune, lăsat fără permis

“Venus de la Drăguşeni prezintă şi o femeie într-o poziţie de prestigiu, într-o poziţie de putere. Adică faptul că ea este decorată cu nişte elemente care, mă rog, în descoperiri arheologice apar din cupru sau din aur, aceste bijuterii nouă ne arată faptul că bijuteriile care se află pe Venus nu sunt din imaginaţie, ele chiar au existat în epocă şi erau făcute din metale foarte preţioase. Vă daţi seama, la vremea respectivă, să ai o piesă din aur sau din cupru arăta un un statut social superior”, a precizat, la rândul său, arheologul Adela Kovacs de la Muzeul Judeţean Botoşani.

“Venus de la Drăguşeni” are o valoare istorică şi artistică atât de mare încât a fost clasată în categoria Tezaur. Povestea ei a început în 1964, atunci când un profesor din Drăguşeni, care era pasionat de arheologie, a mers alături de elevii săi pe dealurile din Drăguşeni. Ei au găsit atunci, în brazdele de pământ întoarse de plug, statueta care urma să impresioneze publicul din România, dar şi din alte ţări.

“De ce e mai frumoasă a noastră? În primul rând pentru că este descoperită întreagă, foarte, foarte rar se descoperă statuetele întregi. Noi ştim că sunt statuete în primul rând prin analogie, ştim că există membre, capuri, şolduri, picioare şi aşa mai departe, le identificăm ca atare în săpătură, dar întregi sunt foarte puţine. Ea a fost descoperită întreagă. Povestea spune că ar fi fost descoperită lângă Drăguşeni, în situl Ostrov, de către nişte elevi, care au prezentat-o lui Aristotel Crâşmaru, directorul şcolii din Drăguşeni în anii ’60, care era şi un fel de arheolog, dar nu neapărat amator, el era destul de perfecţionat în chestia asta de tehnică de săpătură şi a făcut şi foarte multe descoperiri în zonă. Deci i-o prezintă profesorului Aristotel Crâşmaru, care mai departe a adus-o la muzeu. Noi din colecţia veche a şcolii din Drăguşeni avem mai multe piese, nu doar pe Venus”, a subliniat Kovacs.

Istoricii spun că, timp de foarte mulţi ani, celebra statuetă nu a fost pusă în valoare de autorităţi, fiind foarte puţin expusă. Abia după participarea la expoziţii pe mai multe continente, valoarea acesteia a început să crească.

“Ceea ce pot să vă spun este că această statuetă a fost foarte multă vreme necunoscută sau nevalorificată în spaţiul public, dar în momentul în care Muzeul Judeţean a putut să aibă ieşire în afară, i-a asigurat în expoziţii internaţionale. A ajuns şi la New York şi a stârnit interesul lumii, şi la Varşovia, şi cred că şi în Franţa şi în Anglia şi a stârnit interesul lumii istoricilor şi nu numai. Este o statuetă extraordinară care reprezintă România până la urmă, o zonă în care s-au întâmplat foarte multe lucruri într-o perioadă despre care se vorbeşte poate prea puţin”, a adăugat Gheorghe Median.

Directorul Muzeului Judeţean din Botoşani, Aurel Melniciuc, consideră că piesa de artă aflată în patrimoniul instituţiei pe care o conduce “este cea mai frumoasă statuetă cucuteniană descoperită pe teritoriul României”.

Potrivit acestuia, o copie a statuetei se află la Muzeul Popoarelor din Mexic. Până acum, “Venus de la Drăguşeni” a fascinat publicul de pe două continente şi şapte ţări. A călătorit la expoziţii în marile muzee din New York, Vatican, Oxford, Roma, Atena şi Varşovia.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend