Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

VIDEO – Klaus Iohannis: E nevoie de consolidarea proiectului european, nu de reinventarea UE

Publicat

in

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la Palatul Cotroceni, la evenimentul de lansare oficială a dezbaterii naţionale privind viitorul Europei:

– `Suntem cu totii sub impactul unei crize care ne-a fortat sa ne reanalizam prioritatile. Cu siguranta acesta noua realitate isi va pune amprenta asupra viitorului Europei`

– `Trebuie sa ramanem fideli ideilor fondatoare ale Uniunii Europene`

– `Uniunea viitorului este, in viziunea Romaniei, indisolubil legat de solidaritate. Trebuie sa ne preocupe bunastarea tuturor statelor membre si a cetenilor europeni deopotriva`

– `Cele 10 angajamante din Declaratia de la Sibiu adoptata in 2019 raman fundamentale privind viitorul Europei. Uniunea inseamna unitate, solidaritate, coeziune si o orientare pragmatica`

– `Este nevoie de o consolidare a proiectului european, nu de o reinventare a UE`

– `Trebuie sa construim o veritabila uniune a sanatatii`

Evenimentul are ca scop dezbaterea obiectivelor şi aşteptărilor legate de Conferinţa privind viitorul Europei, precum şi lansarea unor direcţii de reflecţie pentru orientarea dezbaterilor cetăţeneşti care vor avea loc la nivel naţional pe acest subiect.

Discursul integral:

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur că avem astăzi oportunitatea unui dialog deschis despre viitorul Europei. Este momentul potrivit pentru o astfel de dezbatere, în contextul în care Conferința privind viitorul Europei dobândește progresiv contur atât la nivel european, cât și în fiecare dintre statele membre ale Uniunii noastre.

Vă mulțumesc pentru că ați dat curs acestei invitații! Prezența dumneavoastră la această masă rotundă este importantă, luând în considerare experiența, activitatea și implicarea pe care o aveți în comunicarea „despre Europa” și proiectul european.

Marea noastră familie europeană înseamnă, în primul rând, cetățenii europeni, oameni cu dorințe, cu nevoi, cu speranțe pentru viitorul lor și al copiilor lor.

Tocmai de aceea este atât de important ca cetățenii statelor noastre să își exprime opiniile despre modul în care își doresc să evolueze proiectul european, pentru ca apoi noi, liderii Uniunii, să găsim soluții pentru a face ca aceste așteptări să devină realitate.

Suntem cu toții sub impactul unei crize care ne-a forțat să ne reanalizăm prioritățile, să ne acomodăm și cu alte provocări decât cele cu care eram obișnuiți. Cu siguranță, această nouă realitate își pune amprenta asupra întregului exercițiu de dezbatere privind viitorul Europei.

Cu toate acestea, procesul trebuie să rămână fidel ideii fondatoare a Europei. Angajarea în dialog a cetățenilor trebuie să conducă, în baza propunerilor acestora, la identificarea măsurilor și a instrumentelor prin care liderii Uniunii Europene să acționeze în folosul cetățenilor noștri.

Doamnelor și domnilor,

O Uniune a viitorului este, în viziunea României, un proiect indisolubil legat de ideea de unitate și solidaritate europeană în beneficiul tuturor, un proiect în care trebuie să ne preocupe bunăstarea tuturor statelor membre și a cetățenilor europeni deopotrivă.

Valoarea incontestabilă a acestor principii ne-a fost reconfirmată de criza recentă. În lipsa unei acțiuni solidare, a coordonării și a unui angajament real comun de formulare de soluții, cu siguranță, experiența acestei crize ar fi fost total diferită pentru toți.

Dacă astăzi cetățenii europeni au acces la vaccin, dacă economiile europene se pregătesc de relansare, aceste lucruri sunt posibile, în special, datorită capacității noastre comune și a Uniunii în ansamblul său de a se mobiliza și de a răspunde eficient unei crize fără precedent în istoria proiectului european.

Să nu uităm că această criză are nu doar o dimensiune legată de sănătate, ci și una majoră socio-economică. La peste un an de la începutul pandemiei, datorită acțiunii comune și solidare europene, datorită angajamentului politic pe care ni l-am asumat prin Planul european de relansare economică, putem fi mai optimiști cu privire la anii următori.

Din acest punct de vedere, cele 10 angajamente evidențiate în Declarația de la Sibiu, pe care am adoptat-o la 9 mai 2019, rămân fundamentale pentru reflecția privind viitorul european, întrucât Uniunea înseamnă unitate, solidaritate, coeziune și o abordare pragmatică, orientată spre acțiune și rezultate concrete.

Este nevoie de o consolidare a proiectului european, nu de o reinventare a Europei.

Avem elemente esențiale ale modului european de acțiune, care dau valoarea adăugată Uniunii noastre.

Mă refer, în primul rând, la principiile fundamentale pe care Uniunea Europeană este fondată și care sunt înscrise în Tratate. Foarte important, avem la nivel european și o cultură a cooperării, a construcției consensului și a concilierii dezvoltate în timp, precum și o capacitate a Uniunii Europene de adaptare post-criză. Toate încercările prin care a trecut Uniunea au generat lecții învățate, care, individual sau prin efect cumulativ, au condus la soluții mult mai bune, care au determinat perfecționarea politicilor și a instrumentelor europene.

Doamnelor și domnilor,

Trebuie să purtăm o discuție deschisă despre cum să obținem „mai multă Europă”, valorificând potențialul Tratatelor Uniunii.

În mijlocul crizei, a devenit evidentă nevoia de a crește reziliența Uniunii Europene, astfel încât aceasta să își sporească capacitatea nu numai de a face față cu succes situațiilor de urgență, ci și de a se adapta, astfel încât să se pregătească pentru oportunitățile și provocările viitorului.

Există deja o bază de la care pornim, generată de Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024. Plecând de la acest punct, trebuie să abordăm în perioada următoare acele dimensiuni care vor contribui la consolidarea rezilienței interne și externe a Uniunii. Reziliența strategică a Uniunii Europene trebuie să fie un proces intern de transformare și construcție.

Evitarea blocajelor a fost o lecție-cheie și ar trebui să instituim proceduri standard de diagnostic și corectare pentru a evita lipsa de echipament medical sau de bunuri de bază. Avem nevoie de instrumente și mecanisme consolidate de gestionare a crizelor.

Presiunea pusă de pandemie asupra sectorului sănătății a fost fără precedent. În România, dificultățile cu care se confruntă direct personalul medical au fost combinate cu problemele unui sistem care nu a avut investiții adecvate timp de câteva decenii.

Situații similare au fost și în alte state membre, ceea ce indică, în mod clar, atât necesitatea de a face investiții masive, cât și de a face reformă în beneficiul sănătății publice. Avem nevoie să construim o veritabilă Uniune a Sănătății, care să asigure că sistemele noastre de sănătate sunt pregătite pentru a răspunde la riscuri.

Numeroase instrumente create de-a lungul construcției europene ne permit astăzi o acțiune eficientă, care stimulează dezvoltarea noastră comună.

Împreună, aceste instrumente au generat, să spun așa, „oxigenul” de care cetățenii europeni au avut nevoie în timp de criză.

Pentru o Uniune și mai integrată, este nevoie și de consolidarea Zonei Euro, dar și a Spațiului Schengen. Noi vedem această consolidare din perspectiva implementării Tratatelor, adică inclusiv prin integrarea acelor state membre, cum este România, care și-au asumat pregătirea și acționează pentru a deveni membre ale Spațiului Schengen și ale Zonei Euro.

Pentru ca Uniunea Europeană să fie rezistentă, avem nevoie de o abordare centrată pe cetățean atunci când proiectăm politici și acțiuni. În acest sens, susțin puternic investițiile în educație. Accelerarea tranziției duble către digital și verde necesită eforturi coordonate pentru construcția rezilienței sociale.

Numai educația poate contribui la diminuarea riscului de auto-excludere a cetățenilor noștri dintr-o Uniune a viitorului.

În plan extern, reziliența Uniunii nu poate fi complet garantată în absența unei vecinătăți reziliente. Mă refer la Balcanii de Vest, dar și la Europa de Est și sudul Mediteranei. Uniunea ar trebui să își intensifice angajamentul față de vecinii săi prin sprijinirea reformelor și investiții mai mari. Trebuie să stabilim mai multe legături strategice cu partenerii noștri, care să confirme că oferta și angajamentul Uniunii sunt solide.

Doamnelor și domnilor,

În Uniune avem deja răspunsuri pentru multe dintre așteptările cetățenilor: democrație și stat de drept, o economie de piață, egalitate, diversitate.

Doar respectarea valorilor spațiului european ne poate proteja de derapaje, inclusiv de cele inspirate de abordări populiste sau eurosceptice.

În același timp, trebuie să fim conștienți că putem să facem și mai mult, că putem să facem și mai bine în cadrul proiectului european. O Uniune Europeană mai puternică, mai convergentă și mai solidară reprezintă cadrul democratic, economic și social în care România și cetățenii români se regăsesc pe deplin, într-o Europă mai bine pregătită să facă față transformărilor și provocărilor viitorului.

Vă mulțumesc!

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Ești de acord cu salariul minim european? Votează la chestionarul HotNews și adresează întrebări europarlamentarilor

Publicat

in

De

Marți, 17 mai 2022, de la ora 16.30, vom chema patru europarlamentari (3 români și 1 spaniol) la o dezbatere HotNews.ro, despre salariul minim eurpean, curierii care livrează prin intermediul aplicațiilor de mobil, săptămâna de lucru de 4 ore, lucrătorii detașați în UE și despre muncitorii români din străinătate (mai ales din Spania). Așteptăm întrebări din partea ta și poți vota și la chestionarul de la finalul acestui anunț.

salariul minim europeanFoto: Pixabay.com

La dezbaterea Meet Your MEP vor participa europarlamentarii:

  • Dragoș Pîslaru (USR / Renew Europe), președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă, din Parlamentul European
  • Corina Crețu (Pro România / Socialiști și Democrați), europarlamentar, fost comisar european.
  • Eugen Tomac (PMP/ Partidul Popular European), membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă
  • Maria Eugenia Rodriguez Palop, europarlamentar din Spania (Podemos / Stânga Unită).

Principalele teme propuse:

Salariul minim european

Conform madatului votat de Parlamentul European, proiectul de directivă pentru salariul minim european prevede că „nivelul recunoscut internațional, de 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu, poate ajuta la orientarea evaluării gradului de adecvare a salariului minim în relație cu nivelul brut al salariilor”. Detalii AICI.

Statutul lucrătorilor pe platforme (Glovo, Tazz, Bolt etc)

Comisia Europeană a emis, în decembrie 2021, un proiect oficial de directivă UE despre care susține că „vor garanta că persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă se pot bucura de drepturile în materie de muncă și de beneficiile sociale care le revin”. Acești lucrători vor beneficia și de protecție suplimentară în ceea ce privește utilizarea gestionării algoritmice (și anume, sisteme automatizate care sprijină sau înlocuiesc funcțiile manageriale la locul de muncă). Detalii AICI.

Programul de lucru de 4 zile/săptămână

O serie de state UE (de exemplu, Belgia) s-au gîndit la un program flexibil de lucru, prin care angajații să aibă posibilitatea să lucreze 4 zile pe săptămână, cu normă de 10 ore pe zi. Tendința se poate reglementa și la nivelul UE? Detalii AICI

Statutul lucrătorilor detașați (Posted workers)

Directiva PWD (Posted Worker Directive) a fost revizuită în anul 2018 prin Directiva 2018/957/UE. Aceasta prevede obligația angajatorilor ca, în cazul în care detașarea pe/de pe teritoriul României depășește 12 luni (18 luni, cu titlu de excepție), să respecte și pentru lucrătorii detașați condițiile de muncă și de încadrare în muncă din statul-gazdă. Detaii AICI.

De asemenea, prin Pachetul de Mobilitate al Uniunii Europene, adoptat în 2020, se impune firmelor de transport din UE să dea salarii în condiții similare indiferent de naționalitatea șoferilor, în țara în care se desfășoară activitatea, fiind considerați lucrători detașați. Regulile privind detașarea șoferilor se vor aplica cabotajului și operațiunilor de transport transfrontalier, cu excepția tranzitului, a operațiunilor bilaterale și a operațiunilor bilaterale cu două activități suplimentare de încărcare și/sau descărcare. În plus, firmele de transport sunt puse să-și organizeze programele astfel încât șoferii angajați în transportul transfrontalier de mărfuri să se poată întoarce acasă la intervale regulate (la fiecare trei sau patru săptămâni, în funcție de calendarul de lucru). Perioada de odihnă obligatorie de la sfârșitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Dacă perioada de odihnă nu este petrecută acasă, companiile trebuie să plătească cheltuielile de cazare ale șoferilor. Detalii AICI

Lucrătorii români din Spania/ mobilitatea forței de muncă în UE

Cum s-a integrat comunitatea românească în Spania, după 15 ani de la aderarea României la UE plus perioada de preaderare.

Adreseză întrebări în formularul de comentarii de la finalul acest anunț sau/și pe Facebook, la postarea acestui anunț. Vom încerca să transmitem întrebările tale și europarlamentarilor. Dezbaterea este înregistrată și va fi difuzată ulterior pe HotNews.ro, cu video, necesitnd subtitrare în limba română (traducere din spaniolă).

Până atunci, votează la chestionarul nostru online privind salariul minim european…

Participă la sondajul interactiv Hotnews:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Cum și-a îngropat Rafila marele proiect ca ministru al Sănătății: pastilele de iod, care au costat 6 milioane de euro, nu vor mai fi distribuite populației

Publicat

in

De

​Cele 30 de milioane de pastile de iodură de potasiu, a căror achiziție a costat 6 milioane de euro, nu vor mai fi distribuite populației, anunță un oficial din Ministerul Sănătății. Distribuirea acestora ar urma să fie făcută de către Direcțiile de Sănătate Publică, doar în caz de accident nuclear. Decizia este cel puțin discutabilă, având în vedere faptul că pastilele de iod sunt eficient doar dacă sunt administrate la cel mult 12 ore de la un eventual accident nuclear, iar acesta a fost principalul motiv pentru care instituția condusă de Alexandru Rafila și ministrul însuși anunțaseră, inițial, că pastilele vor fi distribuite preventiv.

Alexandru RafilaFoto: AGERPRES

„Nu vor fi distribuite persoanelor care ar putea fi afectate decât în contextul în care va fi nevoie, lucru pe care nu și-l dorește nimeni, adică să avem un accident nuclear sau o astfel de situație care să impună administrare de iod tuturor cetățenilor. Ele vor fi distribuite în momentul în care vom avea, ferească Dumnezeu, un eveniment de tipul celor nucleare”, a declarat Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, la Europa Fm.

HotNews.ro a încercat, luni, să îl contacteze pe Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, care a anunțat la Europa Fm că pastilele de iod nu vor mai fi distribuite, dar acesta nu a putut fi contactat. Am încercat, de asemenea, să obținem lămuriri suplimentare și de la Ministerul Sănătății, dar nu am primit niciun răspuns, până la momentul publicării acestui articol.

Rafila a vrut să distribuie pastilele prin medicii de familie, dar aceștia l-au refuzat. În alte țări, pastilele sunt distribuite prin farmacii sau prin poștă

Povestea pastilelor de iod începe în luna martie. Odată cu începerea războiului din Ucraina, românii au dat iama în farmacii, pe care le-au golit de pastile de iod – inclusiv de suplimente alimentare care conțin o cantitate infimă de iod.

Într-o primă fază, în timp ce românii goleau farmaciile de iod, iar unii medici avertizau, în presă, că adiministrat după ureche, iodul riscă să facă mai mult rău decât bine, Ministerul Sănătății nu a reacționat.

Într-un târziu, cum iodul era o temă „la modă”, ministrul Rafila a anunțat că Ministerul Sănătățiin va distribui chiar el iod. A subliniat că nimeni nu trebuie să ia pastilele preventiv, dar că ele vor fi distribuite populației pentru orice eventualitate.

În urmatoarea lună, ministrul Sănătății a vorbit aproape exclusiv despre iod, în toate aparițiile sale publice – conferințe de presă sau apariții în emisiuni tv.

În acest timp, Antibiotice Iași a produs de urgență 30 de milioane de pastile de iod.

Cele 30 de milioane de pastile de iodură de potasiu au costat „în jur de 30 de milioane de lei”, echivalentul a aproximativ 6 milioane de euro, iar achiziția a fost făcută de Autoritatea Națională a Rezervelor de Stat, nu de Ministerul Sănătății, explica Alexandru Rafila pe 5 aprilie, la solicitarea jurnaliștilor, într-o conferință de presă la minister – de altfel ultima ținută de ministrul Sănătății la sediul instituției, până în acest moment.

Distribuirea pastilelor, amânată inițial sub pretextul derulării unei campanii de informare ca și inexistente

Alexandru Rafila își dorea ca pastilele să fie distribuite de medicii de familie, numai că aceștia s-au opus, motivând că aglomerația și birocrația iscate ar risca să blocheze activitatea cabinetelor lor, într-o perioadă oricum complicată – val de viroze și gripe, COVID-19, testare COVID-19, vaccinare, consultații, rețete, trimiteri etc.

În alte țări, pastilele de iod se distribuie într-adevăr periodic, însă au fost găsite inclusiv soluții precum distribuirea prin farmacii sau trimiterea lor prin poștă direct la adresa cetățenilor.

Distribuirea pastilelor de iodură de potasiu ar fi trebuit să înceapă, potrivit declarațiilor ministrului Alexandru Rafila, în săptămâna 5-11 aprilie.

Numai că, pe fondul opoziției medicilor de familie, Ministerul Sănătății anunța, duminică 4 aprilie, că amână distribuirea pentru a face mai întâi „campanie de informare”.

„Campania de informare” a însemnat câteva slide-uri publicate pe site-ul Ministerului Sănătății și al Institutului Național de Sănătate Publică.

Cum s-a sucit Ministerul Sănătății: mai distribuie pastilele de iod doar în eventualitatea unui accident nuclear

Peste problema distribuirii iodului s-a lăsat apoi tăcerea săptămâni întregi. Până în weekendul trecut, când Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a declarat la Europa Fm că pastilele de iod nu vor mai fi momentan distribuite populației.

Acestea ar urma să fie distribuite de către Direcțiile de Sănătate Publică doar în cazul în care va avea loc un accident nuclear.

„Nu vor fi distribuite persoanelor care ar putea fi afectate decât în contextul în care va fi nevoie, lucru pe care nu și-l dorește nimeni, adică să avem un accident nuclear sau o astfel de situație care să impună administrare de iod tuturor cetățenilor. Ele vor fi distribuite în momentul în care vom avea, ferească Dumnezeu, un eveniment de tipul celor nucleare”, a declarat Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, la Europa Fm.

Problema este că pastilele de iodură de potasiu sunt eficiente doar în cazul în care sunt administrate la cel mult 12-24 de ore de la un eventual accident nuclear, iar acesta a fost principalul motiv pentru care instituția condusă de Alexandru Rafila și ministrul însuși anunțaseră, inițial, că pastilele vor fi distribuite preventiv.

Chiar Ministerul Sănătății arăta, în campania de informare, că „în scopul de a realiza blocarea eficace a absorbţiei radioactive, iodura de potasiu trebuie să fie administrată cât mai curând posibil după expunerea la radiaţii. În cazul în care administrarea are loc la 4-6 ore după expunere, absorbţia este blocată doar în proporție de aproximativ 50%”.

Secretarul de stat Tiberius Brădățan a fost întrebat, la Europa Fm, dacă, în caz de urgență, DSP-urile vor putea împărți pastilele populației în cel mult 6 ore: „Într-un timp scurt, într-un timp scurt, da.”

Iodul nu mai este eficient la 12 ore de la expunerea la radiații

În scopul de a realiza blocarea eficace a absorbţiei radioactive, iodura de potasiu trebuie să fie administrată cât mai curând posibil după expunerea la radiaţii. În cazul în care administrarea are loc la 4-6 ore după expunere, absorbţia este blocată doar în proporție de aproximativ 50%.

În cazul în care administrarea de iodură de potasiu are loc mai târziu de 12 ore după expunere, absorbția acesteia nu mai este semnificativă, deoarece iodul radioactiv a fost absorbit deja de către glanda tiroidă.

Aceste informații sunt chiar parte din campania de informare derulată de Ministerul Sănătății pe site-ul instituției.

Durata tratamentului este limitată la o doză unică care va fi administrată sub controlul autorităţilor competente. Această doză va oferi protecţie pentru o expunere de până la 24 ore.

În cazul continuării expunerii la radiaţii radioactive, poate fi necesară administrarea unei noi doze în decursul a două zile.

Nou-născuţilor nu trebuie să li de administreze mai mult de o doză.

Beneficiul potenţial al profilaxiei cu iod este cu atât mai mare cu cât vârsta este mai mică.

Riscul de cancer tiroidian per unitate de doză de iod radioactiv este mai mare la făt, nou-născut şi sugardecât la adult. Ca urmare, populaţia ţintă pentru administrarea iodului este reprezentată mai ales de persoanele cu vârsta sub 40 ani.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend