Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO INTERVIU Ştefan Ionescu (1000 de Chipuri): “Sforile / Finţeşti” – cele mai scumpe vinuri produse în România / Imaginea vinului românesc în lume nu se poate face cu vinuri ieftine

Publicat

in

Un dialog cu Ştefan Ionescu, fondator al cramei „1000 de Chipuri”, despre cele mai scumpe vinuri produse în România – gama „Sforile / Finţeşti”, din recolta anului 2014. Am încercat să aflăm dacă, în cazul acestor vinuri, se mai poate vorbi de „raport calitate/preţ”, cum ajută această gamă de vinuri super premium imaginea vinul românesc, unde se găsesc aceste vinuri, cine le cumpără şi de ce.

Interviul integral:

Fragmente din interviu:

Care sunt cele mai scumpe vinuri produse în România?

Ştefan Ionescu a pornit de la ideea că România ar trebui să producă şi vinuri din categoria super premium. Prin urmare, crama „1000 de Chipuri” a lansat, în noiembrie 2017, gama „Sforile / Finţeşti”, cele mai scumpe vinuri din România:

„Sforile / Finţeşti 8”, 100% Shiraz 2014 (maturat 24 luni în baric, lot de 530 de sticle, preţ 300 de euro/sticla).

„Sforile / Finţeşti 7”, 45% Shiraz şi 55% Fetească Neagră 2014 (maturat 24 luni în baric, lot de 555 de sticle, preţ 250 de euro/sticla).

„Sforile / Finţeşti FN14”, 100% Fetească Neagră 2014 (maturat 18 luni în baric, lot de 4.480 sticle, preţ 50 de euro/sticla).

Se mai poate vorbi, în cazul acestor vinuri, de „raport calitate/preţ”?

Cu siguranţă, în cazul fiecărui vin, putem vorbi de raportul calitate/preţ, dar nu trebuie să pierdem din vedere un aspect esenţial: totul depinde de consumatorul căruia te adresezi. Pentru fiecare client, raportul calitate/preţ corect vă depinde de veniturile acestuia. Există suficienţi consumatori pentru care un raport calitate/preţ corect poate să însemne şi câteva sute de euro. Am vrut să demonstrăm, cu această gamă super premium, faptul că în România se pot produce, dar mai ales se pot vinde vinuri din această clasă.

Clientul se autovalidează cumpărând aceste vinuri?

De fiecare dată când o sticlă de vin scump este cumpărată de către un client, acesta validează preţul produsului. Piaţa vinurilor scumpe nu se va putea creea, în România, dacă nu va exista ofertă. Nimeni nu doreşte să dea 300 de euro pe o sticlă de vin, dacă produsul nu se ridică la un nivel corespunzător de calitate. Orice cramă care va face un vin scump, dar care nu va oferi şi calitatea la care se aşteaptă clientul, îşi va deteriora rapid imaginea. În consecinţă, atât clientul cât şi producătorul se validează reciproc.

În România, se pot vinde vinuri atât de scumpe?

În ţara noastră există suficienţi clienţi cu venituri ridicate, care îşi pot permite o sticlă de vin scump. Până acum, aceşti clienţi cumpărau, pe nivelul super premium, doar vinuri din import. Această piaţă creşte, încet dar sigur. Acum 4 ani, când am lansat gama „Sforile / Finţesti”, vindeam 1-2 sticle pe lună, iar în prezent vindem 6-12 sticle pe lună. Din „Sforile 7” am vândut mai bine de 300 de sticle, din „Sforile 8” am vândut aproape 400 de sticle, iar stocul la „Sforile FN14” este total epuizat. Noi estimăm că, în noiembrie 2022, va ieşi o nouă ediţie a gamei „Sforile / Fintesti”, din recolta anului 2017. Realitatea este că nu în fiecare an poţi face un vin de o asemenea calitate, aşa că a trebuit să aşteptăm din 2014 până în 2017, ca să putem scoate în piaţă noile vinuri din această gamă.

E un demers benefic pentru cramă, sau pentru vinul românesc?

Dacă va fi un proiect benefic pentru vinul românesc în general, efectele vor fi benefice şi pentru crama „1000 de Chipuri”. Ştim cu toţii că există „o hegemonie” a vinurilor franţuzeşti în piaţa românească şi, din păcate, unii producători locali doresc doar să copieze aceste vinuri. Este o strategie greşită, deoarece România are o suprafaţă mult mai mică decât Franţa, noi bem în ţara tot vinul pe care îl producem şi, în consecinţă, la nivelul exporturilor, aproape nu existăm. Atunci când produci puţin, singura soluţie e să te concentrezi pe calitate. România are şansa de a produce vinuri excepţionale şi, mai ales, diferite faţă de cele făcute în alte părţi. Imaginea vinului românesc în lume nu se poate face cu vinuri ieftine, cu produse situate pe raftul de jos într-un supermarket din Anglia.

Unde se găsesc vinurile din gama „Sforile / Finţeşti”?

Deoarece numărul de sticle nu e mare, am dorit să direcţionăm distribuţia către acele locaţii de HoReCa din Bucureşti care se concentrează pe vânzarea de vinuri super premium (de exemplu, restaurante ca Argentine, Mandaloun etc.) şi în câteva magazine specializate cu acelaşi profil (de exemplu, Vin Magazin, Grapes etc.).

În cazul vinurilor super premium, e bine să vinzi mult sau puţin?

Vinurile scumpe nu pot fi vândute în cantităţi mari. Din păcate, nu se poate produce vin mult şi bun, în acelaşi timp. Pe de altă parte, cu cât produci mai mult, cu atât e mai greu să controlezi calitatea. Vreau să accentuez faptul că noi dorim, mai întâi, să creăm o piaţă şi, abia apoi, să facem vânzări în ea. Culmea e că nimeni nu se miră când un vin franţuzesc din Burgundia costă, „en primeur”, 7.000 de euro, dar rămânem uimiţi când un vin românesc costă 200-300 de euro. Prin urmare, stă doar în puterea noastră să schimbăm lucrurile în România.

Aceste vinuri se cumpără pentru consum sau pentru colecţie?

Eu cred că principala menire a vinului este să fie consumat. Celor care, însă, doresc să cumpere vin pentru a-l tezauriza, eu le recomand, înainte de a cumpăra un lot pentru colecţie, să consume o sticlă. Esenţa vinului rămâne, totuşi, plăcerea consumului şi bucuria gustului.

Vinurile din gama „Sforile / Finţeşti” au participat la vreun concurs?

Noi nu participăm la concursuri cu niciun vin pe care îl producem. Din punctul meu de vedere, consursurile sunt doar o modalitate de a diferenţia vinurile aflate pe rafturile unui supermarket. Imaginea unei ţări, ca producătoare de vinuri de calitate, nu se poate face la concursuri unde participă mii de etichete de vin. Însă, dacă s-ar face şi la noi ceva de genul degustării „Le Jugement de Paris” din 1976, am dori, cu siguranţă, să participăm.

Ar trebui să facă şi alţi producători din România vinuri atât de scumpe?

Sunt convins că, în anii care vor urma şi alţi producători de vin din România vor intra pe piaţa vinurilor scumpe, care este încă în formare. Singura noastră şansă de a fi recunoscuţi şi apreciaţi pe plan internaţional, ca ţara producătoare de vinuri, este să creştem categoria super premium.

Articol susţinut de Paharnicul.ro

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Adrian Câciu, despre taxarea bogaților: ‘Noi impozităm foarte mult munca, asta descurajează performanța’. Ce asigurări primesc românii

Publicat

in

De

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, spune, despre taxarea bogaților, că trebuie o analiză atentă asupra taxării muncii versus taxarea capitalului, pentru că România impozitează foarte mult munca, or asta descurajează performanța. Românii nu vor depune declarații de avere personale, spune el.

Adrian Câciu a fost întrebat despre discuția din coaliție, de la finalul anului 2021, despre taxarea bogaților, la care s-a renunțat, dar este posibil să se revină la acest lucru în 2022.

„Ceea ce trebuie să analizăm foarte atent, din punctul meu de vedere, este taxarea muncii versus taxarea capitalului. În România, spre deosebire de alte țări, există un dezechilibru, iar munca și valoarea adăugată sunt taxate mai puternic în contextul în care capitalul nu este la fel de echilibrat taxat sau nu la fel. (…) Această analiză o facem împreună cu mediul economic, o facem cu instituțiile financiare internaționale. O nișă de genul `doar bogații sunt de vină și trebuie să plătească taxe` nu cred că face bine analizei, dar într-adevăr, în situații de criză, pentru că, de fapt, discuția despre taxa de solidaritate a plecat de la situația complicată prin care trece economia românească. Trebuie să existe o solidaritate. De aceea s-a numit ea taxă de solidaritate, prin care cei săraci plătesc taxele și undeva poate și cei bogați trebuie să dea societății înapoi anumite elemente. Dacă lucrurile ajung într-o astfel de discuție, eu cred că nu o să ne ducem în această zonă bogați versus săraci. Cred că o să ajungem într-o zonă în care o să așezăm regimul fiscal de așa manieră încât să încurajăm dezvoltarea clasei de mijloc. Pentru că orice societate civilizată din lumea aceasta are o clasă de mijloc puternic dezvoltat. Din păcate, România nu are această clasă de mijloc puternic dezvoltată. Nu se creează aceasta dincolo de stimulii economici și de accesul la capital, se creează și printr-o fiscalitate stimulativă. Noi nu am avut această ă fiscalitate stimulativă. Noi impozităm foarte mult munca. Cu cât muncești mai mult, cu atât plătești mai mult. Or asta descurajează performanța. Este o chestiune care ar trebui să ne dea de gândit. Ar trebui să ne ducem într-o zonă de rezonabilitate, pentru că dacă tu taxezi performanța vei inhiba acest lucru și iar performanța este calea către progres și dezvoltare”, a spus ministrul de Finanțe la Digi 24, duminică seara.

Câciu a explicat că există o diferență între taxă de solidaritate și impozitarea progresivă.

„Sunt foarte diferite abordările: una e taxa de solidaritate și una este impozitarea progresivă. România este o insulă, din punctul meu de vedere, a unei așa zise cote unice, care nu există în România. Poate a existat în 2005, dar în momentul ăsta, România nu are o cotă unică. (…) Evident, eu cred că impozitarea progresivă și-a dovedit valoarea, pentru că a dus la progrese în cvasimajoritatea statelor lumii. Taxarea pe bază de cotă unică poate fi sau a putut fi bună pentru România, într-un anumit context. În acest context sau în contextul actual, cred că ar trebui să ne uităm mai atent dacă să rămânem în această zonă a unei sintagme – că, încă o dată, nu avem cotă unică, gen cotă unică -, sau este util să utilizăm instrumente progresive”, a spus ministrul.

Câciu a mai declarat că dezbaterea dintre partidele din coaliție pe aceste probleme va începe mai târziu, când membrii Guvernului vor avea primele analize făcute de instituțiile financiare internaționale. Câciu a spus că a cerut asistență financiară Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, astfel încât analiză pe regimul fiscal să nu fie una politizată, ci să fie una tehnică și ajustată la ceea ce înseamnă potențialul economic.

Ministrul Finanțelor a mai spus, despre o posibilă renunțare la cota unică și impunerea unui eventual impozit progresiv că poate să fie o abordare graduală de aplicare a noului regim fiscal.

„Analiza se va face pe mai multe etape. În cadrul ministerului de finanțe avem creat un Comitet consultativ la care din care vor face parte toate entitățile economice, asociațiile reprezentative ale patronatelor, dar și ale sindicatelor, precum și experți specialiști în consultant fiscal de top și reprezentanți ai pieței de piețe de capital și reprezentanți ai ASF și reprezentanți ai mediului academic și evident alături de ceea ce înseamnă analiza sectorială sau pe grupuri de lucru din acel comitet, vom aștepta ceea ce înseamnă analiza din partea instituțiilor financiare internaționale. În contextul în care vom avea un ansamblu de soluții și de evaluări și de studii care să fie foarte bine fundamentate, vom începe să le prezentăm în guvern. După analiza din guvern sau chiar în paralel cu analiza aceasta din guvern – și în paralel vom avea și dezbateri publice -, le putem duce în zona de dezbatere politică. Important pentru România este să-și regăsească echilibrul fiscal”, a precizat Adrian Câciu.

Ministrul a precizat că România este un context regional în care pierde competitivitate prin fiscalitate: „Atât vecinii noștri unguri, cât și cei bulgari au impozite directe mai mici decât noi”.

Dacă noile impozite vor aplicate din 2023, ele se vor face gradual, a mai spus Câciu, însă este exclus ca românii să fie puși în situația de depune toți declarații de avere.

„Vedem ce rezultă din această analiză. Decizia o vom lua probabil politic și va fi va fi una gradual După ce va fi luată decizia se va aplica după 6 luni. Deci va fi un element de predictibilitate, iar acest calendar, dacă va fi unul gradual de aplicare, va fi stabilit public prin actele normative. Deci nu va fi o chestiune care, dacă ai luat o decizie astăzi, vei aplica de mâine. Asta este exclus. (…) Dar nu s-a discutat despre o declarație de avere. (…) Acum știți cum este cu declarațiile sau cu ceea ce înseamnă relația cu fiscul, unde vrem să ajungem. Cetățeanul ar trebui să nu mai facă niciun efort pentru a fi fiscalizat. Pur și simplu să primească de la bancă o notificare în care să i se spună: `anul acesta ai încasat 1.000 RON venituri. S-au reținut impozite de 7 RON. Potrivit legii ar trebui să mai plătiți 3 RON. Vă rugăm în 30 de zile să achitați` sau `anul acesta ați încasat venituri de 1.000 RON. Vi s-au reținut impozite de 13 RON. Ne cerem scuze că vi s-au reținut cu 2 RON mai mult, aveți banii în cont`. Deci nu cu efortul cetățeanului trebuie să facă această relație, aceasta trebuie să fie exact cum este în America, America își face treaba singură și te înștiințează americanii dacă mai ai de plătit sau dacă ai de primit”, a explicat Adrian Câciu.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

24 ianuarie, fără Hora Unirii la Iași. Lider PSD: ‘Trăim vremuri tulburi. Mai întâi pandemia şi acum tensiunile dintre Rusia şi Ucraina’

Publicat

in

De

Liderul PSD Iaşi, senatorul Maricel Popa, susţine, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, că în acest an 24 ianuarie va fi sărbătorit la Iaşi fără evenimente majore, el precizând că “pandemia, dar şi tensiunile dintre Rusia şi Ucraina întregesc un tablou sumbru”.

“Ca niciodată, Unirea Principatelor de la Iaşi va fi sărbătorită fără fast şi evenimente majore. Trăim vremuri tulburi. Mai întâi pandemia şi acum tensiunile dintre Rusia şi Ucraina întregesc un tablou sumbru care ne îngrijorează pe toţi. România are astăzi nevoie mai mult ca oricând de stabilitate şi unitate”, afirmă liderul PSD Iaşi, Maricel Popa.

Senatorul social-democrat declară că societatea românească a trecut prin multe convulsii în ultimii ani şi consideră că “avem obligaţia de a rămâne ancoraţi în realitate şi de a nu ne lăsa ademeniţi de idealismul unor discursuri siropoase”.

“Trebuie să fim obiectivi şi să spunem lucrurilor pe nume. Ce putem şi ce nu putem să realizăm. Oamenii s-au săturat de mesaje politicianiste şi de promisiuni deşarte”, a precizat Maricel Popa.

Liderul ieşean al PSD susţine că este nevoie de consens politic la Iaşi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură şi că obiectivul trebuie să fie acelaşi, chiar dacă există idei politice diferite.

Primarul Iaşiului Mihai Chirica a declarat în această săptămână că ziua de 24 ianuarie va fi una “fierbinte”, adăugând că există o “agitaţie naţională” provocată de AUR, partid care vrea să demonstreze “reţeta de fabricare a apei calde”. Edilul ieşean a anunţat că nu se va organiza ca în alţi ani vreo manifestare populară la Iaşi de Ziua Unirii, în condiţiile unei creşteri importante a numărului cazurilor de Covid. Chirica a spus că nu va mai fi nici Hora Unirii în centrul Iaşiului, cum se întâmpla în alţi ani.

În cursul zilei de duminică, reprezentanţii AUR au anunţat că luni, 24 ianuarie, va fi organizat un marş unionist la Iaşi şi că vor dansa Hora Unirii în centrul oraşului.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend