Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO INTERVIU – Povestea unei execuţii politice: Procurorul anticorupţie care a redeschis dosarul care îl viza pe preşedintele Republicii Moldiva

Avatar

Publicat

in

Procurorul Viorel Morari, fostul şef al Procuraturii Anticorupţie din Republica Moldova, a fost în ultimele luni o adevărată ţintă a regimului pro-rus de la Chişinău. Supendat din funcţie, arestat, eliberat, scos de sub urmărire penală, Morari prezintă situaţia sa şi situaţia sistemului de justiţie de peste Prut, într-un interviu pentru STIRIPESURSE.RO.

Reporter: – Ce ar trebui să știe publicul din România, mai puțin preocupat de evenimentele din Republica Moldova, despre situația dumneavostră? Dacă ați putea să faceți un rezumat al activității din ultimii ani și al evenimentelor din ultimele luni, care v-au adus în situația neplăcută din prezent.

Publicitate

Viorel Morari: – Mulţumesc pentru oferirea posibilității de a avea o comunicare cu publicul din România și multumesc pentru interesul față de situația din Republica Moldova.

Aș vrea să fiu înțeles corect: nu mă preocupă propria soartă, eu o să mă descurc de sine stătător. Dacă nu găsesc dreptatea în instanțele de judecată din Repubica Moldova, o s-o obțin la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Familia mea are experiență în acest sens, a câștigat un proces la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauza Morari Oleg contra Moldovei.

Pentru noi, cei din Republica Moldova, este necesar sprijinul fraților noștri de peste Prut pentru a menține parcursul european al țării și a construi un stat de drept veritabil. Unii analiști politici de la București, bunăoară Cristian Hrițuc, cunosc situația reală din stânga Prutului și fac anumite recomandări.

Regret a constata că starea lucrurilor din Republica Moldova, în special, în domeniul justiției, nu se îmbunătățește, dar degradează în continuare. Procurorul General, numit la 28 noiembrie 2019, nu denotă profesionalism, independență și imparțialitate, dar mediocritate, servilism și nihilism în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Exemplu elocvent în acest sens este recentul anunț al Procuraturii Generale privind neinvestigarea faptului coruperii Președintelui Republicii Moldova Dodon Igor de către ex-președintele Partidului Democrat din Moldova (PDM) Vlad Plahotniuc, care i-a transmis o pungă neagră necesară pentru achitarea salariilor pentru cei din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

Alt exemplu poate fi neinvestigarea cauzelor penale privind finanțarea PSRM, privind coruperea deputaților din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și altor dosare de rezonanță în privința ex-președintelului și vicepreședintelui Curții Supreme de Justiție Ion Druță și Oleg Sternioală, ex-președintelul PDM Vlad Plahotniuc etc.

În schimb, bravul Procuror General inițiază procedura de suspendare a executării pedepsei de 18 ani privațiune de libertate a lui Platon Veaceslav fără ca cererea de revizuire să fie trimisă pentru examinare instanței de judecată. Trece cu vederea încetarea procesului penal privind coruperea deputaților cu suma de 250.000 euro și dispunerea restituirii banilor către făptuitori (cazul Burlacu Vitalie și Baglai Irina).

Consider că, fără ajutorul extern, Republica Moldova nu va putea eradica fenomenul corupției și nu va putea curăța sistemul justiției, menținîndu-ne într-o zonă gri a etapei de tranziție.

Reporter: – Am văzut în utlimele săptămâni un schimb de replici public între dumneavoastră și Procurorul General Alexandr Stoianoglo. Și în România, frecvent, există astfel de poziții publice și dezvăluiri. Cum apreciați rolul presei în aceste, să le spunem, conflicte instituționale? Unde se termină nevoia de informare a opiniei publice și unde începe justiția în public?

Viorel Morari: – Este o întrebare dificilă. Pentru a răspunde la ea este necesar o analiză mai amplă în vederea evitării oricăror dubii privind buna-credință în acțiuni. Cert este una – rolul presei este unul crucial.

Sunt procuror de carieră, am o vechime în funcția de procuror care o depășește pe cea a actualului Procuror General, am activat în diverse perioade complicate pentru Procuratură și sunt conștient de dificultățile cu care se confruntă instituția.

Propriile necazuri cu care mă confrunt (reținere, arestare, dosare penale etc) sunt asumate de mine conștient, deoarece dacă plecam capul, sabia nu tăia. Altfel spus, dacă nu criticam acțiunile Procurorului General Stoianoglo, nu contestam actele privind efectuarea controlului activității Procuraturii Anticorupție și delegarea în altă subdiviziune, nu reluam investigarea finanțării partidului de guvernamânt, nu avea să mi se întâmple nimic grav.

Am ajuns în această ipostază pentru dorințele de a schimba starea lucrurilor, de a evita influența politicului asupra activității de procuror, de a combate adevărata corupție de nivel înalt, dar nu cea mică.

Referitor la polemicile publice dintre mine și Procuratura Generală – nu agreez astfel de exerciții, dar nu am alte metode legale de combatere a dezinformării. Pe de o parte, Procurorul General Stoianoglo organizează breafing-uri privind cauzele penale în care sunt acuzat în scopul denigrării imaginei mele, încălcând principiul prezumției nevinovăției, iar pe de altă parte, eu adresez scrisori publice prin intermediul cărora prezint un alt punct de vedere asupra activității Procuraturii.

Timpul le va clarifica pe toate și sper să am izbândă în a demonstra că sunt sincer în acțiuni și urmăresc doar îmbunătățirea activității Procuraturii.

Reporter: – Referind-mă tot la acea scrisoare a dumneavoastră, dar mai ales la reacția Procuraturii Generale, aș vrea să vă întreb, pentru că ați fost acuzat că „Plângerile cetățenilor pe abuzurile admise de acești “procurori” nu contenesc sa vină pe adresa Procurorului General. Zilnic, instituția recepționează astfel de adresări, iar numărul lor ia amploare.”: Ca procuror cu multă experiență, ce relevanță are numărul de plângeri sau sesizări primite pe numele unei persoane, mai ales una publică, în condițiile în care ele nu sunt soluționate? Și tot în acest context, cum comentați afirmația conform căreia “Acest lucru (sesizările) reconfirmă ilegalitățile stabilite în cadrul controalelor, temeinicia deciziilor adoptate în privința responsabililor și spulberă toate miturile despre calitățile personale, profesionale și manageriale ale acestora”? Mai putem vorbi de o prezumție de nevinovăție în fața unor poziții tranșante de acest tip?

Viorel Morari: – Reacția Procuraturii Generale este una specifică politicului, dar nu unei instituţii publice autonome în cadrul autorităţii judecătoreşti. Pot paria că această reacție a fost sugerată de un expert în comunicare, ceea ce denotă dorința creării unei percepții pozitive în societate și nu îmbunătățirea activității procuraturii în ansamblu.

Această concluzie se impune ca rezultat al analizei reacției Procuraturii Generale, care conține fraze pompoase, acuzații grave, fără însă să existe o confirmare factologică. O astfel de abordare este cel puțin contrară deontologiei activității de procuror și este un indiciu clar al lipsei profesionalismului în cazul actualului Procuror General Stoianoglo.

Procuratura Generală nu a publicat nici pînă în prezent un raport amplu al rezultatelor controlului activității Procuraturii Anticorupție, limitîndu-se la o conferință de presă, unde au fost abordate sumar încălcările din activitatea a două procuraturi specializate fără a le separa pe instituții.

Investigațiile de rezonanță pot fi stopate prin mai multe metode. Una din acestea constă în compromiterea activității instituției și a persoanelor responsabile, iar, ulterior, înlăturarea acestora de la anchetă.

În anul 2013, deținînd interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, am fost înlăturat de la conducerea instituției pentru faptul că a crescut numărul sentințelor de condamnare, dar, în realitate, a fost inițiată o investigație pe faptul traficului de influență comis de șoferul unui adjunct al Procurorului General.

În 2019, deținînd funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, am fost delegat pentru o perioadă de 30 zile în altă subdiviziune a Procuraturii Generale, pe perioada controlului activității și, ulterior, reținut pentru pretinsa infracțiune. În realitate am fost înlăturat pentru a putea stopa investigarea mai multor dosare penale de rezonanță, inclusiv, cauza privind finanțarea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.

Reporter: – Cât din ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni în Republica Moldova, inclusiv în justiție, este rezultatul influenței Rusiei? Cum acționează Moscova în problemele interne ale Republicii Moldova?

Viorel Morari: – Personal consider da, dar pentru o pondere mai mare a afirmației mele, recomand cititorilor să lectureze următoarele articole:

http://www.hrituc.ro/2020/06/24/moscova-si-a-numit-procurorul-general-la-chisinau/.

https://www.cotidianul.ro/analiza-despre-ce-se-mai-intampla-in-republica-moldova/.

https://www.rise.md/articol/banii-lui-dodon-din-bahamas/.

La rîndul meu pot completa că afilierea lui Dodon față de Rusia este clară pentru toți. În campaniile electorale, PSRM se promovează cu imagini în care apare președintele Rusiei, Putin. Există bănuială rezonabilă că activitatea PSRM este finanțată din fonduri externe, fapt investigat în cadrul unei cauze penale. De asemenea, acest lucru este confirmat de însuși Dodon în înregistrările video apărute public.

În anturajul lui Dodon se cunoștea din luna octombrie 2019 despre faptul selectării și numirii a lui Stoianogolo Alexandr în funcția de Procuror General al Republicii Moldova, care a avut loc abia la 28 noiembrie 2019.

Stoianoglo Alexandr este vorbitor de limbă rusă și se exprimă dificil în limba română. Activitatea sa este caracterizată prin protejarea intereselor partidului de guvernamânt: neinvestigarea finanțării de peste hotare a PSRM, refuzul în pornirea urmăririi penale în cazul coruperii președintelui Republicii Moldova, Dodon Igor, suspendarea executării pedepsei de 18 ani privațiune de libertate în cazul lui Platon Veaceslav, organizatorul Landromatului rusesc (spălarea de bani în valoare de peste 22 miliarde de dolari SUA).

În cazul în care Stoianoglo demonstra independență și imparțialitate, continuarea investigațiilor în doar două dosare penale: finanțarea PSRM (inclusiv, înregistrările video cu punga primită de Dodon) și coruperea deputaților Partidului Comuniștilor din Republica Moldova avea să schimbe ireversibil scena politică din Republica Moldova.

Reporter: – Ați interacționat cu magistați și membri ai societății civile din România. Cum apreciați diferențele dintre cele două țări la nivel de independență a justiției? Ați fost susținut, cel puțin moral?

Viorel Morari: – Da, am interacționat cu ambele categorii. Am avut mesaje de susținere morală atât eu, cât și alți colegi de ai mei.

În discuțiile atât cu magistrații, cât și membri ai societății civile făceam o paralelă dintre realitățile din sistemul justiției din România și Republica Moldova. Constatam că starea lucrurilor în Republica Moldova este aceeași ca în România, doar cu câțiva ani diferență. Există similitudine între țările noastre, doar că România le-a depășit, iar Republica Moldova de abia se confruntă.

Colegii cu care discutam recunoșteau că și în România nu este totul perfect și există anumite derapaje, dar nu e ceea ce se întîmplă în Republica Moldova.

Reporter: – Profesia de procuror presupune, iată, și astfel de evenimente mai puțin fericite, catalogate de unii ca răzbunări, de alții ca reglări de conturi sau alte asemenea exprimări care nu au de-a face cu profesia de magistrat. Care este mesajul pe care îl transmiteți procurorilor mai tineri din Republica Moldova și nu numai? Trebuie să se uite tot timpul peste umăr? Trebuie să aibă în vedere și contextul social-politic când instrumentează un dosar, altfel se pot trezi și ei cu probleme?

Viorel Morari: – Activitatea procurorului presupune și un anumit risc din cel invocat de dvs., dar acesta este parte integrantă a profesiei și urmează a fi asumat de fiecare procuror din Republica Moldova în momentul accederii în funcție și depunerii jurământului.

În caz contrar, un altfel de comportament denotă îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu.

Sunt procuror de carieră și acest conflict este un al treilea pe care il am cu un Procuror General.

Primul conflict l-am avut în anul 2013 cu un Procuror General-interimar A. Pântea, când dețineam funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii Anticorupție. Conflictul a escaladat de la intentarea dosarului penal în privința șoferului Procurorului General A.Pântea, care era bănuit de trafic de influență.

Ca rezultat, am fost delegat la Procuratura mun.Bender, care este în zona de control al proclamatei republici nistrene moldovenești. Ulterior, au urmat litigii în contencios administrativ cu Procuratura Generală în rezultatul cărora am fost restabilit în funcție de noul Procuror General C.Gurin.

Al doilea conflict cu un alt Procuror General Ed.Harunjen a avut loc la începutul anului 2019, iar ca rezultat am fost demis din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. În acea perioadă la guvernare era Partidul Democratic din Moldova.

Primele indicii de conflict au apărut când am solicitat independență funcțională pentru Procuratura Anticorupție, care presupunea administrarea propriului buget, selectarea și angajarea personalului auxiliar, asigurarea tehnică a instituției pentru interceptarea comunicărilor etc.

Ulterior, au apărut și alte tensiuni cu Procurorul General din cauza mai multor investigații pe rol la Procuratura Anticorupție și din cauza deschiderii mele către partenerii de dezvoltare internaționali.

Ca și în primul caz, a urmat un litigiu în contencios administrativ și în septembrie 2019 am fost restabilit în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

Al treilea conflict cu ultimul Procuror General Stoianoglo Alexandr este cel mai complicat și încă mai durează.

La 10 decembrie 2019 în Procuratura Anticorupție, contrar prevederilor Legii cu privire la procuraturile specializate, a fost inițiat un control al activității, iar eu în caltate de procuror-șef am fost delegat într-o altă subdiviziune a Procuraturii Generale pentru un termen de 30 zile.

Am contestat actele administrative emise de Stoianglo în instanța de judecată, iar la 10 ianuarie 2020 am fost reținut și plasat în arest până pe 14 februarie 2020, în baza unor acuzații privind pretinsele falsuri și abuzuri în activitate.

Am depus și o cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, sub aspectul încălcării articolului 5 al Convenției – dreptul la libertate și siguranță, în legătură cu reținerea și arestarea abuzivă.

Nici litigiul în contencios administrativ încă nu este finalizat, urmând să se pronunțe instanțele de judecată.

De facto, conflictul a apărut deoarece în noiembrie 2019 am reluat o investigație din care rezulta că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova este sponsorizat din exterior prin intermediul președintelui țării, Dodon Igor.

Republica Moldova este în an electoral, în noiembrie 2020 urmează să fie organizate alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și actualul președinte aspiră la al doilea mandat, iar reluarea investigației îi știrbește din aura de politician.

Aceasta este o scurtă radiografie a epopeii activității de procuror în Republica Moldova și unele consecințe ce pot urma, dacă dorești să îți exerciţi corespunzător atribuțiile funcționale.

„Executarea” mea publică i-a demoralizat și i-a redus la tăcere pe mulți procurori din Republica Moldova, asta și a fost una din mizele lui Stoianoglo când a ales să acționeze în asemena mod. Pentru a putea controla sistemul procuraturii, pentru a-și asigura un mandat de 7 ani fără turbulențe, trebuie să se răfuiască cu cei care pot demonstra independență în activitate și pe care nu-i poate controla.

Mesajul meu pentru procurorii din Republica Moldova este următorul: „Nu vă fie frică, trăim o viață și avem o responsabilitate mai mare și, respectiv, o vinovăție tot mai mare pentru ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Împreună putem reuși, dezbinați nu vom izbuti să schimbăm starea lucrurilor. Dacă dorim Republica Moldova să fie un stat de drept, trebuie să acționăm”.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Sindicaliștii din silvicultură, scrisoare către Iohannis: Să stopeze un tun de miliarde de euro pe seama pădurilor statului

Avatar

Publicat

in

De

Federația Sindicatelor Silva a solicitat miercuri, 5 august, Președintelui României, Klaus Iohannis, și Avocatului Poporului, Renate Weber, să atace la Curtea Constituțională Proiectul de Lege PL-x nr. 188/2020 privind unele măsuri pentru deblocarea procesului de restituire a terenurilor către foştii proprietari, adoptat de Camera Deputaților în data de 28 iulie2020 şi trimis spre promulgare luni, 3 august 2020.

„Dacă luăm ca referință doar Raportul Ministerului Apelor și Pădurilor privind starea pădurilor României în anul 2017,  prin legifererea acestui proiect de lege, Statul Român va pierde cel puțin 142.722 hectare terenuri forestiere, ceea ce reprezintă circa 5% din pădurile  pe care încă le mai deține, la un calcul simplu rezultând o pierdere de circa 2,6 miliarde de euro, raportată doar la valoarea lemnului de pe această suprafață.

Publicitate

Mai mult, prin retrocedarea acestor suprafețe de păduri,  vor fi desființate după evaluările noastre cel puțin 20 de ocoale silvice de stat și vor fi disponibilizați circa 1.000 de salariați.

Cu siguranță însă, suprafața care va fi ”smulsă” din patrimoniul public al statului va fi mult mai mare odată deschisă ”Cutia Pandorei” prin această lege, iar efectele asupra administrației pădurilor statului vor fi semnificative (după unele evaluări, suprafața afectată poate depăși chiar 1 milion de hectare)”, se arată într-un comunicat al Federației Sindicatelor din Silvicultură Silva.

Proiectul de lege trimis spre promulgare conține prevederi controversate, precum posibilitatea restituirii terenurilor forestiere pe alte amplasamente, chiar dacă pădurile respective s-au aflat în proprietatea statului înainte de anul 1948, sau introducerea noțiunii de ”fond forestier proprietate privată a statului” pentru a crea posibilitatea retrocedării pădurilor aparținând statului.

Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva apreciază că iniţiativa legislativă încalcă prevederile Constituţiei României, respectiv art. 135 alin. (2) lit. b) şi lit. d)-e), care reglementează principiile pe care Statul Român trebuie să le asigure în cadrul economiei de piaţă, art. 136 alin. (2) care garantează şi ocroteşte proprietatea publică, alin. (4) care statuează caracterul inalienabil al bunurilor proprietate publică, precum și dispozițiile art. 34 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic (”terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia”).

De asemenea, Federația Sindicatelor Silva consideră că iniţiativa legislativă nu se fundamentează pe o analiză socio-economică, cu atât mai puţin pe o analiză privind afectarea mediului înconjurător, care să rezolve sau cel puţin să propună soluţii pentru aspectele sesizate în trecut şi de către Curtea de Conturi în Raportul de audit privind ”Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012” şi nici nu evaluează impactul pe care legea, odată adoptată, îl va produce, având în vedere complexitatea şi amploarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de regimul comunist, astfel cum prevede Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

„Reamintim că din totalul de 6,56 milioane de hectare păduri la nivel național, au fost validate pentru reconstituirea dreptului de proprietate peste 3,3 milioane de hectare, din acestea circa 212 mii hectare păduri proprietate privată neavând nici în prezent servicii de pază asigurate, fiind expuse unui risc iminent  de a cădea pradă tăierilor ilegale.

Urmare aplicării succesive a legilor de retrocedare începând din anul 1991, s-a ajuns astăzi ca statul să mai dețină în proprietate doar 48 % din suprafața de păduri a României.

Pentru toate aceste motive şi altele detaliate în cele două solicitări înaintate către autorităţi, Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva apreciază că se impune intervenţia Preşedintelui României şi a Avocatului Poporului pentru sesizarea Curții Constituționale a României, anterior promulgării legii”, se mai arată în comunicat.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

SURPRIZA generată de pandemie pe piața muncii: aproape 40% din români își caută NOI locuri de muncă

Avatar

Publicat

in

De

Pandemia de coronavirus a schimbat părerea românilor privind locurile lor de muncă. Oamenii au aplicat tot mai mult pentru joburi noi în iulie, numărul CV-urilor depuse crescând cu 38% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu peste 20% față de luna iunie a acestui an, conform BestJobs.

Schimbările ultimelor luni au pus o amprentă puternică pe piața muncii, interesul angajaților în ceea ce privește căutarea unui loc de muncă a crescut de la o lună la alta, inclusiv în rândul specialiștilor care au fost până acum mai puțin activi în căutarea unui nou loc de muncă, conform Mediafax.

Publicitate

Citește și; ‘EROII’ din prima linie: bolnavă de cancer, LĂSATĂ SĂ MOARĂ pentru că era infectată cu coronavirus

Astfel, în luna iulie, angajații din domeniul IT au fost printre cei mai activi în căutarea unui nou job, cu un volum de peste 20.000 de căutări, dublu față de media lunilor anterioare. Contabilii și inginerii au fost și ei foarte activi în căutarea unui loc de muncă în luna iulie, cu un volum total de peste 50.000 de căutări.

Ofertele pentru joburi la distanță au continuat să fie la mare căutare și după ieșirea din starea de urgență, pe fondul interesului mare al angajaților de a lucra în continuare de acasă. Astfel, pe parcursul ultimelor trei luni au fost înregistrate, în medie, lunar, peste 20.000 de căutări pentru astfel de joburi, în timp ce domeniul poate cel mai solicitant în contextul actualei crize (medical & pharma) a înregistat o scădere de până la 25% a interesului candidaților pentru joburile din acest domeniu în luna iulie, comparativ cu luna anterioară.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend