Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO INTERVIU Ideile care ajung acolo unde contează. Cristina Baltag, studentă: Eu mă simt mai mult cetățean european/ Cred că una dintre prioritățile UE ar trebui să fie combaterea dezinformării

Publicat

in

Cristina Baltag este absolventă a Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Specializarea Relații Internaționale și Studii Europene și simte încă de pe acum că este cetățean european. În contextul desfășurării Conferinței privind viitorul Europei am discutat cu tineri implicați în temele majore care sunt dezbătute la nivel european și i-am întrebat ce înseamnă pentru ei ocazia unică de a-și “trimite” ideile la Parlamentul European. “UE ne influențează viața, iar cu ocazia acestei Conferințe putem ajuta și noi la conturarea anumitor direcții. În limita posibilităților, sunt sigură că aceste idei vor ajunge să fie implementate”, a declarat Cristina Baltag

  • Pentru ca vocea ta să se facă auzită, UE te invită să participi la consultările Parlamentului European cu tinerii și să transmiţi mai departe ideile tale pe youthideas.eu.

Spune-mi câteva cuvinte despre tine și despre parcursul tău de până acum

Cristina Baltag: Sunt absolventă a specializării Relații Internaționale și Studii Europene și în prezent masterandă la Programul de Dezvoltare Regională. Pot spune că sunt o EU-ista convinsă, asta datorită activităților în care m-am implicat, dar și cursurilor și seminariilor la care am participat pe parcurs. Pe parcursul studenției mele am desfășurat diverse activități de voluntariat, care au avut drept scop tocmai informarea cetățenilor cu privire la ceea ce face Uniunea Europeană și cum putem să înțelegem mai bine toate aceste mecanisme. Pe parcursul celor trei ani de facultate ai luat parte la multe acțiuni de voluntariat care s-au concentrat pe informarea cetățenilor cu privire la ce este UE și cum ne influențează statutul de cetățean european viața de zi cu zi. De ce ai ales să faci asta și cum ai făcut-o propriu-zis? Pot spune că motivația a fost mai curând una de ordin personal. În momentul în care am aplicat la facultate, am venit cu aproape zero cunoștinte în domeniu.

Anterior făcusem un liceu cu profil pedagogic, aveam formare de învățător-educator, iar în momentul în care am ajuns la facultate a trebuit să depun un efort suplimentar în comparație cu colegii mei, să înțeleg ce se întâmplă în UE. Totul a început, practic, cu o activitate desfășurată de Biroul de Informare al Parlamentului European de România, în colaborare cu câteva instituții, prin care formau promotor pentru democrația europeană. Acolo am avut oportunitatea să văd că, de fapt, nu sunt atât de lipsită de cunoștințe, acolo am avut ocazia să văd că pot fi o voce atât pentru mine, cât și pentru cei din jurul meu și în ceea ce privește modalitățile în care am concretizat practic aceste acțiuni, am avut mai multe componente. Am avut, pe de o parte, activități de informare offline, care sunt de altfel și cele mai eficiente, am putut să comunic cu oamenii. Prima mea acțiune, de exemplu, a fost să mă întorc la liceul unde am învățat și să informez practic câteva clase despre ceea ce face UE. Am organizat ateliere de lucru, am organizat quiz-uri și activități prin care să-i pot atrage și să-i pot ajuta să se informeze. Ulterior, am luat parte la mai multe acțiuni care s-au desfășurat online, de exemplu, pe parcursul anului trecut am fost membră în echipa unui podcast desfășurat la facultatea la care am învățat. Acolo ce am făcut practic a fost să simplific știrile europene, să aduc în atenția publicului, în special a publicului tânăr, ceea ce face UE și să fac cumva pe înțelesul lor. Cam astea au fost în principiu activitățile pe care le-am desfășurat și modul în care am încercat să simplific ceea ce face UE.

Ai realizat interviuri cu europarlamentari, ceea ce pentru un student poate fi o provocare. Cum te-ai pregătit pentru interviuri și ce ai învățat din această experiență?

Cristina Baltag: În cadrul podcastului pe care l-am desfășurat anul trecut, a fost și o componentă de interviuri cu deputați europeni, pe care am și coordonat-o. Aici au fost două etape: pe de o parte, atunci când eram moderator propriu-zis și atunci când aveam alți moderatori desemnați. Ceea ce făcea un moderator era practic că se pregătea pentru interviul respectiv realizând, în primă fază, un profil al europarlamentarului de îndată ce aveam confirmarea că vom avea un anumit europarlamentar prezent. Realizam practic o fișă a activității respectivului europarlamentar, cu formare profesională și activități relevante, activități care ne pot face pe noi mândri că avem astfel de reprezentanți sau activități care ne inspiră să ne implicam și noi în conturarea viitorului Europei. Ce am învățat? Faptul că și europarlamentarii sunt oameni. Uităm de multe ori că oamenii pe care îi alegem sunt acolo trimiși practic să-și realizeze job-ul. Am mai învățat și că pentru a fi europarlamentar ai nevoie de vocație, în sensul în care am stat de vorbă cu oameni foarte dedicați, care erau angrenați foarte activ în conturarea viitorului Europei, aveau stabilite anumite direcții, anumite activități pe care doreau să le implementeze și anumite viziuni despre cum ar trebui să arate UE, anumite critici pe care le-au adus, dar ceea ce am remarcat a fost faptul că erau oameni dedicați meseriei lor, practic.

Pare că pentru tine acum este clar de ce este importantă UE și cum îți afectează ție viața astăzi și pe viitor. Spune-mi dacă după toată activitatea ta în jurul instituțiilor și problematicii europene te vezi mai mult ca cetățean european și de ce?

Cristina Baltag: În mod inevitabil, eu mă simt mai mult cetățean european și asta tocmai datorită faptului că am fost implicată în diverse activități care mi-au putut contura mai bine această identitate. Până să ajung la facultate, până să învăț despre instituțiile UE, despre politici și despre modul în care se desfășoară sau inclusiv despre istoria Uniunii Europene nu pot spune că aveam informații foarte bine stabilite. Adică, daca m-ar fi întrebat cineva ce sunt, ce cetățenie am, aș fi spus că sunt cetățean român și atât. În schimb, datorită faptului că am putut să am acces la acest set de informații, am putut să beneficiez de opoturnități oferite mijlocit sau direct de UE, acum pot spune că sunt cetățean european. Mi-e greu să mă identific altfel și asta pe de o parte face referire sau reiese din faptul că am desfășurat respectivele activități și pe de altă parte reiese și din preocupările mele directe. Adică, în momentul în care ascult să spunem un podcast, în momentul în care am activități recreative, în mod automat mă conectez cu simbolisticile europene, în mod automat asociez deja steagul UE mult mai rapid sau îl identific mult mai rapid decât aș face cu steagul României. Majoritatea activităților la care am participat au avut exact această temă, informarea cu privire la ceea ce face UE. Atunci este mult mai ușor să mă identific ca cetățean european.

Aș vrea să vorbim un pic și despre Conferința privind Viitorul Europei, care reprezintă o ocazie unică pentru cetățenii europeni de a dezbate provocările și prioritățile Europei. În contextul acestei conferințe, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană s-au angajat să asculte cetățenii europeni și să dea curs recomandărilor formulate de aceștia. Pare, într-adevăr, o ocazie pentru tineri, în special pentru cei implicați, așa ca tine. Spune-mi care ar trebui să fie prioritățile Europei din punctul tău de vedere? Ce recomandări ai?

Cristina Baltag: Cred că una dintre prioritățile UE ar trebui să fie de acum combaterea dezinformării. Într-adevăr, aceasta a fost și până acum, dar sunt de părere că mai ales în contextul pandemic, aceasta a luat o amploare foarte mare și asta are repercusiuni nu doar la nivelul conturării opiniei despre UE, ci la un nivel mult mai înalt, legat inclusiv de amenințări la adresa securității. Or, în acest context, cred că UE ar trebui să desfășoare mult mai multe acțiuni prin care să prezinte ceea ce face, de ce face aceste lucruri și să ajungă cumva la cetățeni mult mai ușor. Odată ce ne alegem europarlamentarii de exemplu, ulterior rar urmărim să spunem sau cetățeanul obișnuit nu mai urmărește la fel de atent ceea ce face respectivul europarlamentar. Nu mai vorbesc despre alte acțiuni pe care le interprinde Comisia sau poate Consiliul. De multe ori ajunge să aibă informații lacunare sau care nu sunt pe înțelesul tuturor despre ceea ce face cu adevărat în contextul în care UE nu își poate explica foarte bine deciziile. Acest lucru lasă loc de interpretări și există foarte mulți actori care speculează aceste momente și ajung să fie formate anumite baze de oameni, un electorat, să spunem, foarte instabil. Am spus că e o amenințare la adresa securității, inclusiv datorită faptului că vedem conturate tot mai multe mișcări extremiste. Lucrul ăsta mie cel puțin mi se pare foarte înspăimântător.

Nu mă așteptam, de exemplu, ca în România să vedem ascensiuni extremiste. Din acest motiv, cred că UE ar trebui să se concentreze pe combaterea dezinformării, în special în spațiul online și pentru că am adus în discuție spectrul de comunicare online, cred că și aici UE ar trebui să intervină și să creeze anumite reglementări pentru spațiul digital. Este foarte ușor să propagi știri false în online. Știu cât este de greu să le combați, având în vedere că ele circulă cu o viteză mult mai mare și există nenumărate modalități prin care ele pot ajunge mult mai ușor la cetățeni. O altă preocupare pe care o aveam legată de viitorul Europei (ca o paranteză, preocuparea asta o aveam dinainte să vină pandemia) se referă la combaterea inechităților sociale sau de coeziune, care există în UE. Nu este un secret sau nu este o surpriză pentru mine faptul că în continuare în UE avem niveluri diferite de trai, în funcție de situarea unui anumit stat membru. Cred, mai ales în contextul în care pandemia ne-a arătat, să spunem, care sunt slăbiciunile statelor, cred că o redresare echitabilă ar trebui să fie una dintre prioritățile Uniunii Europene și m-am bucurat astăzi când președinta Comisiei Europene a prezentat starea Uniunii Europene, că a pus accent tocmai pe faptul acesta, că este nevoie de o redresare echitabilă.

Ce așteptări au tinerii de la instituțiile europene? Ce crezi că ar trebui schimbat pentru ca fiecare elev sau student să se simtă cetățean european?

Cristina Baltag: Nu știu exact ce cred toți tinerii, dar cel puțin cei din sfera cu care interacționez eu au așteptări foarte mari de la instituțiile UE și ca o tendință generală am observat că se așteaptă la acțiuni mult mai ferme din partea instituțiilor europene. Revin la referirea cu privire la contextul pandemic, pentru că mai ales la începutul pandemiei am văzut cum statele practic și-au închis granițele. Ori, în acel context, majoritatea cetățenilor, sau cel puțin tinerii cu care am interacționat eu, au fost dezamăgiți că UE nu a putut impune statelor membre că acele granițe trebuie menținute deschise. Practic, lumea nu neapărat că a luptat, dar s-a străduit să îl obțină. Or, în acest context, tinerii se așteaptă ca instituțiile Uniunii Europene să adopte poziții mult mai ferme. Or, statele membre demonstrează de multe ori că sunt individualiste. Pe de o parte, e de înțeles lucrul acesta, dar, repet, instituțiile UE dau uneori dovadă de un proces mult prea sinuos de luare a deciziilor, care poate avea interpretări nu foarte pozitive.

Cum ar trebui să comunice instituțiile europene cu tinerii ca să ajungă la ei, să vorbească pe limba lor?

Cristina Baltag: Cred că tocmai asta este cheia. Pentru a vorbi pe limba lor, instituțiile europene sau Uniunea Europeana în ansamblu, ar trebui să ajungă tocmai acolo unde sunt tinerii. Or, tinerii… acum depinde. Trebuie și ei clasificați. De exemplu, eu ca segment de vârstă, să spunem că utilizez o anumită frecvență, anumite canale de social-media. Însă, cu cât coborâm vârsta, acestea se diversifică. Or, în aceste contexte, cred că UE ar trebui să ajungă pe acele canale de comunicație unde sunt și tinerii, să vadă cum comunică aceștia și cum pot simplifica tot acest proces de informare. Prea puține inițiative sunt care să simplifice practic ceea ce face UE. Cred că o cheie de comunicare eficientă ar fi tocmai realizarea, să spunem, a unui newsletter pe înțelesul tinerilor. Ori intrarea tocmai pe acele canale de comunicații unde sunt și cei mai tineri europeni. Doar în felul acesta cred că ar putea ajunge la acel public-țintă din sectorul mai tânăr. Mergând, practic, unde ei comunică, unde ei se simt bine și încercând cu adevărat să simplifice ceea ce face UE.

Care sunt principalele teme de interes pentru tine și pentru colegii tăi? Care sunt subiectele ce ar trebui dezbătute mai îndeaproape? Ce griji au tinerii privind viitorul Europei?

Cristina Baltag: Aici am rămas de multe ori surprinsă, pentru că, repet, perspectiva pe care o am este foarte posibil să fie subiectivă, întrucât am interacționat cu tineri care sunt într-adevăr preocupați de viitorul Europei, iar tinerii cu care am interacționat eu sunt preocupați de un viitor ecologic, un viitor în care energiile regenerabile să devină o modalitate comună de furnizare a energiei. Tinerii cu care am interacționat eu sunt, de asemenea, preocupați de aprofundarea integrării și reducerea decalajelor care există între statele membre ale UE. Tinerii aceștia își doresc mai curând o Europă care să se prezinte într-o formă mult mai federalizată. Deși, daca ar fi să analizăm pozițiile pe care le adoptă anumite state, vom vedea că lucrul acesta este extraordinar de greu de implementat. Există state foarte sceptice, inclusiv la adoptarea de măsuri economice sau adoptarea de decizii care sunt mai curând dintr-o zonă soft a politicilor. În condițiile acestui scepticism, mă îndoiesc că este posibilă o federalizare, dar, în continuare sunt tineri care-și doresc o Europă mult mai federală.

Ce crezi că poți face tu pentru a-ți convinge mai mulți colegi să se implice, să propună și să dezbată provocările și prioritățile Europei?

Cristina Baltag: Aici este destul de greu, pentru că deja vorbim despre niște segmente ale populației care sunt foarte reduse. Mă refer aici la interesul pentru Uniunea Europeană. Nu foarte multă lume îl are, cu atât mai mult anumiți tineri. De multe ori, la evenimentele la care am participat am remarcat că se repetă prezența anumitor oameni. De multe ori sunt cam aceiași tineri interesați de viitorul Europei. Or, în condițiile în care eu trebuie să depun un efort pentru a-i convinge, deja devine foarte dificil. Eu nu pot decât să le arăt ceea ce face UE pentru ei, cum le influențează viața și de ce ar trebui, totuși, să fie interesați de ceea ce se întâmplă acolo. Conferința privind Viitorul Europei mi se pare o oportunitate foarte bună, iar platforma pe care au creat-o cred că ar trebui în continuare menținută. Faptul că poți comunica, îți poți expune ideile într-un mod deschis, poți interacționa cu tineri de peste tot din UE reprezintă, cred, o oportunitate unică. Deși n-ar trebui să fie o oportunitate unică, ar trebui să fie cumva o normă, să creăm canale de comunicare între cetățenii UE. Cred că asta ar fi una dintre oportunitățile cele mai vizibile pentru tinerii implicați. Iar pentru cei care încă nu au văzut neapărat avantajele pe care le aduce, nu știu, interesul față de UE, cred că ar trebui să popularizăm mai des oportunitățile pe care le oferă.

Am avut ocazia să văd, practic, câte oportunități poate oferi UE și nu mă refer strict la instituțiile Uniunii Europene, ci și la activități conexe, desfășurate de ONG-uri. Foarte multe ONG-uri care au finanțare europeană, care accesează de fapt finanțare europeană desfășoară activități prin care creează punți de legături între tinerii europeni. Pentru un tânăr, să poată interacționa cu o persoană de altă naționalitate cred că este o șansă prin care el își poate dezvolta networkingul. Or, dacă ajunge în punctul în care cunoaște persoane noi, în care se bucură de ceea ce oferă UE, atunci cred că va manifesta mai mult interes. În momentul în care tinerii ajung aici și vorbesc cu drag și cu placere despre activitățile la care au luat parte, cred că într-adevăr o să crească interesul și pentru ceea ce reprezintă UE în ansamblu.

Pe final, te-aș ruga să-mi spui mie, dar și cetățenilor, cum percepi tu ca tânăr Conferința privind Viitorul Europei. Simți că faci parte din schimbare, acum că îți poți spune părerea ca cetățean european, știind că recomandările tale vor fi luate în calcul?

Cristina Baltag: Așa cum spuneam, mi se pare o ocazie unică, deși din nou repet, n-ar trebui să reprezinte o ocazie unică, ar trebui să aibă o frecvență mult mai mare. Mi se pare extraordinar faptul că avem parte de o consultare directă, mi se pare un proces sau un punct dintr-un proces democratic foarte amplu. Mi se pare, într-adevăr, că recomandările pot fi luate în calcul. Nu mă refer aici doar la instituțiile UE și la modul în care poate vor implementa anumite idei, dar faptul că eu pot să propun o idee, pot să organizez anumite activități în orice oraș, mă refer aici numai la România pentru că ăsta ar fi publicul-țintă dacă aș organiza acum o activitate, mi se pare din nou o oportunitate: faptul că cetățenii UE pot comunica deschis între ei, își pot susține ideile, pot vedea care sunt preocupările celorlalți cetățeni. Văzusem anumite opinii destul de reticente cu privire la Conferință. Unii afirmau că, de fapt, nu ar fi atât de relevant, pentru că nu participă atât de mulți cetățeni încât să existe legitimitate. Aici nu aș fi de acord. Faptul că există un anumit segment al populației, al cetățenilor europeni care sunt interesați să desfășoare activități, să se implice, să își exprime practic ideile pe care le au cu privire la ceea ar putea face UE mai bine atât pentru ei, cât și pentru Uniune în ansamblu, reprezintă un mare plus și mi-e greu să cred că nu ar avea legitimitate, în condițiile în care vorbim deja despre niște persoane interesate de ceea ce face UE, interesate de cum le influențează viață. Lucrul acesta nu este o opțiune. UE ne influențează viața, iar cu ocazia acestei Conferințe putem ajuta și noi la conturarea anumitor direcții. În limita posibilităților, sunt sigură că oricum aceste idei vor ajunge să fie implementate.

  • Pentru ca vocea ta să se facă auzită, UE te invită să participi la consultările Parlamentului European cu tinerii și să transmiţi mai departe ideile tale pe youthideas.eu.
  • După ce ți-ai împărtășit ideea pe site, alți utilizatori care sunt de aceeași părere cu tine îi pot da “Like” sau o pot comenta. De asemenea, platforma îți pune la dispoziție resursele necesare în cazul în care , vrei să citești mai multe informații despre un anumit subiect care te interesează.

    Nu mai pierde timpul și împărtășește-ți ideile acum pe youthideas.eu.
    Articol susținut de Parlamentul European​

    Comenteaza cu profilul de FB
    Advertisements

    NATIONAL

    Coșmarul României în plină criză COVID: O nouă zi fără niciun pat liber la ATI

    Publicat

    in

    De

    Nici sâmbătă în spitalele din România nu mai este liber niciun pat la terapie intensivă. România a doborât sâmbătă încă un record negativ, cu 1.737 pacienţi COVID la ATI.

    Conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la nivel național există 1613 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19. În București sunt avizate de DSP 336 paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19.

    De asemenea, la nivel național există o rezervă operațională de 168 paturi ATI destinate pacienților de COVID-19. Aceste paturi sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienților ATI depășește capacitatea secțiilor principale.

    1.739 paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii țări.

    La nivel național, la acest moment, nu sunt paturi ATI libere, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2.

    „Se lucrează în continuare pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare. Menționăm faptul că în procesul de operaționalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiții medicale și care sunt și confirmate cu SARS-COV-2 pentru că în aceste cazuri respectivii pacienți prezintă afecțiuni grave ce pot constitui comorbidități și sunt expuși unui risc mult mai mare”, transmite Grupul de Comunicare Strategică.

    Comenteaza cu profilul de FB
    Advertisements
    Citeste mai mult

    NATIONAL

    ÎNGRIJORĂTOR O fetiță de 6 ani din Argeș și o adolescentă de 17 ani din Buzău au murit de COVID

    Publicat

    in

    De

    O fetiță de 6 ani din Argeș și o adolescentă de 17 ani din Buzău au murit de COVID. Ambele aveau și alte probleme de sănătate, iar adolescenta era nevaccinată.

    În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 350 decese asociate COVID-19.

    Dintre cele 350 de decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 ani și unul la categoria de vârstă 10-19 ani.

    Decesul de la grupa de vârstă 0-9 ani este al unui pacient din județul Argeș, în vârstă de 6 ani, o fetiță, care prezenta comorbidități.

    Decesul de la grupa de vârstă 10-19 ani este al unei fete din județul Buzău, în vârstă de 17 ani, care prezenta comorbidități și era nevaccinată.

    Comenteaza cu profilul de FB
    Advertisements
    Citeste mai mult
    Publicitate
    Publicitate

    Curtea de Argeș

    Publicitate

    Mioveni

    În Trend