Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

VIDEO Imagini spectaculoase de peste 4.3 milioane de vizualizări: Cum s-a trăit ultimul tur de la Abu Dhabi în boxa celor de la RedBull

Publicat

in

Sezonul 2021 al Formulei 1 a fost unul intens până la ultimele viraje. Max Verstappen a câștigat la limită în fața lui Lewis Hamilton, iar olandezul a cucerit în premieră titlul mondial. Ultimul tur de la Abu Dhabi a avut o încărcare apare, iar imaginile din boxa celor de la RedBull vorbesc de la sine despre presiunea fantastică.

Inginerii și mecanicii de la RebBull au trăit cu sufletul la gură ultimul tur de la Abu Dhabi. Au sperat, s-au bucurat când Max l-a depășit pe Lewis, iar apoi au trăit emoții mari atunci când britanicul a fost aproape să-și ia locul înapoi.

Imaginile au adunat peste 4.3 milioane de vizualizări în 13 ore.

Verstappen a devenit primul olandez care câștigă titlul în Formula 1, pilotul în vârstă de 24 de ani reușind să oprească hegemonia lui Lewis Hamilton în Marele Circ.

Victoria de pe Yas Marina Circuit îi va aduce olandezului o creștere substanțială a salariului său: de la 19.6 milioane de lire sterline la 31.5 milioane de lire sterline pe an.

S-ar putea să te intereseze pe aceeași temă:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Sorin Oprescu rămâne în arest în Grecia

Publicat

in

De

​​Parchetul Curții de Apel Grecia a decis miercuri ca Sorin Oprescu să rămână în arest în Grecia, urmând ca instanța elenă să decidă dacă acesta va fi extrădat. Reamintim că fostul primar al Capitalei – condamnat definitiv vineri la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție și dat în urmărire de către Poliția Română după ce a fugit din România – a fost prins marți la Atena.

Sorin OprescuFoto: Vadim Ghirda / Associated Press / Profimedia Images

Pe numele lui Sorin Oprescu autoritățile din România au emis un mandat european de arestare, iar miercuri Parchetul Curții de Apel de la Atena a decis ca fostul primar – reținut marți în Grecia – să rămână în arest până la judecarea cererii de extrădare de către instanță.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Problema noastră nu sunt impozitele prea mici

Publicat

in

De

Problema noastră nu este una de fiscalitate sau, mai pe înțeles, este puțin important cum așezăm povara fiscală, atât timp cât redistribuirea veniturilor bugetare vizează exclusiv câștiguri electorale.

baniFoto: Dreamstime.com

Se vorbește mult zilele astea despre procentul din PIB reprezentat de veniturile bugetare, care este redus, cel mai mic din UE și de aici necesitatea de a majora sau de a reașeza sistemul de taxe și impozite. Și nu se sesizează deloc că, simultan, ministerul Finanțelor se întrece în a scuti otova de impozite salariații din ramuri întregi de activitate. Banii care urmează, ipotetic, a fi obținuți în plus sunt gata cheltuiți pentru a acoperi sumedenie de excepții și erori intenționate ale politicii de venituri orientate spre cumpărarea de voturi.

Să fie clar, discuția despre venituri bugetare care trebuie să crească nu a intervenit ca o necesitate obiectivă, așa cum ar fi normal pentru un stat preocupat de viitorul finanțelor publice.

Virusul este cel care ne-a salvat de la faliment încă din 2020 grație Comisiei Europene care a renunțat temporar să mai impună limite deficitului bugetar

Or noi, ca stat, în perioada de glorie a relaxării cantitative mondiale în care inflația dispăruse cu desăvârșire, ne imprumutam oricum la dobânzi junk. Odată cu revenirea inflației în lume perspectiva contractării de noi împrumuturi pentru a finanța deficite gemene sărite de pe fix de multă vreme se închide brutal.

Costurile cu dobânda se anunță inacceptabile pentru România, ca atare finanțarea a 95% cheltuieli fixe cu salarii și pensii se anunță foarte dificilă în pofida inflației care salvează doar nominal situația. Această realitate obiectivă nu o vom putea regăsi însă în discursul autorităților pentru că ea ar releva că vinovații pentru situație nu sunt nici Covid ul, nici Putin ci politica de venituri și cea fiscală din ultimii ani care a ignorat bunul simț economic.

În fapt, virusul este cel care ne-a salvat de la faliment încă din 2020 grație Comisiei Europene care a renunțat temporar să mai impună limite deficitului bugetar. PNRR cu zecile lui de miliarde de euro alocate României, asta a fost singurul argument pentru care agențiile de rating nu ne-au prăbușit la altfel meritatul junk.

Însă noi vrem să-l renegociem, nu pentru că s-au schimbat circumstanțele economice, ci pentru că nu putem vărsa în pensii procentul adecvat din punct de vedere electoral. Apropierea anului 2024, reizbucnirea inflației, creșterea inevitabilă a dobânzilor pun toate presiune pe clasa politică pentru a finanța promisiuni electorale.

E nevoie de bani ca să nu nemulțumești atâția scutiți de impozite, nu glumă!

Odată stabilit lucrul acesta, mai trebuie doar vândută povestea, găsit un țap ispășitor astfel încât impozitarea mai mare și mai grea să fie înghițită la fel de ușor atât de electoratul PSD cât și de cel al PNL, astfel încât niciuna dintre formațiuni să nu aibă de suferit doctrinar cum ar veni. Astfel, impozitarea va trebui să crească suficient de mult încât să pară social-democrată și suficient de puțin încât să pară un compromis acceptabil din punct de vedere liberal. Grea misiune teoretic, dar foarte fezabilă dat fiind norocul cu războiul lui Putin, răutatea proverbială a agențiilor de rating și desigur oculta mondială reprezentată la vârf de FMI, BM, CE, BRI sau ce s-o mai găsi.

Se mai vorbește despre introducerea impozitării progresive și renunțarea la cota unică (care nu mai e demult unică) pentru a majora acel rușinos procent din PIB reprezentând veniturile bugetare. Am mai avut impozitare d-asta. Vestea proastă este că nicicând, indiferent cum am așezat sistemul de taxe, nu am reușit să ne apropiem măcar de media europeană.

Explicația cea mai simplă pentru acest paradox constă desigur și în relația direct proporțională dintre înăsprirea fiscalității și expansiunea economiei nefiscalizate. Pui 3 puncte de PIB in plus la venituri bugetare din majorare de taxe și te trezești cu o evaziune de cam aceiași amploare în scurt timp. Eu tind să cred că această plafonare a veniturilor bugetare ca procent în PIB nu este dată doar de evaziune, ci și de lipsa taxării în unele domenii. De exemplu, într-un an agricol bun PIB-ul crește semnificativ, dar veniturile bugetare ca raport în PIB nu. Ce ne spune nouă chestia asta? Se pare că nimic, dar ia să ne mai gândim un pic, că nu doare.

Bref, ca să n-o mai lungim, dacă nimic nu împiedică ca 95% din 27% venituri bugetare să fie cheltuite pe salarii și pensii, ce-ar putea împiedica ca același lucru să se întâmple la să zicem 40%?

Exact…deși există o lege în vigoare numită a responsabilității fiscal-bugetare. Ne-a fost băgată pe gât de FMI sătul să vadă cum repetăm la nesfârșit aceleași greșeli de politică fiscală și ajungem mereu la ei în prag de faliment. Ce-am făcut cu ea? Prin derogare, wageledgrowth.

N.Red Daniel Oanță este expert principal în cadrul BNR. Opinia exprimată mai sus este una care nu angajează instituțiile cu care este asociat.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend