Vin vești bune pentru români fix înainte de sărbătorile pascale. Unul din cele mai iubite produse tradiționale, nelipsite de pe masa românilor, s-a ieftinit. În 2023, prețurile au explodat, însă acum situația s-a schimbat!

Preţul mediu al ouălor în România, la poarta fermei, a scăzut cu peste 15% faţă de perioada similară a anului trecut, mai mult decât media Uniunii Europene, arată o analiză XTB România.

“După scumpiri anuale de peste 37% în 2023, ouăle au devenit mai ieftine, atât în România, cât şi în celelalte state membre. Pentru România, este cel mai mic preţ din noiembrie 2023. Excepţie este Estonia, unde preţul a urcat cu 22,9% faţă de perioada similară anului trecut”, conform datelor Comisiei Europene (CE), citate de XTB România.

Potrivit analizei CE, anul acesta producţia de ouă a UE ar putea creşte uşor, cu 0,7% faţă de anul trecut, până la 6,8 milioane de tone, pe fondul unui plus de producţie a majorităţii statelor. În schimb, România este una dintre excepţii, aşteptându-se o reducere cu 1,4% a producţiei, precizează sursa citată.

“Reducerea preţurilor la ouă în UE este influenţată şi de scăderea costurilor cu furajele. La nivelul UE, costurile cu cerealele şi proteinele din hrana păsărilor au scăzut la 34 euro per 100 de kilograme de produs de la 73 euro cu un an în urmă”, se mai spune în comunicat.

De altfel, în februarie anul acesta s-au raportat cele mai mici costuri medii din ianuarie 2020

“Tradiţiile legate de sărbători pot influenţa semnificativ traiectoria de consum pentru alimente specifice, cum ar fi ciocolată sau ouă”, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de tranzacţionare şi investiţii pe bursele internaţionale.

Potrivit cercetării, preţul ouălor atinge cote aproape record în multe părţi ale lumii, reflectând o piaţă bulversată de epidemii, cerere mare şi costuri în creştere pentru fermieri. Unul dintre principalii vinovaţi este gripa aviară. Focare ale acestei boli respiratorii letale au fost raportate în Europa, Africa şi Asia în 2020 şi s-au răspândit în America de Nord în 2021. Numai în 2022, peste 131 de milioane de păsări de curte din întreaga lume au fost afectate, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În Europa, preţurile ouălor sunt cu 10% până la 15% mai mici decât anul trecut, dar sunt încă aproape duble faţă de cele din 2021

“Stabilizarea pieţei ouălor, chiar şi după diminuarea impactului gripei aviare, poate fi un proces îndelungat. O fermă are nevoie de trei până la şase luni pentru a reface un efectiv de păsări, ceea ce menţine oferta redusă şi preţurile ridicate. Astfel, în perioadele de inflaţie, profiturile pot fi greu de obţinut pentru fermieri”, mai arată analiza.

Cheltuielile cu hrana pentru pui reprezintă până la 70% din costurile unui fermier, iar preţurile furajelor s-au dublat între 2020 şi 2022. Condiţiile meteorologice adverse, întreruperile cauzate de pandemia de coronavirus şi războiul din Ucraina, care a dus la creşterea preţului grâului şi al altor culturi, au alimentat această situaţie, afirmă analiştii XTB.

Producţia de ouă a crescut faţă de nivelurile din urmă cu un an, însă ouăle au un tipar sezonier. Având în vedere că Paştele catolic a fost mai devreme decât de obicei în acest an, s-a observat o tendinţă ascendentă a preţurilor mai devreme decât în mod normal în statele catolice.

În mod obişnuit, după sărbătorile de Paşte, când cererea se normalizează, preţurile ouălor au tendinţa de a scădea. Această perioadă post-sărbători este importantă pentru observarea tendinţelor de stabilizare a preţurilor într-un context de producţie afectat de perturbaţii sanitare, adaugă Radu Puiu.

În martie 2024, inflaţia în zona euro a scăzut de la 2,6% la 2,4%, conform datelor publicate de Eurostat, marcând un minim al ultimelor patru luni şi confirmând datele preliminare. Chiar dacă cele mai recente cifre arată că inflaţia anuală în Zona Euro a început să scadă până la 8,5% în februarie, sectorul alimentelor, alcoolului şi tutunului au avut o rată de 2,7%, în scădere de la 3,9% în luna precedentă.

Această tendinţă a ouălor mai scumpe s-a observat inclusiv în industria de panificaţie. O parte dintre brutari explorează alternative pentru reducerea sau eliminarea completă a ouălor din reţete. Motivaţiile sunt diverse, incluzând adaptarea la preferinţele consumatorilor pentru diete bazate pe plante, controlul costurilor şi dezvoltarea de produse fără alergeni. În contextul creşterii preţurilor ouălor în 2022 şi 2023, mulţi brutari încearcă în continuare să minimizeze dependenţa de acest ingredient.

Grupul XTB este un furnizor internaţional de produse, servicii şi soluţii tehnologice de tranzacţionare şi investiţii. Entităţile Grupului XTB sunt supravegheate de cele mai mari autorităţi de reglementare din lume, inclusiv FCA, CySEC şi KNF.

Într-o lume tot mai polarizată, un eveniment recent organizat la București și intitulat „Living Bookshelf” („Bibliotecă vie”) a adunat laolaltă, în dialog, zeci de cetățeni străini și de români. Mai exact, opt cetățeni străini cărora românii le-au pus întrebări despre viața lor și percepția legată de România.

Living BookshelfFoto: Ysabelle Modesto Tumbado / Scoala 9

• Potrivit Institutului Național de Statistică, există aproape 55.000 de imigranți cu domiciliul permanent la noi și 293.000 cu domiciliul temporar.

Evenimentul „Living Bookshelf” („Bibliotecă vie”) a fost organizat în aprilie de către Fundația Terre des Hommes. Cetățeni din Siria, Mexic, Pakistan, Ucraina sau Rwanda au răspuns la curiozitățile românilor, scrie siteul de educație Școala 9, care a reflectat evenimentul.

Întâlnirea s-a derulat astfel: la mese s-au așezat un cetățean străin, ca o „carte deschisă” în privința sincerității, și trei români, pe post de ”cititori”. Acești „cititori” au avut la dispoziție aproximativ o oră pentru a adresa curiozitățile referitoare la „cartea”, biografia, viața celor din fața lor. În acest fel, cetățenii străini au reușit să-și împărtășească poveștile de integrare și de refugiere în România.

„Pe imigranți îi recunoști după tricourile pe care și le-au inscripționat cu câteva atribute personale. De la „Ads, Box and Rock&Roll in Mexico” și până la „Friends all around the world”, fiecare tricou îți dă un mic indiciu despre „cartea” pe care urmează să o citești, asemenea unei prefețe”, scrie Școala 9.

Luis, mexicanul din lumea publicității ajuns în România

La a doua masă din stânga s-a așezat Luis Miguel Covarrubias Pous, un imigrant din Mexic.

Luis spune că arta a fost pasiunea lui toată viața. Chiar și artele mai dure aparent: artele marțiale. Luis spune că de la artele marțiale, și până la arta muzicală, toate au contribuit la formarea lui.

În Mexic, Luis a lucrat în studiouri de design renumite și în agenții de publicitate, iar în România continuă să facă „artă pentru a trăi”. Spune că în țara natală a fost „un mic rockstar”, fiind solistul uneia dintre cele mai populare trupe de hardrock. Tot acolo și-a cultivat și pasiunea pentru artele marțiale, cea mai bună modalitate prin care își depășește limitele și își învinge temerile.

Ultimele capitole din viața lui s-au scris, însă, în țara noastră. „Am venit în România acum doi ani, m-am îndrăgostit și m-am căsătorit cu o româncă frumoasă și talentată”, povestește Luis.

„Ceea ce am simțit din partea românilor e curiozitate”

Luis spune că a reușit să se integreze în România destul de ușor, având susținerea soției sale. La venirea din Mexic, povestește că a simțit curiozitate din partea românilor.

„Acum, pentru că a crescut numărul imigranților care vin în scop de muncă din țări precum Sri Lanka, Nepal, Filipine, Bangladesh, India, Pakistan etc., care lucrează în servicii (food delivery, Horeca), au crescut interacțiunile și poate și interesul pentru persoanele străine care se află în România”, spune Rodica Novac, Senior Protection Officer la Fundația Terre des hommes România.

Curiozitatea a legat și discuția la masa pătrată de la „Living Bookshelf”. După ce și-a spus povestea de integrare, cei trei „cititori” au început să pună întrebări.

Spune-mi despre tine

Curiozitățile celor trei cititori români despre viața lui Luis au fost foarte variate. „Cititorii” au vrut să afle de la Luis dacă încă este într-o relație cu persoana pentru care s-a mutat în România. Apoi au venit întrebări despre câți copii are în Mexic și când și-a vizitat ultima dată țara natală.

Unele întrebări au vizat sentimentele lui Luis în legătură cu țara natală. Acesta a fost întrebat dacă a cunoscut mexicani aici cu care să se fi împrietenit, dacă îi e dor de casă sau de ocean.

„Și noi și mexicanii avem complexul celui cucerit”

„Mi s-a părut interesant că Luis a punctat mai ales asemănările dintre cultura românească şi cea mexicană, şi anume faptul că atât noi, cât şi mexicanii suferim de pe urma unui «complex of the conquered» (complex al cuceritului, n.r.), în sensul în care tindem să ne considerăm inferiori în comparație cu țările dezvoltate, de multe ori poate chiar fără să fim conştienți că o facem”, povestește Roberta.