Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO Europenii vor trimite o misiune către Venus. La ce întrebări speră să afle răspuns

Publicat

in

Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat că a aprobat trimiterea unei sonde care va ajunge pe orbita lui Venus după 2030, iar anunțul vine la nici zece zile după ce NASA a spus că va trimite două misiuni către cea mai fierbinte planetă din Sistemul Solar. Venus este o destinație foarte interesantă, sondele ajung mai ușor la ea decât la la alte planete și totul este și mai palpitant după ce în 2020 s-a discutat pe larg despre teoria cum că ar putea să exste viață acolo.

ESA a anunțat că sonda EnVision va fi trimisă către Venus, dar nu mai devreme de 2031, posibili ani de plecare putând fi 2032 sau 2033. Călătoria va dura 15 luni și sonda va face o orbită completă în 92 de minute, la altitudini ce variază între 220 și 540 km.

Venus este cea mai apropiată planetă de Terra, distanța fiind de 38-40 milioane km.

EnVision va avea un pachet bogat de instrumente, inclusiv spectrometre pentru a studia atmosfera, suprafața, gazele din atmsoferă și schimbările legate de vulcanii activi.

Venus este cea mai apropiată planetă de Pământ și este extrem de strălucitoare pe cerul nopții. Nu este însă și o planetă pe care să putem vreodată trăi, temperaturile trecând de 450 de grade Celsius, iar presiunea atmosferică este de aproape 100 de ori mai mare decât pe Terra.

Peste 40 de misiuni au pornit către Venus, începând cu o misiune sovietică din 1961. Sovieticii au fost perseverenți cu programul Venera, trimițând o mulțime de sonde către Venus între 1961 și 1985. NASA a trimis și ea mai multe misiuni și va reveni după 2027.

Un mare mister ține de faptul că, deși Venus este de dimensiunea Terrei și are compoziție asemănătoare, a avut un destin atât de diferit: are temperaturi de peste +450 de grade, are o atmosferă toxică și nori ce conțin acid sulfuric. Din cauza acestor condiții extreme este greu ca o sondă trimisă de oameni să ajungă la suprafață.

Câteva dintre întrebările la care ESA ar vrea un răspuns prin viitoarea misiune sunt:

Cum a ajuns Venus așa?
Este încă activă geologic?
A putut găzdui acum foarte mult timp oceane sau chiar forme de viață microscopice?

Ce lecții putem trage din evoluția planetelor telurice în general, în timp ce descioperim tot mai multe exoplanete care seamănă cu Pământul din unele puncte de vedere?

ESA a avut o misiune care s-a dovedit a fi un succes răsunător: Venus Express (2005-2014) care a studiat mai ales atmosfera, dar a realizat descoperiri dramatice legate de posibile puncte active de vulcanism la suprafața planetei.

În 1982, sonda sovietică Venera 14 a rezistat 127 de minute pe suprafața venusiană trimițând imagini color, în premieră de pe această planetă, după ce în 1975 tot o sondă a URSS, Venera 9, a fost prima care a transmis imagini de pe suprafața venusiană, rezistând aproape o oră în condițiile dure de acolo.

Venera 13 și 14 au transmis și primul clip audio de pe o altă planetă, coborârea fiind înregistrată cu microfoane speciale. Mai mult, Venera 13 avea și un mic braț cu care a forat și a apucat un pic de sol venusian pe care l-a analizat cu instrumentele de la bord, concluzia fiind că este vorba de un fel de tuf (rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii sau nisipului provenite din erupțiile vulcanice).

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Maia Sandu și Igor Dodon ar ieși în turul doi la prezidențiale – sondaj

Publicat

in

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, 27,9% din respondenții deciși ai unui sondaj realizat de iData ar vota-o pe Maia Sandu, 13,3% – pe Igor Dodon, 5,7 % – pe Ion Chicu, 4,4% – pe Ion Ceban și 4,3% – pe Irina Vlah. Cât privește organizarea în aceeași zi cu alegerile a referendumului pentru aderarea la UE, 43% ar susține această idee, 43,9% sunt împotrivă, iar 13,1% sunt indeciși sau nu au dorit să răspundă. Datele se conțin în Barometrul iData pentru luna martie 2024, relatează stiripesurse.md

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al companiei sociologice iData, Mihai Bologan, a declarat că, cel mai probabil, în cazul alegerilor prezidențiale va fi nevoie de două tururi, deoarece Maia Sandu nu acumulează un procent destul de mare ca să poată câștiga din primul tur. Nu va acumula suficient nici chiar cu voturile din diasporă, chiar dacă se va vota masiv. Cât privește referendumul, datele sociologice arată că moldovenii sunt pro UE.

Barometrul mai arată că în martie 2024, tendințele lunilor precedente în ceea ce privește distribuirea încrederii în politicieni moldoveni rămân aceleași. Primii trei politicieni în care oamenii au cea mai mare încredere sunt: Maia Sandu – cu 24,3%, Ilan Șor – 11,49% și Igor Dodon – 11,2%.

În cazul alegerilor parlamentare, din cei deciși, 36,3% ar vota pentru PAS, 20,0% – pentru PSRM, 18,8% – pentru PP Șansă și 7,6% – pentru PCRM. Partidul politic Partidul Nostru ar obține votul a 4,7% din cei deciși.

Numărul celor care cred că lucrurile în Republica Moldova merg în direcția greșită a scăzut de la 49,5% în ianuarie 2024, la 47,3% în martie 2024. La fel a scăzut și numărul celor care declară că lucrurile merg într-o direcție bună, de la 39,5% în ianuarie 2024 la 37,7% în martie 2024. Numărul celor indeciși a crescut de la 11% în ianuarie la 15% în luna martie 2024.

La întrebarea despre nivelul de fericire, 18,3% din moldoveni s-au declarat foarte fericiți, 30,3% se simt mai degrabă fericiți, 35,4% simt un nivel mediu de fericire, iar nefericiți și deloc fericiți se simt 9,6% și 5,5%  din moldoveni.

Instituțiile cu cea mai mare încredere, conform „ratingului net”, sunt Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei, indicând o încredere substanțială în instituțiile religioase. Poliția vine următoarea, sugerând un nivel relativ ridicat de încredere în forțele de ordine. Instituțiile guvernamentale, cum ar fi Parlamentul și Guvernul, prezintă ratinguri de încredere pozitive, dar sunt mai scăzute decât în cazul instituțiilor religioase sau poliției.

Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la UE rămâne aproximativ la același nivel, cu o ușoară creștere – 57,4% martie 2024, în comparație cu 56,7% în ianuarie 2024. Concomitent, numărul celor care se declară împotriva integrării europene a scăzut de la 34,4% în ianuarie 2024 , la 32,8% în martie 2024.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1131 persoane din 322 de localități. Perioada de culegere a datelor a fost18-24, iar eroarea maximă de eșantionare este 2,85%.

Citeste mai mult

NATIONAL

Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu afirmă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO, că apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră, subliniind că România va continua să fie un actor influent şi constructiv în interiorul NATO, informează News.ro.

”Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. În cei 20 de ani de apartenenţă la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei respectându-şi angajamentele de securitate în zona Mării Negre. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv în interiorul NATO în vederea consolidării şi dezvoltării alianţei noastre în aşa fel încât garanţiile de securitate colectivă să asigure românilor stabilitatea şi siguranţa de care au nevoie pentru dezvoltarea României!”, a scris Ciolacu pe Facebook.

La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend