Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO Cătălin Predoiu este supărat pe magistrații activiști și acuză PSD: ‘Cât este de logic să reproşezi MJ că nu transformă proiectele în legi?’

Avatar

Publicat

in

Ministerul Justiţiei şi-a făcut datoria şi a elaborat proiectele de modificare a legilor justiţiei, dar nu avea posibilitatea să le treacă prin Parlament în lipsa unei majorităţi, a afirmat, joi seara, ministrul Cătălin Predoiu.

“Cât de corect este şi cât de logic până la urmă să reproşezi Ministerului Justiţiei că nu pocneşte din deget şi nu se transformă proiectele în legi? Ministerul Justiţiei are obligaţia să elaboreze proiectele. A făcut acest lucru, şi-a îndeplinit această obligaţie”, a declarat ministrul Justiţiei, într-un interviu la postul Realitatea Plus cu privire la bilanţul mandatului său la minister.

Citește și: Ludovic Orban îi răspunde lui ÎPS Teodosie: ‘Nu se interzic slujbele. Ele se organizează în anumite condiţii, pentru că este zonă carantinată’

Întrebat care ar fi cel mai mare eşec al său ca ministru în acest an de mandat, Predoiu a răspuns că îşi reproşează că nu a reuşit să explice suficient de bine în ce constă procesul de elaborare şi adoptare a unor astfel de acte normative.

“Cred că nu am reuşit să comunic foarte bine această etapizare a acestui plan, faptul că nu se poate realiza totul dintr-o dată. Nu am reuşit să comunic foarte bine faptul că avem o majoritate PSD în Parlament. care este aceeaşi care a blocat legile justiţiei şi că nu putem trece de ea. Nu am reuşit să comunicăm bine că nu putem să mergem cu legile justiţiei imediat ce le-am elaborat, pentru că (…) e nevoie de o dezbatere mai largă. (…) Ne-o cere şi Raportul de ţară, să avem o dezbatere solidă, robustă, ca să trimitem un proiect cu cât mai puţine greşeli. (…) Al doilea motiv pentru care nu putem să-l trimitem, nu putem să-l transformăm din proiect în lege peste noapte este pentru că nu dispunem de această majoritate. Acolo sunt în continuare oamenii care au destructurat legile justiţiei în 2017-2018”, a afirmat Cătălin Predoiu.

Citește și: Fotografie de ultim moment! Marcel Vela, imagine cu leul apărut în videoclipul lui Dani Mocanu

Ministrul Justiţiei anunţa, pe 30 septembrie, punerea în dezbatere publică, până pe data de 31 martie 2021, a propunerilor de modificare a legilor justiţiei – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

BREAKING – Germania nu recomandă vaccinul AstraZeneca persoanelor cu vârsta peste 65 de ani

Avatar

Publicat

in

De

Autoritățile germane recomandă, într-un proiect de declarație, ca vaccinul AstraZeneca împotriva Covid-19 să nu fie folosit pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani.

Într-o declarație a Comisiei Permanente pentru Vaccinuri din cadrul Institutului Robert Koch, principala agenție de sănătate publică din Germania, se spune că „nu există date disponibile în prezent pentru a stabili cât de eficient este vaccinul peste 65 de ani”, conform Financial Times. Din acest motiv, comisia a recomandat folosirea vaccinului doar pentru persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani.

Conform RKI, cele două vaccinuri aprobate de autoritățile UE – BioNTech / Pfizer și Moderna – au fost considerate „echivalente din punctul de vedere al siguranței și eficacității”.

Șeful AstraZeneca, Pascal Soriot, spunea recent pentru cotidianul La Repubblica: „Avem date care arată o producție masivă de anticorpi împotriva virusului la vârstnici, similar cu ceea ce vedem la persoanele mai tinere. Este posibil ca unele țări, din prudență, să folosească vaccinul nostru pentru tineri. E bine. Nu există suficiente vaccinuri pentru toată lumea. Deci, dacă vor să folosească un alt vaccin pentru persoanele în vârstă și vaccinul nostru pentru cei mai tineri, care este problema?”.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Curtea Constituţională amână decizia cu privire la legea prin care evazioniştii scapă de închisoare

Avatar

Publicat

in

De

Curtea Constituţională a României a amânat, joi, pentru 17 februarie, dezbaterile privind sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Guvernului şi Avocatului Poporului asupra legii prin care evazioniştii scapă de închisoare.

Pe 17 decembrie, Instanţa supremă a decis sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu neconstituţionalitatea proiectului adoptat de Camera Deputaţilor de modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede că se poate aplica o amendă în locul închisorii în cazul persoanelor acuzate de o evaziune fiscală de până la 100.000 de euro care achită integral prejudiciul.
Potrivit ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite că se impune a se examina de către Curtea Constituţională dacă adoptarea actului normativ în discuţie s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art.61 alin.(2) şi ale art.75 din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, în coordonatele trasate prin Decizia nr.679/2020 a Curţii Constituţionale, dar şi prin jurisprudenţa anterioară a acesteia, întrucât forma adoptată de Camera Deputaţilor (Camera decizională) modifică substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia legii adoptate de Senat, în calitate de Cameră de reflecţie.

Totodată, sesizarea priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului unic pct.4 (art.10 alin.(12) din Legea nr.241/2014) în raport cu prevederile art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii, astfel cum a fost conturat acest principiu în jurisprudenţa CCR şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, întrucât, contrar cerinţelor impuse de art.1 alin.(5) din legea fundamentală, dispoziţiile textului de lege arătat nu permit stabilirea, în mod clar, precis şi previzibil, care sunt inculpaţii care beneficiază de dispoziţiile art.10 din Legea nr.241/2015.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor şi prevede că se poate aplica pedeapsa cu amendă şi nu închisoare în cazul persoanelor acuzate de evaziune fiscală până la 100.000 de euro care achită integral prejudiciul:

* Art. 10, alin. (1): În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amendă.

* În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.

* Dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) şi (1 prim).

Ministerul Justiţiei anunţa la rândul său că va propune Guvernului atacarea la Curtea Constituţională a acestei prevederi din Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Potrivit Ministerului Justiţiei, proiectul a fost avizat negativ de către Guvern şi a mai fost atacat la CCR, Curtea acceptând obiecţiunile de neconstituţionalitate şi declarând proiectul neconstituţional în ansamblul său.

Astfel, iniţial, legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor pe 19 decembrie 2018, însă a fost atacată de PNL, PMP şi USR la Curtea Constituţională, care a admis obiecţiunile de neconstituţionalitate prin Decizia nr.147/2019.

La reexaminarea legii, ca urmare a deciziei CCR, deputaţii au adoptat marţi unele amendamente, introducând pedeapsa amenzii, alternativ cu pedeapsa cu închisoarea, în cazul unor infracţiuni de evaziune fiscală.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend