Marți, 17 mai 2022, de la ora 16.30, vom chema patru europarlamentari (3 români și 1 spaniol) la o dezbatere HotNews.ro, despre salariul minim eurpean, curierii care livrează prin intermediul aplicațiilor de mobil, săptămâna de lucru de 4 ore, lucrătorii detașați în UE și despre muncitorii români din străinătate (mai ales din Spania). Așteptăm întrebări din partea ta și poți vota și la chestionarul de la finalul acestui anunț.

salariul minim europeanFoto: Pixabay.com

La dezbaterea Meet Your MEP vor participa europarlamentarii:

• Dragoș Pîslaru (USR / Renew Europe), președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă, din Parlamentul European
• Corina Crețu (Pro România / Socialiști și Democrați), europarlamentar, fost comisar european.
• Eugen Tomac (PMP/ Partidul Popular European), membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă
• Maria Eugenia Rodriguez Palop, europarlamentar din Spania (Podemos / Stânga Unită).

Principalele teme propuse:

Salariul minim european

Conform madatului votat de Parlamentul European, proiectul de directivă pentru salariul minim european prevede că „nivelul recunoscut internațional, de 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu, poate ajuta la orientarea evaluării gradului de adecvare a salariului minim în relație cu nivelul brut al salariilor”. Detalii AICI.

Statutul lucrătorilor pe platforme (Glovo, Tazz, Bolt etc)

Comisia Europeană a emis, în decembrie 2021, un proiect oficial de directivă UE despre care susține că „vor garanta că persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă se pot bucura de drepturile în materie de muncă și de beneficiile sociale care le revin”. Acești lucrători vor beneficia și de protecție suplimentară în ceea ce privește utilizarea gestionării algoritmice (și anume, sisteme automatizate care sprijină sau înlocuiesc funcțiile manageriale la locul de muncă). Detalii AICI.

Programul de lucru de 4 zile/săptămână

O serie de state UE (de exemplu, Belgia) s-au gîndit la un program flexibil de lucru, prin care angajații să aibă posibilitatea să lucreze 4 zile pe săptămână, cu normă de 10 ore pe zi. Tendința se poate reglementa și la nivelul UE? Detalii AICI

Statutul lucrătorilor detașați (Posted workers)

Directiva PWD (Posted Worker Directive) a fost revizuită în anul 2018 prin Directiva 2018/957/UE. Aceasta prevede obligația angajatorilor ca, în cazul în care detașarea pe/de pe teritoriul României depășește 12 luni (18 luni, cu titlu de excepție), să respecte și pentru lucrătorii detașați condițiile de muncă și de încadrare în muncă din statul-gazdă. Detaii AICI.

De asemenea, prin Pachetul de Mobilitate al Uniunii Europene, adoptat în 2020, se impune firmelor de transport din UE să dea salarii în condiții similare indiferent de naționalitatea șoferilor, în țara în care se desfășoară activitatea, fiind considerați lucrători detașați. Regulile privind detașarea șoferilor se vor aplica cabotajului și operațiunilor de transport transfrontalier, cu excepția tranzitului, a operațiunilor bilaterale și a operațiunilor bilaterale cu două activități suplimentare de încărcare și/sau descărcare. În plus, firmele de transport sunt puse să-și organizeze programele astfel încât șoferii angajați în transportul transfrontalier de mărfuri să se poată întoarce acasă la intervale regulate (la fiecare trei sau patru săptămâni, în funcție de calendarul de lucru). Perioada de odihnă obligatorie de la sfârșitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Dacă perioada de odihnă nu este petrecută acasă, companiile trebuie să plătească cheltuielile de cazare ale șoferilor. Detalii AICI

Lucrătorii români din Spania/ mobilitatea forței de muncă în UE

Cum s-a integrat comunitatea românească în Spania, după 15 ani de la aderarea României la UE plus perioada de preaderare.

Adreseză întrebări în formularul de comentarii de la finalul acest anunț sau/și pe Facebook, la postarea acestui anunț. Vom încerca să transmitem întrebările tale și europarlamentarilor. Dezbaterea este înregistrată și va fi difuzată ulterior pe HotNews.ro, cu video, necesitnd subtitrare în limba română (traducere din spaniolă).

Până atunci, votează la chestionarul nostru online privind salariul minim european…

Participă la sondajul interactiv Hotnews:

​Cele 30 de milioane de pastile de iodură de potasiu, a căror achiziție a costat 6 milioane de euro, nu vor mai fi distribuite populației, anunță un oficial din Ministerul Sănătății. Distribuirea acestora ar urma să fie făcută de către Direcțiile de Sănătate Publică, doar în caz de accident nuclear. Decizia este cel puțin discutabilă, având în vedere faptul că pastilele de iod sunt eficient doar dacă sunt administrate la cel mult 12 ore de la un eventual accident nuclear, iar acesta a fost principalul motiv pentru care instituția condusă de Alexandru Rafila și ministrul însuși anunțaseră, inițial, că pastilele vor fi distribuite preventiv.

Alexandru RafilaFoto: AGERPRES

„Nu vor fi distribuite persoanelor care ar putea fi afectate decât în contextul în care va fi nevoie, lucru pe care nu și-l dorește nimeni, adică să avem un accident nuclear sau o astfel de situație care să impună administrare de iod tuturor cetățenilor. Ele vor fi distribuite în momentul în care vom avea, ferească Dumnezeu, un eveniment de tipul celor nucleare”, a declarat Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, la Europa Fm.

HotNews.ro a încercat, luni, să îl contacteze pe Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, care a anunțat la Europa Fm că pastilele de iod nu vor mai fi distribuite, dar acesta nu a putut fi contactat. Am încercat, de asemenea, să obținem lămuriri suplimentare și de la Ministerul Sănătății, dar nu am primit niciun răspuns, până la momentul publicării acestui articol.

Rafila a vrut să distribuie pastilele prin medicii de familie, dar aceștia l-au refuzat. În alte țări, pastilele sunt distribuite prin farmacii sau prin poștă

Povestea pastilelor de iod începe în luna martie. Odată cu începerea războiului din Ucraina, românii au dat iama în farmacii, pe care le-au golit de pastile de iod – inclusiv de suplimente alimentare care conțin o cantitate infimă de iod.

Într-o primă fază, în timp ce românii goleau farmaciile de iod, iar unii medici avertizau, în presă, că adiministrat după ureche, iodul riscă să facă mai mult rău decât bine, Ministerul Sănătății nu a reacționat.

Într-un târziu, cum iodul era o temă „la modă”, ministrul Rafila a anunțat că Ministerul Sănătățiin va distribui chiar el iod. A subliniat că nimeni nu trebuie să ia pastilele preventiv, dar că ele vor fi distribuite populației pentru orice eventualitate.

În urmatoarea lună, ministrul Sănătății a vorbit aproape exclusiv despre iod, în toate aparițiile sale publice – conferințe de presă sau apariții în emisiuni tv.

În acest timp, Antibiotice Iași a produs de urgență 30 de milioane de pastile de iod.

Cele 30 de milioane de pastile de iodură de potasiu au costat „în jur de 30 de milioane de lei”, echivalentul a aproximativ 6 milioane de euro, iar achiziția a fost făcută de Autoritatea Națională a Rezervelor de Stat, nu de Ministerul Sănătății, explica Alexandru Rafila pe 5 aprilie, la solicitarea jurnaliștilor, într-o conferință de presă la minister – de altfel ultima ținută de ministrul Sănătății la sediul instituției, până în acest moment.

Distribuirea pastilelor, amânată inițial sub pretextul derulării unei campanii de informare ca și inexistente

Alexandru Rafila își dorea ca pastilele să fie distribuite de medicii de familie, numai că aceștia s-au opus, motivând că aglomerația și birocrația iscate ar risca să blocheze activitatea cabinetelor lor, într-o perioadă oricum complicată – val de viroze și gripe, COVID-19, testare COVID-19, vaccinare, consultații, rețete, trimiteri etc.

În alte țări, pastilele de iod se distribuie într-adevăr periodic, însă au fost găsite inclusiv soluții precum distribuirea prin farmacii sau trimiterea lor prin poștă direct la adresa cetățenilor.

Distribuirea pastilelor de iodură de potasiu ar fi trebuit să înceapă, potrivit declarațiilor ministrului Alexandru Rafila, în săptămâna 5-11 aprilie.

Numai că, pe fondul opoziției medicilor de familie, Ministerul Sănătății anunța, duminică 4 aprilie, că amână distribuirea pentru a face mai întâi „campanie de informare”.

„Campania de informare” a însemnat câteva slide-uri publicate pe site-ul Ministerului Sănătății și al Institutului Național de Sănătate Publică.

Cum s-a sucit Ministerul Sănătății: mai distribuie pastilele de iod doar în eventualitatea unui accident nuclear

Peste problema distribuirii iodului s-a lăsat apoi tăcerea săptămâni întregi. Până în weekendul trecut, când Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a declarat la Europa Fm că pastilele de iod nu vor mai fi momentan distribuite populației.

Acestea ar urma să fie distribuite de către Direcțiile de Sănătate Publică doar în cazul în care va avea loc un accident nuclear.

„Nu vor fi distribuite persoanelor care ar putea fi afectate decât în contextul în care va fi nevoie, lucru pe care nu și-l dorește nimeni, adică să avem un accident nuclear sau o astfel de situație care să impună administrare de iod tuturor cetățenilor. Ele vor fi distribuite în momentul în care vom avea, ferească Dumnezeu, un eveniment de tipul celor nucleare”, a declarat Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, la Europa Fm.

Problema este că pastilele de iodură de potasiu sunt eficiente doar în cazul în care sunt administrate la cel mult 12-24 de ore de la un eventual accident nuclear, iar acesta a fost principalul motiv pentru care instituția condusă de Alexandru Rafila și ministrul însuși anunțaseră, inițial, că pastilele vor fi distribuite preventiv.

Chiar Ministerul Sănătății arăta, în campania de informare, că „în scopul de a realiza blocarea eficace a absorbţiei radioactive, iodura de potasiu trebuie să fie administrată cât mai curând posibil după expunerea la radiaţii. În cazul în care administrarea are loc la 4-6 ore după expunere, absorbţia este blocată doar în proporție de aproximativ 50%”.

Secretarul de stat Tiberius Brădățan a fost întrebat, la Europa Fm, dacă, în caz de urgență, DSP-urile vor putea împărți pastilele populației în cel mult 6 ore: „Într-un timp scurt, într-un timp scurt, da.”

Iodul nu mai este eficient la 12 ore de la expunerea la radiații

În scopul de a realiza blocarea eficace a absorbţiei radioactive, iodura de potasiu trebuie să fie administrată cât mai curând posibil după expunerea la radiaţii. În cazul în care administrarea are loc la 4-6 ore după expunere, absorbţia este blocată doar în proporție de aproximativ 50%.

În cazul în care administrarea de iodură de potasiu are loc mai târziu de 12 ore după expunere, absorbția acesteia nu mai este semnificativă, deoarece iodul radioactiv a fost absorbit deja de către glanda tiroidă.

Aceste informații sunt chiar parte din campania de informare derulată de Ministerul Sănătății pe site-ul instituției.

Durata tratamentului este limitată la o doză unică care va fi administrată sub controlul autorităţilor competente. Această doză va oferi protecţie pentru o expunere de până la 24 ore.

În cazul continuării expunerii la radiaţii radioactive, poate fi necesară administrarea unei noi doze în decursul a două zile.

Nou-născuţilor nu trebuie să li de administreze mai mult de o doză.

Beneficiul potenţial al profilaxiei cu iod este cu atât mai mare cu cât vârsta este mai mică.

Riscul de cancer tiroidian per unitate de doză de iod radioactiv este mai mare la făt, nou-născut şi sugardecât la adult. Ca urmare, populaţia ţintă pentru administrarea iodului este reprezentată mai ales de persoanele cu vârsta sub 40 ani.