Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

VIDEO | Ambasadorul României în SUA, după ce americanii au trimis trupe în România: ‘Trebuie să fim pregătiți pentru orice tip de răspuns’

Publicat

in

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, afirmă că militarii trimiși de SUA în România demontează retorica Rusiei cu privire la lipsa de solidaritate între partenerii NATO. „Sigur că situația aceasta de securitate reclamă această prezență americană sporită”, afirmă Moraru, la Digi 24.

„Am observat cu toții o desfășurare masivă de echipamente militare și forțe rusești în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre. E o construcție pe care Rusia a făcut-o încă din primăvara anului trecut din aprilie 2021, când a avut loc un amplu exercițiu militar numit Zapad. Astăzi, numărul forțelor ruse îl depășește chiar pe cel de anul trecut. Deci, contextul este unul și mai complicat având în vedere solicitările Federației Ruse de a schimba în favoarea sa perimetrii arhitecturii de securitate din Europa. Este vorba despre acele celebre proiecte de tratate ale Moscovei din decembrie anul trecut care au fost înmânate personal oficialului american la Moscova și care au fost discutate și analizate împreună cu aliații în cadrul NATO, dar și în plan bilateral de către SUA și răspunsurile, după cum știți, au fost trimise Moscovei.

În privința acestor forțe americane și aliate în România: ele înseamnă poziționarea în România, dislocarea unei unități Striker de aproximativ 1000 de militari care vor veni de la Vilseck din Germania și vor fi repoziționați chiar luna aceasta pe teritoriul țării noastre. Sigur că detaliile acestei planificări urmează să fie stabilite între comandanții militari și este evident dovada angajamentului concret al SUA pentru securitatea țării noastre, care este până la urmă și o reflecție a parteneriatului strategic. Este un angajament robust atât politic, cât și militar al SUA și al NATO care contribuie prin această dislocare de forțe la descurajarea amenințărilor și la reasigurarea și apărarea României. Și aș vrea să subliniez aici că acesta este un răspuns important pe care alianța nord-atlantică îl dă cererilor Rusiei, care vrea, ca să citez aici poziția Federației Ruse, „o curățare a zonei de prezență a NATO”, a declarat Andrei Muraru, într-un interviu la Digi 24.

Potrivit acestuia, sosirea trupelor americane în România desființează propaganda Rusiei de a descuraja statele de pe flancul estic aliat, „spunând că NATO niciodată nu va sacrifica oameni pentru a le apăra și această prezență arată că SUA și NATO își țin promisiunile, își respectă angajamentele asumate prin tratate și, în mod special, prin articolul 5 din tratatul de la Washington. Întradevăr, această solicitare a venit din partea autorităților române care au solicitat constant acest lucru. Deci, reținem acest context al desfășurării în care președintele României a solicitat în mai multe rânduri consolidarea prezenței sale și aliate în România și în regiunea Mării Negre. Șeful diplomației a cerut, miniștrii apărării, comandanții militari au solicitat-o în repetate rânduri. Chiar și eu am solicitat acest lucru anul trecut Congresului Statelor Unite și cred că redislocarea acestui batalion american reprezintă o dovadă a nivelului clar de cooperare în domeniul securității și apărării și o dimensiune importantă a acestui parteneriat strategic care împlinește în acest an 25 de ani. Și un mesaj puternic de solidaritate, până la urmă.

Rămânem în coordonare cu NATO pentru găsirea celor mai bune soluții și pentru întărirea capacității de apărare colectivă. Deci, planul acesta este în definitiv de a descuraja Rusia, de a arăta o putere capabilă, puternică și, până la urmă, să conducă la detensionarea situației. Nu înseamnă că România se află în pericol în acest moment, dar înseamnă cu atât mai mult că România are o dovadă în plus că este și că va fi apărată. Este, de fapt, o fortificare, dincolo de mesajul direct pentru susținere al României și pentru români, este și un mesaj implicit către Rusia că întreg flancul estic este unul de care alianța nord-atlantică se preocupă îndeaproape și pe care îl apără”.

Cu privire la cerințele Federației Ruse de a se reveni la granițele NATO din mai 1997, Andrei Muraru susţine că este vorba de o abordare îngrijorătoare: „Este cât se poate de îngrijorătoare această abordare pentru că la 30 de ani de la reunificarea continentului european, Rusia vine acum și spune că unele state nu pot adera la NATO, iar cele care au aderat deja începând cu 1997 nu pot avea trupe și echipamente pe teritoriul lor. Ori aceasta este o logică pe care o credeam abandonată. Ca istoric, știu că în 1939 doi tirani și-au împărțit Europa ori nu cred că vrea nimeni să se întoarcă acolo. În definitiv, cine are dreptul să pună unor state independente și suverane astfel de condiții. O astfel de solicitare este inadmisibilă și evident că nu poate face obiectul unei negocieri.

Cred că în conferința de presă comună pe care președintele Putin a susținut-o împreună cu primul-ministru ungar Viktor Orban a spus că se cunoaște faptul că noi am primit promisiuni că NATO nu se va extinde spre est niciun pas. Acest lucru este cunoscut de toată lumea – am citat din memorie – ori acest lucru nu poate fi probat. Cine a făcut aceste promisiuni în numele cui, când națiunile care au aderat la NATO începând cu 1997 au făcut aceste alegeri în deplină cunoștință de cauză, ca state independente și suverane care au ales NATO pentru asigurarea securității propriilor cetățeni. Deci, acest lucru nu poate fi negociat și este încă o dovadă că Federația Rusă are o interpretare proprie a dreptului internațional”.

Legat de prezenţa trupelor NATO din România, care deranjează Moscova, Andrei Muraru susţine că „această retorică furibundă a Rusiei la adresa României s-a accentuat în ultima perioadă. Noi nu știm dacă Kremlinul dorește să îngroape această ordine post Război Rece, dar această arhitectură europeană de securitate are la bază niște valori și România este puternic ancorată la aceste valori. Vă aduc aminte că acum câteva zile a apărut un sondaj, cercetare sociologică, care a arătat o cât se poate de solid atașament al românilor față de aceste valori euro-atlantice. Și acest lucru cred că nu este pe placul Rusiei. Această retorică are în vedere mai multe lucruri. Pe de-o parte sistemul anti-rachetă de la baza militară Deveselu, apoi, acuzații că ar exista pe teritoriul României sisteme Tomahawk, ceea ce iarăși este lipsit de fundament și este o minciună.

Noi credem că aici se îndreaptă acest efort de a minimaliza importanța NATO și a parteneriatului strategic cu SUA. În contextul acestei crize generate de Rusia este un război hibrid, cu tactici și cu atacuri cibernetice. Este o criză generată de Rusia și toate aceste instrumente subsumate acestei crize vizează defapt fundamentul acestui parteneriat cu NATO și SUA care este reprezentat de valorile euroatlantice în care credem și care sunt puternic susținute de cetățenii români”.

Referindu-se la situația regională de securitate, Andrei Muraru a punctat faptul că România și Statele Unite au derulat și derulează în continuare consultări apropiate și cu privire la situația regională de securitate și ca modalitate de răspuns la solicitările Moscovei. „Am avut consultări de când am venit în SUA, din vara trecută, cu numeroși membri ai Congresului american – cred că am văzut 40, 50 de membri ai Congresului – și sigur că în această chestiune punctuală există o coordonare punctuală pe toate direcțiile și la nivelul ambasadei. Suntem în legătură cu Casa Albă și cu Consiliul Securității Naționale. Angajamentul față de România este unul cât se poate de serios și de robust. Nu există nici cea mai mică îndoială cu privire la acest angajament. Și dislocarea acestor trupe prin ordinul comandantului suprem al forțelor armate americane, președintele Biden, arată cât se poate de clar acest angajament. Sigur că el este unul bipartizan – în Congres am văzut și senatori și membri ai Camerei Reprezentanților atât din partea democrată, cât și din partea republicană. Dacă ne uităm în ultimii 25 de ani, observăm că acest parteneriat are o coloratură bipartizană puternică. El a fost fondat de un președinte democrat, dar a continuat în timpul administrațiilor republicane să fie întărit și să fie extins și din acest punct de vedere suntem foarte liniștiți”, a mai spus ambasadorul României în SUA.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Exit-poll: Alegerile parlamentare din Bulgaria au fost câștigate de partidul lui Boiko Borisov

Publicat

in

De

Partidul de centru-dreapta GERB al fostului premier bulgar Boiko Borisov pare să fi câştigat alegerile parlamentare de duminică, cu aproximativ 24,6%-25,5% din voturi, au arătat sondajele Gallup International și Alpha Research, potrivit Reuters, scrie Rador.

Pe locul al doilea se află partidul reformist Continuăm Schimbarea (PP), cu 18,9-19,9% dintre voturi în favoarea sa după alegerile anticipate care au reprezentat al patrulea scrutin în mai puțin de doi ani.

Este de aşteptat ca Borisov, în vârstă de 63 de ani, să găsească cu greu parteneri de coaliție printre principalii săi rivali, care îl acuză că a lăsat situaţia din ţara să se agraveze în timpul guvernării sale de un deceniu care s-a încheiat în aprilie 2021.

Alegătorii bulgari au fost chemaţi din nou la urne, duminică, pentru a patra oară în mai puţin de doi ani.

Contextul alegerilor parlamentare este sumbru, cu inflaţia şi costul energiei în creştere, inclusiv din cauza războiului din Ucraina. Miza este formarea unui guvern care să facă faţă acestor probleme şi să asigure importul de gaze la preţ rezonabil; Rusia şi-a sistat din aprilie exporturile către Bulgaria, care a refuzat să achite contravaloarea în ruble.

Reuters apreciază că negocierile pentru formarea unei coaliţii guvernamentale vor dura mult după încheierea scrutinului, clasa politică bulgară fiind profund divizată în privinţa combaterii corupţiei. Puţinele partide noi nu au reuşit încă să îşi creeze o bază electorală.

„Două treimi din bulgari spun că ar trebui să se formeze un guvern după vot, iar în acelaşi timp aproape două treimi nu cred că se va întâmpla asta. Partidele politice lasă să răzbată o senzaţie de neajutorare privind formarea unui guvern”, apreciază analista Boriana Dimitrova de la furnizorul independent de sondaje de opinie Alpha Research.

Eşecul în lupta cu inflaţia şi cu deficitul fiscal ar putea obliga Bulgaria să amâne adoptarea euro, planificată deocamdată pentru 2024.

Nu este cert nici viitorul relaţiilor ţării cu Rusia, tradiţional călduroase, însă reconsiderate de partea bulgară după invazia rusă în Ucraina.

Dacă GERB câştigă alegerile, aşa cum indică sondajele, multă lume se aşteaptă ca Borisov să întâmpine dificultăţi în formarea unei coaliţii guvernamentale funcţionale, în timp ce numeroşi politicieni de toate orientările îl acuză că tolerează corupţia.

Partidul Poporului (PP), formaţiunea condusă de premierul reformist Kiril Petrov, răsturnat de la putere în iunie, a mărit pensiile şi salariile bugetarilor, însă coaliţia sa formată din patru partide s-a dovedit fragilă şi a dezamăgit mulţi alegători prin lipsa unor rezultate clare în combaterea corupţiei la nivel înalt.

Atât GERB, cât şi PP consideră că Bulgaria trebuie să îşi întărească legăturile cu partenerii euro-atlantici. Ambele partide promit sprijin pentru Ucraina, protecţia populaţiei şi a economiei faţă de costurile paralizante ale energiei şi creşterea nivelului de trai.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Novak Djokovic, campion la ATP Tel Aviv – Titlul cu numărul 89 pentru sârb

Publicat

in

De

​Novak Djokovic și-a trecut în palmares titlul cu numărul 89, după ce l-a învins pe Marin Cilic, duminică, în finala turneului „ATP 250” de la Tel Aviv.

Novak DjokovicFoto: JACK GUEZ / AFP / Profimedia

Novak Djokovic l-a învins pe Marin Cilic în finala turneului ATP de la Tel Aviv

Fostul lider mondial a avut nevoie de o oră și 34 de minute pentru a se impune în fața croatului aflat pe locul 16 ATP, scor 6-3, 6-4.

Sârbul a servit excelent pe toată durata partidei (a câștigat 89% dintre punctele jucate cu primul serviciu) și s-a impus câte o dată la retur în fiecare set.

Djokovic i-a mai învins pe parcursul competiției din Israel (pe hard) pe Pablo Andujar (115 ATP), Vasek Pospisil (149 ATP) și Roman Safiullin (104 ATP).

Nole este primul jucător care a câștigat câte un turneu pe fiecare suprafață în 2022, după ce s-a mai impus la Mastersul de la Roma (zgură) și Grand Slamul de la Wimbledon (iarbă).

Pentru cei doi jucători urmează turneul de la Nur-Sultan: Djokovic va da în runda inaugurală peste chilianul Cristian Garin (79 ATP), iar Cilic îl va întâlni pe germanul Oscar Otte (55 ATP).

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend