Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Vasile Astărăstoae: În România, decidenții politici și sanitari afirmă (fără probe) că și măștile neconforme sunt eficiente

Avatar

Publicat

in

Profesorul Vasile Astărăstoae vorbește despre o „interdependență între politicieni și anumiți oameni de știință”.

El dă drept exemplu impunea obligativității de către autorități a purtării măștii de protecție atât în spațiile închise, cât și în cele deschise, deși nu există studii concludente.

„În decursul timpului, în probleme controversate științific, (actuala pandemie COVID-19 face parte dintre acestea), politicenii declară că deciziile sunt luate de către specialiști, iar consilierii științifici afirmă că ei emit doar opinii, dar decizia este exclusiv a factorilor politici. Care este adevărul? Adevărul este că, în realitate, există o interdependență între politiceni și anumiți oameni de știință.

Politicenii apelează la opinii științifice, deoarece caută informații pentru a-și orienta deciziile și solicită oamenilor de știință să acționeze ca intermediari, dar, în același timp, doresc să utilizeze opiniile consilierilor științifici ca instrumente de influență a opiniei publice în favoarea pozițiilor politice preferate. Nu este o surpriză faptul că factorii de decizie politică își pot împinge agendele politice înainte cu ajutorul unor oameni de știință chiar dacă aceasta înseamnă sacrificarea unor adevăruri sau tradiții culturale și religioase. În majoritatea cazurilor, factorii de decizie politică vor să fie informați, dar sunt gata să folosească numai acele opinii, care coincid cu ideologia și politica preferată. Prin urmare, apelează doar la comunitatea științifică care-i împărtășește agenda ideologică, dar resping consilierii neutri (Mandel & Tetlock, 2018).

Pe de altă parte, comunitatea științifică își prezintă membrii ca întreprinzători pasionați, neutri, onești, dedicați avansării cunoașterii și demarcării clare a locului unde se termină faptele și încep speculațiile (Gieryn, 1999). Știința este descrisă mai presus de lupta politică, iar oamenii de știință sunt căutători de adevăr și progres, care știu să-și separe judecățile de fapt de judecățile lor de valoare. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. Există situații când oamenii de știință sunt prinși cu date fabricate. Reacția comunității științifice sugerează că abaterea flagrantă este rară, operă a câtorva „mere putrede”; „uscături”; „personaje defecte”, care nu au interiorizat codul de conduită profesional al oamenilor de știință însă dovezile sugerează contrariulDaniele Fanelli se întreba: Câți oameni de știință fabrică și falsifică cercetarea? Într-o primă meta-analiză a cercetărilor sociologice cu acest subiect, ajunge la concluzii îngrijorătoare: cel puțin 16% dintre cercetători au denaturat cunoștințele științifice prin  fabricarea, falsificarea, „prepararea” datelor (Fanelli, 2009). Despre comportamentul științific necorespunzător și practici metodologice eronate au scris mulți autori (Ioannidis, 2005; Simmons și colab., 2011). Se estimează că numarul lor ajunge la peste 30% (Maxwel , 2018). Și nu a fost luat în calcul fenomenul cargo cult science – termen introdus de laureatul premiului Nobel, fascinantul Richard Feynman, în timpul discursului din 1974 (la Institutul de Tehnologie din California), publicat ca un capitol final al cărții sale You’re probably kidding, Mr. Feynman!. El definește o formă de pseudostiință în care se oferă o ipoteză – imaginată după un anumit fenomen observat, iar aparițiile ulterioare ale fenomenului sunt considerate a fi dovada care transformă ipoteza în teză. Spre deosebire de metoda științifică, nu există niciun efort pentru a dovedi sau infirma ipoteza. Un exemplu este cultul măștilor în pandemia COVID19. Deși nu există studii concludente privind eficiența acestora (în actuala pandemie), faptul că au fost, probabil, eficiente în alte situații, au determinat impunerea obligativității purtării măștii în medii închise și deschise. În România, decidenții politici și sanitari afirmă (fără probe) că și măștile neconforme sunt eficiente. Feynman a avertizat cercetătorii că, pentru a evita să devină membri ai acestui cult, trebuie să evite să se păcălească pe ei înșiși, să fie dispuși să se îndoiască de propriile teorii și de propriile rezultate și să investigheze eventualele defecte ale unei teorii sau ale unui experiment. El menționează și alte tipuri de necinste, cum ar fi promovarea în mod fals a unei cercetări numai pentru a obține finanțarea. Câțiva ani mai târziu, exasperat de ce se întâmplă în cercetarea științifică Feynman declara „Cred că trăim într-o epocă neștiințifică în care aproape toate bătăliile de comunicare – cuvintele de la televiziune, din cărți și așa mai departe – sunt profund neștiințifice. Ca rezultat, există o cantitate considerabilă de tiranie intelectuală în numele științei…”.

Afirmațiile potrivit cărora toți oamenii de știință sunt obiectivi și neutri sunt vorbe goale. Nimeni nu poate fi 100% obiectiv și neutru. Oamenii de știință de astăzi au fost elevi, studenți, care au făcut alegeri de carieră printr-o serie de opțiuni fezabile, având în vedere interesele, aptitudinile și oportunitățile lor. Ca în orice profesie, membrii învață rapid structurile de stimulare ale profesiei și iau măsuri pentru a-și promova interesele materiale, reputaționale și chiar ideologice în cadrul regulilor de bază. Prin urmare, oamenii de știință sunt pregătiți să angajeze un repertoriu de tactici de avansare, inclusiv exploatarea lacunelor din profesia lor, care le permit să-și realizeze multiplele interese personale (Mandel & Tetlock, 2018). Nu mai vorbim de influența marilor corporații cu interese politico-financiare, care au ajuns în prezent să fie principalii finanțatori ai cercetării științifice.

Este imposibil să se obțină o imagine exactă a comportamentului oamenilor de știință fără a cerceta mentalitățile din știință, dar mai ales mentalitatea „teologică”. Se presupune că știința este antiteza dogmei. Cu toate acestea, comunitatea științifică este dogmatică și, printre altele, îi învață pe oamenii de știință să creadă că sunt angajați într-o activitate neutră din punct de vedere moral. Se afirmă că știința este infailibilă și singura cale a cunoașterii. Poate că una dintre cele mai importante afirmații dogmatice din „teologia seculară” a științei este dihotomia fapte – valoari morale. Majoritatea oamenilor de știință continuă să apere dogme, iar criticile și afirmațiile privind  necesitatea conștiinței și a responsabilității sunt respinse cu vehemență. Mulți oameni de știință recunosc că ar discrimina colegii, care nu împărtășesc opiniile lor științifice sau politice (Inbar & Lammers, 2012; Duarte și colab., 2015). Fapt dovedit și de modul în care au fost tratați în actuala pandemie cei care au contestat „știința oficială dogmatică” și așa-zisul „consens științific” între care Luc Montagnier (Premiul Nobel pentru Medicină – 2008) sau Sucharit Bhakdi (unul dintrecei mai citați oameni de știință germani în literatura științifică mondială). În calitate de consilieri, oamenii de știință își mențin obiectivele ideologice și subiectivismele personale mai ales atunci când factorii de decizie politică necesită și caută argumente actuale și relevante pentru a-și impune agenda politică. Astfel de oportunități pot oferi consilierilor beneficii economice extrinseci și intrinseci, cum ar fi onorariile și statutul de consultanță profitabilă. Dacă contextul de consiliere se potrivește bine cu angajamentele ideologice ale consilierului, oportunitățile de a influența punctele de vedere ale deținătorilor de putere cu privire la subiecte de importanță valorică este cu atat mai mare. În mod surprinzător, în astfel de bătălii, valorile personale ale oamenilor de știință câștigă adesea, determinându-i să adopte practici interpretative discutabile, care să favorizeze angajamentele lor ideologice (Jussim et al., 2016). Dezbaterile despre așa-zisa „încălzire globală”, în care cercetările au fost orientate doar pentru a susține această ipoteză, iar studiile, care contraziceau această afirmație, au fost cenzurate și eliminate, pot fi un bun exemplu a interacțiunii și complicității între comunitatea științifică „oficială” și factorii de decizie politică.

În concluzie, exisă în zilele noastre o interdependență organica și funcțională între comunitatea științifică și lumea politico-financiară, care conține germenii unei dictaturi politico-științifice. Știința este tot mai ideologizată și dogmatică. De aceea trebuie să fim realiști și vigilenți, să nu ne lăsăm manipulați și să încercăm să eradicăm narațiunea oamenilor de știință potrivit căreia ei sunt simpli căutători neutri de adevăr. Știința nu este singura cale a cunoașterii și nu trebuie să devină o religie în slujba intereselor politice.

P.S.1. Există specia acelor „consultanți științifici”, care își crează imaginea prin politica de marketing și nu prin opera științifică. De exemplu, în actuala pandemie, dacă consultați Google Academic cu privire la „reputatul”; „cunoscutul”; „marele specialist” etc. care ne dau sfaturi sau ne amenință la televizor sau cu privire la membrii diferitelor comitete și comiții care gestionează criza medicală și politică în România s-ar putea să aveți mari surprize și să observați că împăratul este gol.

P.S.2 .Pentru a confirma cele susținute mai sus, aflăm de pe Știri pe surse că Domnul Ministru Vlad Voiculescu (cel cu studii universitare îndelungate și contestate de unii) a numit / va numi la conducerea INSP un medic generalist, asistent de cercetare la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării de la UBB, o persoană fără studii în Sănătate Publică. Tel maitre, tel valet sau pe românește „cum e turcul și pistolul”, scrie Vasile Astărăstoae, pe blog-ul său. 

Vezi și

După Irina Alexe, Lucian Bode mai aduce un pensionar special la șefia Ministerul de Interne! Pe filieră PNL, un fost comisar-șef de la Pașapoarte ajunge secretar MAI!

EXCLUSIV Meritocrație marca PNL! Un vânzător de produse din aloe, șef la Apele Române!

‘Blonda lui Boc’, ‘furată’ de Bode, a rupt norma! Peste 10.000 de euro pe lună, pentru secretara MAI!

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Bilanțul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19! Sub 72.000 de persoane vaccinate, 68 de reacții comune și minore, în ultimele 24 de ore

Avatar

Publicat

in

De

Potrivit datelor puse la dispoziţia Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) de către Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP-CNSCBT), prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor (RENV), care ţine evidenţa vaccinărilor, situaţia din ziua de 18 aprilie a.c., ora 17.00, este următoarea:

În ultimele 24 de ore, au fost administrate 71.922 de doze de vaccin, dintre care 54.818 – Pfizer, 8.481 – AstraZeneca şi 8.623 – Moderna, potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit unui comunicat al CNCAV, 48.097 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 23.825 de persoane şi cu cea de-a doua. De la începutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 4.231.714 de doze unui număr de 2.626.810 de persoane, dintre care 1.021.906 au primit o doză şi 1.604.904 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 68 de reacţii adverse – 12 de tip local şi 56 de tip general. Totodată, de la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 12.891 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca, 1.326 de tip local şi 11.565 de tip general.

CNCAV menţionează că 136 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

CTP, despre afirmațiile lui Vlad Voiculescu: ‘Așa ceva n-au făcut nici măcar dihăniile astea care ies să zbiere prin piață și prin fața Ministerului Sănătății, nu au venit cu ipoteza asta, că sunt mii de morți în plus, care sunt ascunși. Au avut altele!’

Avatar

Publicat

in

De

Gazetarul Cristian Tudor Popescu îl critică pe ministrul demis al sănătății, Vlad Voiculescu, pentru afirmațiile – lipsite de dovezi – cum că ar putea fi mii de decese de COVID ce nu apar în bilanțurile oficiale și le consideră lipsite de responsabilitate. 

”Cum o să fie numai 137 de morți (bilanțul de vineri – n.r.)?! Sunt mii de morți, pe care îi ascund ăștia din cifre! Așa ne-a spus dl. Voiculescu astăzi, așa a declarat chiar în Republica. A spus: Nu e exclus să fie mii de morți în plus. Din ce a spus dl. Voiculescu, și anume că se ascund morți, că sunt mult mai mulți și e vorba de mii, rezultă că transmite în opinia publică ideea că au dreptate cei care au zbierat, în fața spitalului, „Asasinilor!” la adresa medicilor care îi tratau pe bolnavi în spital.

Rezultă clar, toată lumea își dă seama acum: medicii omoară oameni în spitale și ăștia îi ascund din cifre! Acele dihănii care i-au strigat medicului Andreea Moldovan „Marș, criminalo!”, în fața Ministerului Sănătății, înseamnă că au dreptate, potrivit dlui Voiculescu. Și doamna este tot o criminală, fiind medic, nu? Omoară oameni și ei sunt ascunși din cifre. Așa ne spune dl. Voiculescu”, a comentat cu sarcasm Cristian Tudor Popescu, vineri seara, la Digi24.

”Am spus despre dl. Voiculescu că este un politicar prost, dar un om cu intenții bune. Retrag ambele calificări, pentru că dl. Voiculescu nu este prost, iar în ceea ce privește intențiile dlui Voiculescu eu nu mai văd decât eforturi din partea domniei sale de a face cât mai mult rău prin prejur, după ce a fost scos din funcția de ministru.

E vorba de această declarație a domniei sale, care nu se bazează pe niciun fel de suport, nu-și asumă nicio cifră și spune: N-am documentat încă aceste afirmații, nu o să folosesc cifre. Dl. Voiculescu este pe cât de inteligent – e deosebit de inteligent -, pe atât de perfid. Această exprimare „nu e exclus să fie mii de morți în plus” vedeți cum este făcută? Ca oricând să poată să spună: Dar ce, eu am zis că erau? Am zis că nu e exclus, adică e o posibilitate” – a arătat gazetarul.

”Când faci o asemenea afirmație, de o asemenea gravitate, vă dați seama ce înseamnă: se ascund morți! Așa ceva n-au făcut nici măcar dihăniile astea care ies să zbiere prin piață și prin fața Ministerului Sănătății, nu au venit cu ipoteza asta, că sunt mii de morți în plus, care sunt ascunși. Au avut altele!”, a adăugat CTP.

Oamenii riscă să nu mai aibă încredere în nicio cifră

”De anul trecut și până acum, transmite dl. Voiculescu populației, au murit mult mai mulți oameni, dar au fost ascunși din cifre. Și spune: „investigațiile noastre”. Noastre. Știți, cum se spunea pe vremuri: „organele noastre de Securitate”, adică sânge din sângele nostru, al poporului. Investigațiile noastre! Care noastre?” se întreabă gazetarul, subliniind ambiguitatea expresiei.

”Să presupunem că e adevărat, că e o diferență de mii de morți. Cum poți, ca persoană responsabilă, fost ministru de două ori, cum poți să faci această declarație publică înainte ca să existe vreo confirmare, ca să existe vreo confruntare, ca să se facă o anchetă? Pe baza cui? Pe baza zicerilor unor prieteni de-ai dumitale din Ministerul Sănătății? A fost confruntat Institutul Național de Sănătate Publică?” – a continuat CTP șirul întrebărilor.

„Oamenii acum pot să nu mai aibă încredere în nicio cifră: Păi, dacă a spus dl. Voiculescu că se ascund morții! Nu testele, nu infectații noi, ci chiar morții! Atunci, toate cifrele sunt puse sub semnul întrebării” – a arătat CTP posibilele consecințe.

Ar trebui ca Procuratura să lămurească, după ce face această declarație publică și și-o asumă dl. Voiculescu, mai spune CTP. Gazetarul se întreabă din nou cât de responsabil este fostul ministru.

”În acest moment al pandemiei, în care circulă tot felul de teorii și de conspirații și de manipulări ordinare împotriva vaccinării, împotriva portului măștii, un infern, vine dl. Voiculescu, imediat după ce a fost dat afară, și ne comunică acest lucru, pe care nu-l poate argumenta cu dovezi și îl aruncă în spațiul public. Va avea efect, bineînțeles, și știe foarte bine, de aceea v-am spus, e o persoană foarte inteligentă și remarcabil de perfidă”, subliniază Cristian Tudor Popescu.

Gazetarul reliefează posibilele consecințe ale unui astfel de gest:

”Problema e că lovește în credibilitatea – și așa extrem de șubrezită – a autorității, a autorităților, a instituțiilor din România. Asta este o bombă aruncată. Oamenii pot să intre într-o stare de nesiguranță, de anxietate: Păi, bine, domnule, dacă ăștia ne mint, ăștia ascund morți, atunci ce să mai credem?”

În plus, e un moment în care procesul de vaccinare a avut o frână, și nu din pricina guvernului, ci a firmei AstraZeneca, a menționat CTP. O speranță că acest moment ar putea fi depășit este în cele 80.000 de vaccinări pe zi la care s-a ajuns, dar pericolul este că acum, și aceste cifre ar putea fi percepute drept o minciună.

”Minte ăștia, care 80.000? Păi dacă ei minte cu morții, cum să…? N-a făcut 80.000, domn’le, minte ăștia! Ca să ne asuprească, să ne subjuge cu dictatura. Minte!” – a reprodus CTP mecanismul de gândire al celor care se lasă ușor influențați de teoriile conspirației.

În final, gazetarul atrage atenția și asupra a ceea ce ar putea fi interpretat ca un gest de lașitate al fostului ministru al sănătății.

”Atât vreau să vă mai întreb: de ce dl. Voiculescu nu a fost alături de dna Moldovan, în fața Ministerului Sănătății? Dl. Voiculescu a fost mereu cu dna. Moldovan lângă el, și-a adus-o lângă el, se agață cu disperare de imaginea bună și meritată a dnei. doctor, a ieșit cu ea la toate conferințele de presă, i-a delegat toate atribuțiile. Și când a plecat dna doctor, cu protestatarii – cu dihăniile – în față, de ce n-a ieșit dl. Voiculescu la braț cu dna doctor, ca să-i înfrunte sau să le înfrunte pe respectivele?” – a punctat gazetarul, informează digi24.ro

Citește și:

Schimb de replici cu scântei, în direct, între CTP și Vlad Voiculescu! Fostul ministru al Sănătății, acuzat că ‘a inundat casa ca să nu ia foc’!

CTP, observație-cheie: ‘Vlad Voiculescu ia în considerare posibilitatea să plece toată lumea cu el. După mine, potopul! Da?’

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend