Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Vasile Astărăstoae condamnă tendința de dictatură politico-medicală: ‘Medicii sunt obligați, prin statutul lor, să nu fie propagandiști ai dictaturii’

Avatar

Publicat

in

Profesorul Vasile Astărăstoae, fost preşedinte al Colegiului Medicilor, afirmă că există o incompatibilitate între așa-numita dictatură medicală și etica medicală. Acesta susține că medicii sunt obligați să apere drepturile și libertățile pacienților, nu să le încalce sau să susțină încălcarea lor. „Medicii tratează boala cu mijloace medicale și nu cu amenzi, dosare penale, amenințări și internări non-voluntare”, afirmă medicul, într-o postare pe Facebook, pe care o redăm integral mai jos.

„În timpul acestei pandemii, auzim frecvent sintagma dictatura medicinei. Când vorbim despre dictatură, vorbim în primul rând despre un sistem socio-politic. Definițiile din DEX confirmă această afirmație: Dictatura: 1) formă de guvernare în care o persoană (sau o colectivitate restrânsă) deține autoritatea supremă, nelimitată prin legi, bazată adesea pe violență. 2) putere despotică, tiranică. 3) fig. putere absolută. Rezultă că formularea corectă este fie dictatura politico-medicală, fie dictatura sănătății publice. Cu alte cuvinte, medicina prin ea însăși nu poate să impună o dictatură, poate doar să susțină o dictatură politică.

Publicitate

Printre propăvăduitorii „dictaturii medicale” se număra doctorul Emilian Imbri. El susține că trebuie să instituim dictatura medicală, deoarece combaterea pandemiei implică măsuri autoritare, care pot și trebuie să limiteze drepturile și libertățile cetățenești. Domnul Emilian Imbri este exponentul birocraților din sistem. Cine are curiozitatea să îi studieze CV-ul va observa că după obținerea licenței în medicină și după o scurtă perioadă de medic de dispensar, cariera sa a fost una strict administrativă: redactor (până în 1996) la Editura Medicală, consilier în diferite locuri (Ministerul Sănătății, Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap, Ministerul Tineretului și Sportului, consilier personal al Ministrului Dezvoltării și Turismului – Elena Udrea, Parlament) medic șef și director adjunct la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, manager general la Spitalul CF și, în final, manager la Spitalul Victor Babeș. Un technocrat afiliat (ca românul imparțial) la toate partidele aflate la putere. Este (potrivit Google Academic) coautor la o lucrare științifică. Doctorul Imbri ne explică că trebuie să dăm credit științei și că trebuie să adoptăm o atitudine fermă față de cei care au opinii critice, aplicând măsuri administrative dure. Ne vorbește despre supremația științei față de drepturile omului. Nu ne permitem să-l contrazicem, dar putem să punem o întrebare: care este consensul științific în actuala pandemie?

Deocamdată știm doar că SARS-COV-2 este agentul etiologic al bolii COVID – 19. În rest, nu știm mai nimic. Nu cunoaștem cu certitudine contagiozitatea, incidența / prevalența bolii, mortalitatea reală (oricum mult sub cea prognozată), nu avem tratament etiologic (apelându-se în continuare la tratamente simptomatice). Antiviralele utilizate până acum au eficiență minimă și reacții adverse importante. Carantina, izolarea și masca nu distrug și nu opresc circulația virusului (cel mult o încetinesc), iar, în lumea științifică medicală, există mari controverse. De aici întrebarea: cum dictatura medicală poate contribui la stingerea pandemiei? Doctorul Imbri (și cei care susțin dictatura medicală) reprezintă ecoul slugarnic al ideile politicienilor de la putere (oricare ar fi ei). Este suficient să recitiți ce spuneau în lunile februarie – martie (când guvernanții erau preocupați de alegeri anticipate și COVID-19 nu era o prioritate) și să le comparați cu declarațiile actuale.

Ceea ce îngrijorează este faptul că o serie de medici intervin în discuție, susțin aceste idei și blamează populația/pacienții. Sunt adepții unor măsuri represive împotriva pacienților și îi stigmatizează. Consideră că nerespectarea recomandărilor stă la baza răspândirii virusului. Aceștia văd paiul din ochiul altuia și nu bârna din ochiul propriu. Înainte de a acuza populația/pacienții că nu păstrează distanțarea fizică și nu poartă masca, 24 de ore din 24, trebuie mai întâi să se întrebe care este explicația numărului mare de personal medical infectat și de ce spitalele constituie un segment important în cadrul focarelor de infecție. Potrivit raționamentelor lor rezulta că personalul medical nu respectă măsurile. Dar nici guvernanții nu le respectă. Pe aceștia de ce nu-i critică?

Etica medicală este o reflectare a democrației și nu a dictaturii în practica medicală. Principiile ei de bază sunt devoțiunea față de pacient și plasarea intereselor pacientului deasupra oricăror interese inclusiv ale medicului sau comunității/statului. De aceea, în Legămintele profesiei (Jurământul lui Hippocrat, Legământul lui Maimonides, Jurământul Asociației Medicale Mondiale – WMA etc.), se specifică implicit sau explicit că medicul are datoria/obligația de a respecta valorile și interesele pacientului. Autonomia implică acordul expres al pacientului la toate manoperele medicale (inclusiv, internarea și tratamentul medical). Numai respectând aceste principii, se poate realiza un parteneriat real medic – pacient.

Una dintre valorile esențiale este libertatea – care este de fapt adevărata fire a omului. Alta este dreptatea socială. ”Dă-mi Doamne puterea să tratez la fel pe cel sărac și pe cel bogat, pe cel puternic și pe cel slab, pe prieteni și pe dușmani…” (Maimonides). În etica medicală, nu se găsesc concepte, care să justifice aderența medicilor la acte administrative, care limitează drepturile și libertățile cetățenești. Dimpotrivă, istoria medicinei este plină de medici care și-au dăruit viața pentru a proteja libertatea și drepturile civile ale pacienților. Medicii tratează boala cu mijloace medicale și nu cu amenzi, dosare penale, amenințări și internări non-voluntare.

În concluzie, există un conflict major între „dictatura politico – medicală” și etica medicală. Medicii sunt obligați, prin statutul lor, să respecte principiile eticii medicale și să nu fie propagandiști (interesați sau nu), ai dictaturii.

P.S.1: Trebuie să apreciez inițiativa Avocatului Poporului Renate Weber de a ataca la Curtea Constituțională legea carantinării. Dacă acest demers va reuși, se poate apoi redacta o lege în concordanță cu principiile eticii medicale. La actuala lege, deși Convenția de la Oviedo (ratificată de România) impune, niciun bioetician nu a fost consultat.

P.S.2: Cred că Raed Arafat a lipsit în facultate de la cursul de medicină legală. Altfel, ar fi știut că doar 18% din activitatea medico-legală se desfășoară pe cadavre. Restul, este activitatea pe persoane vii (expertize psihiatrico-legale, expertize traumatologice, expertize ale capacității de muncă, expertize privind starea de sănătate a unei persoane, expertize genetice de filiație etc.). Despre etică medicală / bioetică nu îl întreb pentru că sunt sigur că nu a parcurs această materie.

P.S.3: Mortalitatea în primele 6 luni a anului 2020, în România, este mai mică decât cea din aceeași perioadă a anului 2019. Spre disperarea sectei martorilor COVID. „Virusul ucigaș” nu a declanșat „apocalipsa covid”.”, scrie Vasile Astărăstoae.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

PPU (social-liberal) devine unul dintre partidele importante ale României, după victoria lui Piedone la Sectorul 5

Avatar

Publicat

in

De

Victoria umaniștilor la Sectorul 5 este dovada că PPU (social-liberal) este unul dintre partidele „semnificative” ale României, arată formațiunea politică într-un comunicat de presă.

Daniel Ionașcu, președintele executiv al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) a lăudat performanța reușită de Cristian Popescu Piedone și a anunțat că lupta umaniștilor împotriva abuzurilor va continua „cu și mai multă intensitate”.

Publicitate

Citește și: Ciolacu: ‘Nu am avut discuţii politice cu domnul Robert Negoiţă, suntem prieteni’

„Câștigând unul din cele șase sectoare ale Bucureștiului, prin performanța extraordinară a domnului Piedone, PPU (social-liberal) își ocupă locul meritat între partidele semnificative ale României. Unul dintre cele șase sectoare reprezintă 17% din speranțele și încrederea bucureștenilor acordate umaniștilor. Totodată, contribuția PPU (social-liberal) la victoria obținută în alianță cu PSD la Sectorul 4, zonă în care formațiunea noastră are un nucleu important de simpatizanți, precum și postul de viceprimar din acest sector confirmă progresul important înregistrat de umaniști. În egală măsură, rezultatele preliminare la nivel național indică un salt electoral al PPU (social-liberal) în întreaga țară. Mulțumim românilor care ne-au acordat votul și încrederea, felicit membrii și simpatizanții PPU (social-liberal) pentru uriașul efort depus. Am câștigat o bătălie, dar lupta noastră împotriva abuzurilor continuă cu și mai multă intensitate! Cu Demnitate, Onoare și Curaj putem schimba România!”, a spus Daniel Ionașcu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

STUDIU Politico.eu – Încrederea în Guvernele statelor UE SE PRĂBUȘEȘTE: Guvernul României, la VALE

Avatar

Publicat

in

De

Încrederea cetăţenilor europeni în instituţiile Uniunii Europene a crescut în timpul pandemiei de coronavirus, dar a scăzut în guvernele naţionale, situaţia fiind valabilă şi în Romania, arată un studiu citat de site-ul Politico.eu.

Pe o scală de la 1 la 10, nivelul mediu de încredere în Uniunea Europeană a crescut de la 4,6 în aprilie la 5,1 în iulie, în timp ce media încrederii în guvernele naţionale a scăzut de la 4,8 în aprilie la 4,6 în iulie, conform studiului realizat de Eurofound (Fundaţia europeană pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi muncă). Cota 1 înseamnă “lipsă de încredere”, iar 10, “încredere totală”, conform Mediafax.

Publicitate

Citește și: UDMR a dat LOVITURA: Soos Zoltan a câștigat primăria Târgu-Mureş

Studiul sugerează că există o corelaţie cu asistenţa financiară oferită de Uniunea Europeană ţărilor afectate grav de pandemie. “Gradul de încredere este semnificativ mai mare în rândul respondenţilor care au beneficiat de ajutor financiar în timpul pandemiei (…)”, precizează autorii studiului.

Încrederea în UE a crescut cel mai mult în Italia (de la 4,1 la 5,2) şi în Spania (de la 4,0 la 5,1), ţările europene cele mai afectate de pandemie. “Cetăţenii probabil au avut tendinţa de a căuta susţinere dincolo de guvernele naţionale”, subliniază autorii studiului.

Încrederea în UE a scăzut semnificativ în Danemarca, Olanda şi Suedia, care fac parte din grupul ţărilor mai austere, cele ce au pledat pentru o abordare fiscală conservatoare în alocarea stimulentelor de relansare economică.

În România, încrederea în instituţiile guvernamentale naţionale a scăzut de la 3,8, în aprilie, la 3,5, în iulie, în timp ce încrederea în UE a crescut de la 4,5, în aprilie, la 5,2, în iulie, potrivit studiului Eurofound.

În Austria, încrederea în Guvern a scăzut de la 6,5 la 5,4, iar în Finlanda de la 7,6 la 6,5. În schimb, în aceste două ţări a scăzut şi încrederea în Uniunea Europeană.

În Polonia, încrederea în UE a crescut de la 5,1 la 6,2, iar încrederea în Guvern a scăzut de la 2,6 la 2,4. În Bulgaria, încrederea în UE a crescut de la 4,0 la 4,5, iar cea în Guvern a scăzut de la 3,2 la 2,9.

Doar în trei ţări, Spania, Franţa şi Luxemburg, încrederea cetăţenilor a crescut atât în propriile guverne, cât şi în Uniunea Europeană.

Studiul Eurofound a fost efectuat în toate ţările membre UE, în perioada aprilie-iulie, pe un eşantion reprezentativ de 91.753 de persoane.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend