Vicepremierul Dan Barna a anunţat, luni seară, că Guvernul a creat posibilitatea organizării de evenimente sportive pilot cu spectatori, cu o participare de 50% de persoane vaccinate sau care au un test PCR ori test rapid negativ la coronavirus, un astfel de eveniment putând să fie finala Cupei României la fotbal.

El a precizat însă că este obligatorie purtarea măştii la toate aceste evenimente.

„Ideea şi direcţia de politică publică a acestui Guvern – chiar astăzi am discutat în şedinţa de guvern exact acest subiect – este aceea de a încuraja un număr cât mai mare de cetăţeni ai României să se vaccineze. Asta e direcţia principală şi toate măsurile, toate strategiile de relaxare, de încurajare a evenimentelor-pilot, am anunţat şi continuăm pe direcţia aceasta de evenimente sportive-test fanion în care să fie încurajată şi stimulată, de fapt, participarea persoanelor vaccinate. Există şi varianta de test PCR sau de test din ziua respectivă, teste rapide”, a afirmat Barna, la Digi 24.

Întrebat dacă se începe cu finala Cupa României, Barna a spus: „Foarte probabil da”.

„Astăzi am aprobat o HG prin care am făcut posibilă organizarea de evenimente sportive, cu avizul CNSU şi al MS, evenimente sportive-test. Practic, se întâmplă în felul următor: Ministerul Culturii pentru evenimentele culturale, concerte, spectacole sau Ministerul Sportului pentru meciuri, pentru finala Cupei, de exemplu, fac o solicitare către CNSU şi Ministerul Sănătăţii, pentru obţinerea acestor avize şi, în urma HG adoptate astăzi, se poate da această încuviinţare. Practic, se acceptă organizarea unor evenimente-tip cu o participare de 50% de persoane vaccinate sau care au un test PCR sau rapid”, a explicat vicepremierul.

El a adăugat că pentru verificarea îndeplinirii acestor condiţii sunt luate în calcul mai multe variante.

„Ministerul Culturii are deja un acord cu STS, cu accesul la baza de date astfel încât cu buletinul pur şi simplu îţi este scanat CNP, dacă apare persoana vaccinată, poftiţi în sală sau dacă ai o adeverinţă că ai făcut un test, cu testul în mână, tot aşa, primeşti acces la evenimentul respectiv. Aceasta este o variantă. Cealaltă variantă este că persoane care merg şi fac testul şi acum şi în farmacii se poate face acest test încât poţi merge cu un test care arată că eşti negativ.

Cu oamenii care au trecut prin boală, acolo este un termen prevăzut foarte clar să fi fost de la peste 15 zile până la 90 de zile din momentul în care ai fost confirmat pozitiv. Dar pentru aceasta este necesară o adeverinţă de la medicul de familie, pentru că altfel nu ai cum, adică doar pe cuvântul meu că am fost răcit, cu Covid, evident nu este suficient”, a explicat Barna.

Vicepremierul a mai menţionat că purtarea măştii este una dintre ultimele restricţii care vor fi eliminate.

„Şi pe stadion şi la un eveniment cultural se poartă mască. Deci, toate categoriile la evenimente participă cu mască. Tocmai pentru că sunt încă discuţii, le luăm pas cu pas şi ideea renunţării complete la mască este una dintre ultimele restricţii care vor fi ridicate”, a adăugat Barna.

Potrivit vicepremierului, se doreşte ca, prin organizarea acestor evenimente-test, cu un număr mare de oameni, să se observe dacă virusul se mai răspândeşte sau nu.

Barna a afirmat că există „un entuziasm general” că s-a scăpat de pandemie, menţionând că nu este sigur de acest lucru, dar semnele sunt pozitive şi „cifrele sunt în scădere”.

În privinţa revenirii elevilor la şcoală, Barna a declarat: „Eu cred că momentul este potrivit, dar aştept punctul de vedere al specialiştilor, pentru că este foarte delicat acest subiect, că am văzut experienţa anterioară. Din punctul meu de vedere, lucrurile merg într-o direcţie bună şi se poate merge înspre acest lucru”.

Vicepremierul a mai spus că îi îndeamnă pe primari să meargă din poartă în poartă să-i încurajeze pe oameni să se vaccineze.

„Eu sper ca ritmul de vaccinare să crească în urma unui tip de relaxare despre care vorbim, acele evenimente personale, care nu sunt deloc politice sau de strategie publică: nunţile, botezurile, evenimentele de familie, unde indiferent de ce valori personale ai, pe cine simpatizezi sau nu simpatizezi din Guvern sau din Parlament, când e vorba de nunta nepotului, de măritişul nepoatei, de botezul unui membru al familiei, motivaţiile sunt altele şi exact asta este o altă linie de de relaxare pe care o avem în vedere, aceea ca cetăţenii să poată participa în număr mai mare la acest tip de eveniment dacă sunt vaccinaţi. Având această regulă, este un alt element de stimulare”, a explicat Dan Barna.

El a subliniat că vor fi controale şi amenzi în cazul nerespectării măsurilor.

„Măsurile de relaxare de la 1 iunie ţin de evoluţia cifrelor de pandemie, numărul de vaccinări şi rata incidenţei. Pe baza acestor doi indicatori se lucrează şi vom vedea cum vor arăta măsurile”, a adăugat Barna, informează agerpres.ro

Citește și: Dan Barna îl demolează pe Mihai Chirica: ‘Și-a schimbat tricoul roșu cu tricoul galben și-a păstrat, din păcate pentru el și pentru PNL, a apăstrat apucăturile PSD-iste’

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”în România ultimilor 32 de ani a fost imposibil să se întreprindă ceva pe termen lung”.   El precizează că ”Fiecare nou guvern dărâmă ce-a început să construiască celălalt și o ia de la zero”.

”Invitatul de sîmbătă, 8 mai 2021, al emisiunii Interviurile lui Cristoiu de pe Aleph News a fost Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică. Invitația la dialog și-a avut motivul principal în declanșarea luni, 10 mai 2021, a Recensămîntului General Agricol 2020. Făcut o dată la 10 ani pentru date cerute atît pe plan intern, cît și pe plan extern, de Uniunea Europeană, Recensămîntul agricol își propune, printre altele, potrivit directorului INS, să vadă și dacă numărul exploatațiilor agricole de la noi e scăzut față de cel din 2011. Pentru prima dată, Recensămîntul își propune să stabilească ponderea terenurilor deținute de străini. Momentul e de o importanță deosebită. Sînt știute controversele pătimașe din spațiul public în legătură cu vînzarea pămîntului către străini. De văzut dacă rezultatele cercetării de teren vor stinge sau dimpotrivă vor amplifica polemica. Tot în emisiune, Tudorel Andrei a explicat și de ce s-a amînat pentru 2021 Recensămîntul general.

Tudorel Andrei e ceea ce se cheamă un tehnocrat. A absolvit două facultăți – una de Cibernetică și cealaltă de Matematică. A semnat în Ziarul financiar o serie de comentarii la datele oferite de statistică în privința agriculturii românești. Cum e președinte din ianuarie 2013, l-am întrebat cum de a rezistat sub atîtea guvernări. Răspunsul rămîne interesant și ca mărturie despre specificul Statisticii:

„Nu este atît de greu dacă îți respecți profesia. În plus, sunt două lucruri foarte importante în această argumentare. Primul este că INS face parte dintr-o familie europeană a institutelor naționale de statistică și avem un regulament specific care reglementează faptul că în institut nu ai voie să faci politică și se stabilește clar că președintele nu poate să primească și nu poate să dea sfaturi pe probleme legate de statistica europeană și e ceea ce am respectat cu strictețe în această perioadă. Al doilea lucru important este că în Statistică, în peste 160 de ani au fost 28 de șefi. Asta arată că nu au fost schimbări pe criterii politice la nivelul Statisticii, nu numai în această perioadă, ci și de-a lungul istoriei. Eu nu știu dacă sunt multe instituții în statul român la care să avem o medie de peste 6-7 ani a șefului unei instituții. Eu vă spun că Statistica românească este o instituție modernă și eu sunt mîndru de lucrul ăsta.”

De fapt, ar fi trebuit să-l întreb cum de n-a fost schimbat nu din ianuarie 2013 pînă acum, ci din decembrie 2020 pînă acum. Ajuns în plenitudinea puterii și aroganței, regimul Iohannis se află, de la instalarea noului Guvern, în plin Proces istoric de satisfacere cu posturi a clientelei politice și a camarilei diferitelor instituții, în frunte cu cea a Președintelui. De mirare, cum de nu s-a găsit pînă acum în cadrul INS un linge-blide care, asemenea celor de la TVR și RRA, să cerșească pe la ușile partidelor din Coaliția de Centru-Dreapta postul de președinte al INS.

Cum spuneam, Tudorel Andrei e și un analist competent al problemelor social-economice acute dezvăluite de datele statistice. Agricultura e domeniu care l-a preocupat și-l preocupă. Despre agricultura românească a vorbit el în emisiune.

Prima și marea problemă a agriculturii noastre e dată de deficitul comercial în privința produselor agricole. Importăm mai mult decît exportăm chiar și în relația cu Ungaria.

Cauza de fond stă în faptul că România exportă materie primă (cereale, animale vii) și nu produce fabricate din această materie primă. Prin urmare, România importă produse fabricate. Evident, acestea sînt mai scumpe decît materia primă. Absența unei preocupări de a fabrica în țară produse din materia primă face din România – zic eu – o țară înapoiată, una dintre acele țări care poate oferi la export doar materie primă. Evident, ieftină. Tot ca o slăbiciune a Agriculturii românești, Tudorel Andrei a ținut să menționeze structura înapoiată a proprietății agricole:

„Noi avem două categorii. 94% din exploatații dețin o pondere mică – 27% din teren. Sub 5 hectare. 0,4% din exploatații dețin 47% din suprafața agricolă, exploatațiile de peste 100 de hectare. Nu avem zona de mijloc. Dacă ne uităm la Ungaria și Polonia, au o pondere foarte mare exploatațiile medii, cred că sunt în jur de 30%. Exploatațiile medii înseamnă între 10 și 100 de hectare (…) Prin Pactul Agricol European au fost create aceste exploatații medii care veneau și asigurau prelucrarea pentru a satisface piața națională cu produse agroalimentare. (…)

Avem 3,2 milioane exploatații agricole. Asta înseamnă fărîmițare, dar dacă adîncim înseamnă și polarizare. Pentru că avem, pe de o parte fermele de subzistență, de dimensiuni mici, iar pe de altă parte avem fermele de dimensiuni mari. Este și o evoluție naturală, pentru că nimeni nu mai poate să vină și să spună creăm premisele prin forță a masificării terenului agricol. Nu. Există această evoluție naturală a creării acestor ferme medii. Și avem două exemple. Franța, care în anii ʼ60 aveau exploatații agricole de ordinul milioanelor. Au în această perioadă 600.000 de exploatații agricole. România, în 2010, avea 3,6 milioane. Noi estimăm că vor fi 3,2 milioane. Asta înseamnă totuși o scădere și probabil că va continua acest declin al numărului de exploatații, tocmai prin crearea acestor ferme de dimensiuni medii. (…) În mediul rural există o îmbătrînire galopantă a populației și evident se vor crea aceste uniri de terenuri prin arendarea sau administrarea de către anumite persoane mai tinere sau care au capacitatea să lucreze aceste terenuri.”

Au fost și alte probleme de fond ale agriculturii noastre evidențiate în interviu.
Aceste probleme dăinuie de 32 de ani.
Și vor mai dăinui atîta vreme cît România nu va beneficia de Programe pe termen lung.

Practic, în România ultimilor 32 de ani a fost imposibil să se întreprindă ceva pe termen lung.
Pentru că:

1. Excepție făcînd Guvernul Năstase, nici un guvern n-a stat 4 ani încheiați.
2. Fiecare nou guvern dărîmă ce-a început să construiască celălalt și o ia de la zero.
3. Fiecare nouă Putere, inclusiv prezidențială, și-a risipit timpul și energia în satisfacerea clientelei politice”, a scris Ion Cristoiu pe blogul său