Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Vaccinarea anti-Covid în România: Peste 110.000 de oameni vaccinați în ultima zi, cei mai mulți cu prima doză

Publicat

in

​110.539 de persoane au fost vaccinate anti-Covid în ultimele 24 de ore în România, iar de la debutul campaniei de imunizare s-a ajuns la un număr de 6.417.484 de persoane vaccinate, 5.920.032 dintre acestea cu schema de două doze, iar 706.622 au făcut și a treia doză.

Conform informațiilor transmise duminică seară de Comitetul naţional de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva Covid-19 (CNCAV), în ultimele 24 de ore au fost administrate în total 110.539 de doze de vaccin, dintre care 83.504 ca primă doză, 7.466 ca rapel și 19.569 ca doză booster.

De la începutul campaniei de vaccinare (pe 27 decembrie 2020), 6.417.484 de persoane au fost inoculate cu unul dintre cele patru vaccinuri – Pfizer, Moderna, AstraZeneca și Johnson&Johnson – și au fost administrate în total 11.850.881 de doze de vaccin.

În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 49 de reacții adverse, 28 la Pfizer, 1 la Moderna, 1 la AstraZeneca și 19 la Johnson&Johnson. De la debutul campaniei de vaccinare, numărul total al reacțiilor adverse a fost de 18.071 (1,52/1000 doze administrate). Alte 135 reacții adverse sunt în curs de investigare.

Click pentru a mări

  • Vaccinul Pfizer-BioNTech se administrează din data de 27 decembrie 2020
  • Vaccinul Moderna se administrează din data de 4 februarie 2021
  • Vaccinul AstraZeneca se administrează din data de 15 februarie 2021
  • Vaccinul Johnson&Johnson se administrează din data de 4 mai 2021 și este în doză unică
  • Doza a treia se administrează din data de 28 septembrie 2021

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Protest Declic, la Curtea Constituțională: într-un an vor ucide toate păsările. Extincție totală, pentru anumite specii

Publicat

in

De

Comunitatea Declic organizează, miercuri, un protest la sediul Curţii Constituţionale, solicitând judecătorilor să declare neconstituţională legea “care le permite vânătorilor să împuşte păsările migratoare până la extincţie”. În faţa instituţiei va fi amplasat un copac înalt cu zeci de păsări origami, iar protestatarii vor imita ciripitul păsărilor.

Protestul este programat să se desfăşoare de la ora 11.00, la sediul Curţii Constituţionale, informează News.ro

Potrivit unui comunicat al Declic, participanţii vor depune zeci de memorii la registratura CCR, câte un Amicus Curiae fiecare, pentru a susţine cauza păsărilor migratoare. De asemenea, în faţa instituţiei va fi amplasat un copac înalt cu zeci de păsări origami, iar participanţii, pregătiţi cu fluiere care imită ciripitul, vor face gălăgie, să-i audă toţi judecătorii.

“Ciocârlia de câmp, raţa pestriţă sau prepeliţa vor fi vânate până la dispariţie. Într-un an, ne putem lua adio nu doar de la ele, ci de la mai multe specii migratoare. Asta din cauza unui proiect neconstituţional care dă puteri depline vânătorului”, a declarat Ana Racheleanu, coordonatorul campaniei.

Conform comunicatului, noul proiect, care modifică Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, prevede cote zilnice de vânătoare de zeci de ori mai mari pentru speciile de păsări migratoare. Unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul Gheorghe Nacov, este vânător.

Reprezentanţii Declic susţin că, dacă legea nu este oprită de Curtea Constituţională, atunci într-un singur an s-ar putea vâna întreaga populaţie de păsări migratoare din mai multe specii care folosesc teritoriul României pentru cuibărit sau iernare.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Italia: Fără preşedinte după turul al doilea al alegerilor

Publicat

in

De

Al doilea tur de scrutin pentru alegerea noului preşedinte al Italiei nu a reuşit să desemneze un câştigător marţi, prelungind incertitudinea cu privire la viitorul premierului Mario Draghi şi al guvernului său, comentează AFP preluat de agerpres.

Mai mult de jumătate dintre cei aproximativ 1.000 de deputaţi, senatori şi reprezentanţi regionali în cauză au votat în alb pentru a doua zi, reflectând absenţa unui consens asupra unui candidat între principalele partide.

Al treilea scrutin va avea loc miercuri dimineaţă, dar nu sunt aşteptate progrese înainte de joi. Din turul al patrulea, pragul alegerilor coboară de la o majoritate de două treimi la o majoritate absolută.

Preşedintele Italiei are un rol preponderent protocolar, dar anul acesta miza este mare: dacă este ales Mario Draghi, trebuie să renunţe la şefia guvernului.

O astfel de alegere ar putea provoca alegeri anticipate sau chiar să deraieze reformele necesare pentru a obţine miliardele de euro din fondul european de relansare promis Italiei.

Alegerea preşedintelui este, totuşi, greu de prezis, cu scrutin secret, înţelegeri în culise şi absenţa unei liste oficiale de candidaţi, care îi conferă o atmosferă de conclav papal.

Nicio formaţiune politică nu dispune în prezent de majoritatea absolută în parlament. Dar aproape toate partidele, de la stânga la dreapta, formează o coaliţie de unitate naţională condusă de Mario Draghi.

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a fost numit de preşedintele în exerciţiu, Sergio Mattarella, în februarie 2021, când Italia era în recesiune din cauza pandemiei de COVID-19.

Guvernul său a supervizat revenirea la creştere şi succesul campaniei de vaccinare împotriva coronavirusului.

De asemenea, a iniţiat mai multe reforme (sistemul fiscal şi cel judiciar, administraţia publică) cerute de Bruxelles în schimbul celor aproximativ 200 de miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi de la UE.

Numeroşi investitori internaţionali se tem că Italia, puternic îndatorată, va rămâne în urmă faţă de calendarul strict al reformelor dacă Mario Draghi pleacă.

Şi mulţi deputaţi se tem că îşi vor pierde fotoliul în cazul alegerilor anticipate.

Alţii sunt de părere că Mario Draghi ar fi mai bine plasat în calitate de preşedinte pentru a garanta stabilitatea politică şi bunele relaţii cu Bruxellesul, mai ales dacă extrema dreaptă va câştiga următoarele alegeri.

Şeful statului exercită o putere crucială în timpul crizelor politice, fie pentru a dizolva parlamentul, a alege un nou prim-ministru sau a refuza mandate coaliţiilor fragile.

Paolo Maddalena, un fost judecător puţin cunoscut, care a ieşit pe primul loc luni în turul întâi, a fost din nou în frunte marţi cu 39 de voturi.

Sergio Mattarella, 80 de ani, a primit acelaşi număr de voturi, deşi a spus clar că nu îşi doreşte al doilea mandat de şapte ani.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend