Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

USR o ameninţă pe Carmen Dan cu judecata. Se cere declasificarea raportului despre violenţele din 10 august

Publicat

in

Uniunea Salvați România, a transmis, luni, pe Facebook că ministrul de Interne, Carmen Dan, ar trebui să răspundă la mai multe întrebări despre mitingul din 10 august. Partidul îi cere ministrului declasificarea raportului prezentat, „ în caz contrar va ataca decizia în instanță”.

“Carmen Dan a fugit de la conferința de presă de ieri ca să nu răspundă la întrebările jurnaliștilor. Va fi obligată să răspundă, mâine (marți – n.r.), în fața Comisiei de apărare din Parlament. 1. De ce și-a întrerupt concediul și a fost la sediul MAI în seara de 10 august, dacă nu influențat în niciun fel în intervenţia jandarmeriei? 2. Unitățile teritoriale ale jandarmeriei se dislocă la ordinul Ministrului de Interne. A dat ordinul pentru deplasarea la București a unităților din Dolj și Prahova și alte 2 județe. Dacă da, de ce? 3. A avut în seara de 10 august convorbiri/mesaje în orice formă, cu Cazan, Sindile, Paraschiv? Dacă da, care e conținutul acestora? 4. S-a întrunit, chiar și informal, un comitet operativ pentru mitingul din 10 august? Dacă a fost informal, există documente oficiale care să consemneze ce s-a discutat/decis? 5. Cine a decis clasificarea ca secret de serviciu a raportului și de ce dacă informațiile de la serviciile de informații erau doar generalități?”, au transmis, luni reprezentanții USR pe pagina oficială de Facebook, potrivit Mediafax.

Advertisements

Uniunea Salvați România îi cere ministrului de Interne și declasificarea raportului asupra evenimentelor din 10 august, în caz contrar, formațiunea va ataca în instanță refuzul ministrului Carmen Dan.

„USR cere declasificarea de urgență a raportului prezentat de Carmen Dan, în termen de 24 de ore, în caz contrar va ataca decizia în instanță”, completează sursa citată.

Președintele USR Dan Barna i-a cerut, duminică, ministrului de Interne, Carmen Dan, demisia din funcție pentru încercarea de “mușamalizare” a evenimentelor violente din 10 august prin prezentarea unui “pseudoraport”.

Ministrul Afacerilor Interne a prezentat, duminică, un raport care are 90 de pagini, spunând că în urma violențelor de la mitingul din 10 august, au fost deschise 21 de dosare penale, dintre care trei cu autor necunoscut. Carmen Dan a anunțat că sunt cercetate 20 persoane, dintre care trei au fost arestate și două sunt sub control judiciar.

“Astăzi mi-a fost prezentat raportul privind evenimentele din data de 10 august, pe care l-am solicitat tuturor strcuturilor ministerului. Vreau să fie foarte clar de la bun început, acest raport nu are rolul de a stabili vinovății. Noi nu suntem o instanță de judecată. Încep prin a prezenta scuzele mele tuturor acelora care au avut de suferit, fie civili, fie jandarmi militari. Nu am nicio ezitare să prezint acest raport comisiilor de apărare din Parlament sau în CSAT. Dacă s-a vorbit zilele acestea despre convocarea mea la Comisia de apărare a Camerei Deputaților, vă spun că nu am primit nicio invitație până în prezent, dar sunt dispusă să particip”, a declarat ministrul Afacerilor Interne.

Carmen Dan a precizat că au fost deschise nu mai puțin de 21 de dosare penale până în acest moment.

“Au fost deschise 21 de dosare penale. Sunt cercetate 20 de persoane. Trei au fost arestate, iar două puse sub control judiciar. Poliția și Jandarmeria vă asigur că au lucrat în toate aceste zile pentru identificarea persoanelor violente, însă au avut la dispoziție doar două zile. Luni vom merge la Parchet cu alte informații și date obținute în aceste zile. Este vorba de aproximativ doi terabiți de filmări”, a completat Dan.

Aceasta a mai anunțat că la nivelul ministerului a fost declanșată o verificare internă, în urma căreia au fost identificate 5 fapte de comitere a unor abuzuri împotriva unor persoane care nu au comis violențe. Carmen Dan a anunțat că toate datele obținute vor fi transmise Parchetului.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

CCR a decis că este neconstituţională legea prin care executările silite în materie civilă erau suspendate până la data de 1 septembrie

Publicat

in

De

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis o sesizare a Guvernului şi a decis că este neconstituţională legea adoptată în Parlament în luna iunie prin care executările silite în materie civilă erau suspendate pe toată perioada stării de urgenţă şi alertă până la data de 1 septembrie, informează Agerpres.

Citește și: Comisia ‘sparanghelul’ începe audierile: Oamenii puși de Ludovic Orban vor da declarații

Advertisements

Potrivit unui comunicat al CCR transmis marţi, în urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Guvern şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 3 (cu referire la art. XVIII) din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale sunt neconstituţionale.

La începutul lunii iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, cu amendamente, OUG 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale.

Conform unui amendament admis de Comisia de buget şi propus de PSD, se suspendă măsurile de executare silită în materie civilă prin poprire pentru creanţele civile şi comerciale declanşate după instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României.

“Nu se declanşează măsuri de executare silită în materie civilă prin poprire pentru creanţele comerciale şi civile pe toată perioada stării de urgenţă, a stării de alertă până la data de 1 septembrie 2020. Măsurile dispuse anterior nu se aplică în cazul executărilor silite privind creanţele civile sau comerciale ce au drept titlu hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală pentru soluţionarea laturii civile a cauzei.

Măsurile de suspendare a executării silite a sumelor urmăribile sau disponibilităţilor băneşti se aplică de drept de către organele de executare şi instituţiile bancare sau terţi popriţi, fără nicio altă formalitate”, mai prevede amendamentul.

Un alt amendament adoptat de deputaţi stipula că se suspendă, pe durata stării de urgenţă, începând cu data suspendării activităţii – 18 martie 2020, obligaţiile de plată aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc tradiţionale prevăzute de OUG 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Angela Merkel afirmă că landul Bavaria are un ‘premier bun’, dar refuză să dea curs speculaţiilor

Publicat

in

De

Cancelarul german Angela Merkel a salutat marţi activitatea şefului executivului landului Bavaria, Markus Söder, dar a refuzat să se lase atras într-o dezbatere privind persoana favorită a-i succeda în funcţia de şef al executivului federal, pe care politiciana creştin-democrată o va părăsi în 2021, notează Reuters potrivit Agerpres.

Decizia lui Merkel de a participa la o şedinţă a executivului bavarez a fost privită drept o încoronare a succesorului său, după ce modul în care bogatul land din sud-estul Germaniei a gestionat criza cauzată de pandemia de COVID-19 a alimentat imaginea lui Markus Söder la nivel naţional.

Advertisements

”Nu mă veţi auzi comentând pe tema succesorului meu, în orice formă şi în orice forum. Tot ce pot să spun este că Bavaria are un premier bun şi el m-a invitat astăzi”, a afirmat şefa guvernului de la Berlin.

Söder – lider al Uniunii Creştin-Sociale (CSU), aliatul bavarez tradiţional al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) – a fost printre primii şefi ai executivelor celor 16 landuri germane care au impus măsuri de restricţionare a circulaţiei şi au recurs la testarea în masă după ce noul coronavirus s-a răspândit în Germania.

Succesul Bavariei, evidenţiat şi de apariţiile repetate ale lui Söder pe posturile naţionale de televiziune din Germania, contrastează cu situaţia landului Renania de Nord-Westphalia, al cărui premier, Armin Laschet, este un alt pretendent la funcţia de cancelar.

Membru proeminent al CDU, Laschet, al cărui land de mărimea Ţărilor de Jos este cel mai populat din Germania, s-a confruntat cu provocări mult mai mari în timpul pandemiei de COVID-19, prin apariţia mai multor focare, dintre care cel mai recent într-un abator din Gütersloh, unde câteva mii de persoane s-au infectat cu noul coronavirus.

Unii analişti politici au interpretat decizia lui Söder de a o invita pe Angela Merkel la Herrenchiemsee, un castel situat pe o insulă de pe lacul Chiemsee unde în 1948 a fost elaborată constituţia Germaniei, drept o mişcare prin care s-a prezentat ca un lider naţional mai degrabă decât doar unul bavarez.

Merkel a refuzat să ofere alte detalii, limitându-se să adauge că va accepta întotdeauna invitaţiile din partea premierilor landurilor.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Advertisements

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend