Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

USR declară război mafiei lemnului: propune DNA-ul pădurilor, împădurirea României şi eliminarea furtului de lemne

Publicat

in

USR propune în programul de guvernare, la capitolul mediu, 12 măsuri, printre care DNA-ul pădurilor, împădurirea României şi eliminarea furtului de lemn.

Astfel, se propune anchetarea infracţiunilor grave de către DNA, infracţiunile de mediu urmând să fie soluţionate de procurori specializaţi pe astfel de probleme, cu concursul agenţilor judiciari detaşaţi, pe baza studiilor efectuate de specialişti tehnici pe probleme de mediu. Se are în vedere trimiterea legii în Parlament până la sfârşitul anului 2021 şi adoptare până în iulie 2022.
În ceea ce priveşte împădurirea România şi eliminarea furtului de lemn, se intenţionează împădurirea a 56.700 de hectare (păduri noi) şi 3.150.000 de metri pătraţi de noi zone de păduri urbane prin investiţia de 803 milioane de euro din Componenta 2 a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

“Accentul se va pune pe împăduriri în afara fondului forestier naţional şi extinderea acestuia prin împădurirea terenurilor degradate şi înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie. Tranziţia către o comercializare transparentă şi controlabilă a lemnului exploatat prin depozite constituite ca puncte de intrare pe piaţă”, se menţionează în document.

Termenul de implementare este 2024.

Pentru conservarea biodiversităţii şi protejarea pădurilor USR propune o strategie forestieră naţională armonizată atât cu strategiile din domeniul forestier de la nivel european şi nivel internaţional, cât şi cu alte politici sectoriale/ transsectoriale relevante şi să se axeze pe principiile rezultate din procesul de consultare cu factorii interesaţi din domeniu şi care are ca principal obiectiv conservarea biodiversităţii şi managementul activ al ariilor naturale protejate. Strategia forestieră va fi finalizată în 2022 şi pe baza ei se va formula şi adopta un nou Cod Silvic în 2023 (jaloane incluse în PNRR).

“Codul Silvic va extinde monitorizarea digitală a masei lemnoase, va modifica sancţiunile penale pentru tăieri ilegale şi va extinde sistemul SUMAL”, se subliniază în programul de guvernare.

O altă măsură avută în vedere la capitolul Mediu vizează accesul liber în pădure, respectiv accesul public al cetăţenilor pietonal şi cu bicicleta în toate tipurile de păduri din România prin modificarea Codului silvic, cu termen de implementare 2022.

USR propune şi o politică de mediu digitală şi transparentă, respectiv transparentizarea reglementărilor de mediu, emiterea actelor de reglementare în
format digital şi publicarea tuturor actelor de reglementare emise de autorităţile pentru protecţia mediului (avize, acorduri, autorizaţii, autorizaţii integrate, amenajamente silvice, avize de gospodărire a apelor) pe un portal public, termenul de implementare fiind 2023.

În ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice, programul de guvernare are în vedere actualizarea strategiei naţionale privind schimbările climatice şi implicarea sectoarelor economice (agricultură, industrie, transporturi, clădiri etc.) în combaterea schimbărilor climatice.

O altă măsură vizează un sistem rapid de plată a compensaţiilor pentru pagubele produse de fauna sălbatică, şi anume descentralizarea şi eficientizarea sistemului de plată a compensaţiilor pentru pagubele produse de fauna sălbatică în maximum 30 de zile şi eficientizarea managementului carnivorelor mari prin atragerea de fonduri europene, cu termen de implementare finele anului 2021.

În vederea reformei instituţiilor de mediu şi creşterii capacităţii instituţionale se propune audit extern şi reformă la Garda Naţională de Mediu, Romsilva, Agenţia Naţională pentru Mediu, Apele Române, Autoritatea Fondului pentru Mediu şi Agenţia Naţională pentru Arii Protejate prin reorganizare instituţională şi eficientizarea sistemului de management al ariilor protejate prin gestionare participativă. Termenul de implementare este 2024.

Măsurile avute în vedere de USR mai vizează: soluţii digitale de monitorizare a ilegalităţilor de mediu (Stop furtului din râuri şi eliminarea fraudelor din domeniul gestionării deşeurilor; protejarea albiilor râurilor prin implementarea “Inspectorului Balastierelor” şi combaterea furtului de material mineral. Introducerea “Inspectorului Gunoaielor” şi a trasabilităţii circuitului deşeurilor pe întregul lanţ) cu termen de implementare 2023; aer curat (monitorizare transparentă a calităţii aerului. Optimizarea, extinderea şi transparentizarea suplimentară a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RMNCA) şi îmbunătăţirea şi transparentizarea inventarelor de emisii), cu termen de implementare 2023; diversificarea programelor finanţate prin Administraţia Fondului de Mediu (digitalizarea şi extinderea liniilor de finanţare pe noi programe dedicate pentru domeniile biodiversitate, ape, păduri), cu termen de implementare 2022; fără gunoaie în natură – încurajăm reciclarea, cu termen de implementare ianuarie 2022.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Noile linii pentru comunicare ale UE cer să nu fie făcute referiri la Crăciun

Publicat

in

De

„Orice persoană din UE are dreptul de a fi tratată în mod egal”, fără referire la „sex, etnie, rasă, religie, dizabilități și orientare sexuală”.

Astfel – scrie Bruxelles-ul în noile sale linii directoare – apelativele „Miss, Mrs” (domnişoară sau doamnă) trebuie să dispară, fiind înlocuite cu un mult mai generic „Ms”, scrie agenția italiană ANSA.

Și nici de sărbători nu vor trebui să mai existe referiri cu conotații religioase, cum ar fi Crăciunul, ci acestea vor fi citate într-un mod generic: spunând, de exemplu „sărbătorile sunt stresante” și nu „Crăciunul este stresant”, precizează documentul pentru o „comunicare corectă” furnizat de Comisie şi intitulat „Union of Equality” – Uniunea Egalității.

DECALOGUL Uniunii Europene

Orientările conțin mai multe capitole în care, conform executivului UE, trebuie avut în vedere tratamentul egal al persoanei. În decalogul comisiei există câteva recomandări care trebuie respectate întotdeauna:

  • Nu vor fi utilizate substantive sau pronume care au legătură cu genul subiectului;
  • Trebuie menținut un echilibru între sexe în organizarea fiecărui panel;
  • Atunci când se utilizează un conținut audiovizual sau mărturii, trebuie să ne asigurăm că diversitatea este reprezentată în fiecare aspect al materialului
  • În faţa unei audienţe nu ne adresăm folosind apelativele „domni” sau „doamne” ci mult mai genericul „stimați colegi”;
  • Atunci când se vorbeşte de transsexuali, aceştia trebuie identificați în baza indicației lor;
  • Nu va mai fi folosit cuvântul „bătrâni”, ci „oameni în vârstă”;
  • Atunci când se va vorbi despre persoane cu dizabilități, nu se va mai face referire prioritară la persoană (de exemplu, în loc de „Mario Rossi este o persoană cu dizabilități”, vom spune „Mario Rossi are o dizabilitate”).

În ghidurile UE există și referiri pentru o comunicare „corectă” în ceea ce privește religiile. De exemplu, în text este indicat ca, în orice conținut comunicativ, „să nu se folosească nume proprii tipice unei anumite religii”.

Referitor la sărbători, comisia cere „să evităm să considerăm ca fiind de la sine înțeles că toată lumea este creștină”. Şi în acest sens oferă o mulțime de exemple: în loc să spunem sau să scriem „Crăciunul este stresant”, executivul european ne invită să folosim cuvintele: „Sărbătorile sunt stresante”.

Polemicile stârnite

Schimbările de exprimare ale Comisiei UE sunt stigmatizate de liderul formaţiunii Fratelli d’Italia, Giorgia Meloni, care scrie pe Twitter: „Comisia Europeană, printr-un document intern, consideră Crăciunul o sărbătoare neincluzivă. Numele Maria și Giovanni sunt și ele vizate. Motivul? Ar putea fi „ofensatoare” pentru necreștini. Gata, acum e deja prea mult: ne sunt şterse istoria și identitatea”. (Rador)

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Valeriu Gheorghiţă, despre Omicron: Pare că este o variantă cu o contagiozitate crescută, care scapă de sub protecţia anticorpilor şi reuşeşte să dea infecţii atât la persoanele trecute prin boală, cât şi la cele vaccinate

Publicat

in

De

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-Covid-19, medicul Valeriu Gheorghiţă, a declarat luni seară că varianta Omicron de SARS-CoV-2 este una cu contagiozitate mare şi reuşeşte să infecteze atât persoanele care au trecut deja prin boală, cât şi persoane vaccinate, scrie News.ro. Valeriu Gheorghiţă este de părere că Omicron este „una din cele mai interesante variante de SARS-CoV-2”.

„Noi deja vorbim de o variantă sud-africană, de varianta beta SARS-CoV-2, de aceea cred că e bine să rămânem la definiţia şi varianta de Omicron pentru a nu fi confundată cu varianta anterioară Sud- Africană SARS-CoV-2. Ce ştim în momentul de faţă este că este una din cele mai interesante variante de SARS-CoV-2, în sensul în care există acumulate peste 30 de mutaţii la nivelul proteinei Spike, lucru nemaiîntâlnit până la acest moment. Să avem atâtea mutaţii acumulate pe aceeaşi tulpină virală, dintre care mai mut de jumătate sunt în zona critică a zonei Spike, exact în zona în care se leagă anticorpii neutralizanţii, anticorpii care apar atât după vaccin cât şi după boala naturală”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, la Antena 3.

Gheorghiţă a arătat că noua variantă de SARS CoV-2 a apărut în Africa de sud când această ţară ieşea din valul patru.

„Din acest punct de vedere sunt indicii importante că această variantă virală ar reprezenta într-adevăr o variantă de scăpare se sub acţiunea neutralizantă a anticorpilor, ceea ce reprezintă o problemă, dacă luăm în calcul eficienţa vaccinurilor. Un al doilea indiciu este legat de contagiozitate. În momentul în care în Africa de Sud s-a observat o creştere importantă a numărului de cazuri Africa de Sud tocmai ieşea din valul 4 generat de varianta Delta. Peste 60% din populaţie din Gauteng are anticorpi ca urmare a trecerii prin boală, deci pare că este o variantă cu o contagiozitate crescută care scapă de sub protecţia anticorpilor şi reuşeşte să dea infecţii atât la persoanele care au trecut prin boală, cât şi la persoanele care au fost vaccinate”, a mai declarat Gheorghiţă.

Întrebat dacă există certitudinea că noua tulpină poate duce la reinfectarea celor trecuţi prin boală sau a celor care s-au vaccinat, Valeriu Gheorghiţă a răspuns că aceasta are capacitatea de a reinfecta persoane.

„Din datele preliminare, da, se pare că are aceasta capacitate de a reinfecta persoanele care au trecut prin infecţie SARS-CoV-2 anterior, precum şi de a genera cazuri de infecţii la persoane vaccinate cu schemă completă. Dar trebuie să ţinem cont de un aspect. Persoanele care au istoric de trecere prin boala sau care au fost vaccinate sunt mult mai bine protejate în faţa formelor severe. Este puţin probabil ca la aceste categorii de persoane această variantă să genereze cazuri severe de boală. Noi estimăm că se va menţine protecţia faţă de formele severe, chiar dacă nu vom avea o protecţie ridicată faţă de infecţie. Este important să luăm în calcul şi alte măsuri de limitare a răspândirii infecţiei. (…) Ne aşteptăm ca în cazul acestei variante, Omicron, persoanele care sunt vaccinate cu schemă completă, cu atât mai mult persoanele care îşi vor efectua doza de booster pentru consolidarea răspunsului imun, vor fi protejate pentru forme severe de boală, pentru risc de îmbolnăvire”, a mai declarat Gheorghiţă.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend