Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Urmează o criză majoră în sistemul educațional românesc: jumătate dintre profesori o să iasă la pensie, iar tinerii nu sunt atrași de profesia de dascăl

Publicat

in

România se îndreaptă spre o criză de personal puternică în sectorul educației, în condițiile în care, în prezent, mai puțin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani. Nu este exclus ca peste 50% dintre profesori să iasă la pensie în următorii 10 ani, astfel că educația unei întregi generații să fie sub semnul întrebării, asta mai cu seamă că nivelul salarial extrem de redus va face ca și migrația către locuri de muncă mai bine plătite să se accentueze.

Potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, din cei 47.414 de profesori din învățământul primar din România, mai mult de jumătate (28.376) aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani.

7.734 dintre ei aveau vârsta între 55 și 64 de ani, iar 820 predau cu toate că au trecut de 65 de ani. Situația urmează același tipar, cu profesori în vârstă, și în învățământul gimnazial și liceal. Datele Ministerului Educației arată că în învățământul preuniversitar românesc lucrează, în prezent, numai aproximativ 19.000 de cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, în condițiile în care numărul total al profesorilor din țara noastră era, în anul școlar abia încheiat, de 208.642.

Statisticile arată că din totalul personalului din învățământul preuniversitar (290.087 persoane), peste jumătate (52%) lucrează în ciclul primar și gimnazial (27,2% în liceu și 19% în învățământul preșcolar). 208.642 sunt cadre didactice, 20.941 cadre auxiliare, iar 7484 personal administrativ.

Potrivit experților, nivelul ridicat de îmbătrânire a corpului profesoral reflectă un adevărat fenomen social pe care întreaga economie îl va resimți în următorii 10-15 ani, informează profit.ro.

,,Sunt peste 1,9 milioane de români, generația decrețeilor, care vor ieși la pensie și, din păcate, din urmă vin prea puțini tineri care să înlocuiască forța de muncă în majoritatea sectoarelor economice. Dacă în industrie, în construcții, în agricultură vom aduce cel mai probabil forță de muncă din Asia, în ceea ce privește educația, problema va fi una cu adevărat sensibilă – nu va mai avea, practic, cine să ne învețe copiii’’, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames, pentru Profit.ro.

Statisticile Ministerului Educației arată că, în anul școlar 2020/2021, numărul personalului didactic din învățământul preuniversitar a crescut față de anul școlar anterior cu 1158 persoane dar, pe de altă parte, rămâne cu 552 de persoane sub nivelul din anul școlar 2017/2018.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Planul UE de reducere voluntară cu 15% a consumului de gaze intră în vigoare marți / Cum ar putea deveni obligatoriu

Publicat

in

De

​Cu statele UE confruntate cu reduceri drastice ale livrării de gaze rusești, acordul convenit de cei 27 la finalul lui iulie privind reducerea voluntară a consumului intră în vigoare marți, după ce a fost publicat luni în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Livrari gaze rusestiFoto: Peter Kovalev / TASS / Profimedia

Textul prevede că fiecare stat membru va „face tot posibilul” pentru a-și reduce, în perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023, consumul de gaze cu cel puțin 15% față de media ultimilor cinci ani, valabil pentru aceeași perioadă. Aceasta este o măsură voluntară, fiind la latitudinea statelor de a o implementa.

În cazul unui „risc de deficit grav” însă, Consiliul European, organismul care reprezintă statele membre, poate, la propunerea Comisiei, să declare starea de alertă. Acest mecanism va face ca reducerea cu 15% să fie „obligatorie”. Însă și atunci acest obiectiv va fi adaptat la realitățile fiecărui stat, în special la capacitatea de a exporta cantitățile de gaze economisite către țările aflate în nevoie și, prin urmare, prevede o serie de derogări, scrie AFP.

Pentru a permite o monitorizare exactă, fiecare stat va trebui să „își actualizeze planul național de urgență (…) până la 31 octombrie 2022”.

O reducere acum a consumului european ar trebui să ajute statele să-și accelereze reconstituirea stocurilor de gaze înainte de iarnă.

La acest acord s-a ajuns într-o reuniune extraordinară a miniștrilor energiei, în 26 iulie.

O singură țară, Ungaria, s-a opus măsurii pe care a calificat-o „nejustificată, inutilă, inaplicabilă și dăunătoare”, însă unanimitatea nu a fost necesară și guvernul ungar nu a putut împiedica adoptarea acesteia.

Europenii încearcă să renunțe la gazul rusesc, care până anul trecut reprezenta aproximativ 40% din importurile de gaze din UE.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a acuzat Moscova că folosește gazul „ca armă”, a cerut statelor membre „să se pregătească ce e mai rău”, respectiv oprirea furnizării de gaze de către Rusia.

Gigantul energetic rus Gazprom a acuzat recent că sancțiunile UE împotriva Moscovei, de blocare a returnării unei turbine Siemens, trimisă în Canada pentru întreținere și esențială pentru asigurarea bunei funcționări a gazoductului Nord Stream 1 dintre Rusia și Germania.

Comisia a contrazis acest lucru de vreme ce sectorul gazelor și Gazprom, precum și banca sa, nu sunt vizate de sancțiunile occidentale. O treime din achizițiile europene de gaz rusesc sunt transportate de Nord Stream 1, al cărui debit a fost redus drastic în ultimele două luni.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Turcia se oferă să acţioneze ca intermediar pentru comerţul cu metale între UE şi Rusia

Publicat

in

De

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei dau o şansă sectorului metalelor din Turcia să acţioneze ca un depozit şi un pod, a declarat preşedintele unei asociaţii de profil, citând interesul crescut al companiilor ruseşti dar şi al companiilor din UE care vor să vândă în Rusia via Turcia.

În fabricăFoto: CHINATOPIX / AP – The Associated Press / Profimedia

Cetin Tecdelioglu, preşedintele Istanbul Ferrous and Non-Ferrous Metals Exporters’ Association (IDDMIB), a precizat că a crescut cererea Rusiei pentru produse din Turcia pe care nu le mai poate achiziţiona de la companiile europene şi, de asemenea, companiile turceşti au primit solicitări de la firmele europene cu privire la aprovizionarea Rusiei via Turcia, relatează Reuters și Agerpres. Tecdelioglu nu a dezvăluit numele companiilor respective, şi nici nu a precizat de câte firme ar fi vorba, dar a spus că este vorba de companii care produc cupru, aluminiu, ustensile de bucătărie şi utilaje.

„Cee ce ei (Rusia) nu pot cumpăra din Germania, Italia şi Franţa, cumpără de la noi. Separat, multe companii din UE intenţionează să îşi vândă produsele Rusiei via Turcia”, a declarat Cetin Tecdelioglu. „Ei vor să utilizeze Turcia ca un depozit şi un pod, în timp ce Rusia vrea să se aprovizioneze cu Turcia”, a mai spus Tecdelioglu, adăugând că aceasta reprezintă o „oportunitate istorică” pentru companiile turceşti.

Datele oficiale arată că exporturile de feroase şi neferoase ale Turciei au crescut cu 33% în primele şase luni ale anului până la 8,9 miliarde lire (495,58 milioane dolari), fiind responsabile pentru 6,2% din exporturile Turciei. În paralel, exporturile de feroase şi neferoase ale Turciei spre Rusia au crescut cu 26% în ritm anual până la 170 milioane de dolari în primele şapte luni.

Deteriorarea relațiilor dintre dintre Occident şi China, o nouă şansă potenţială pentru Turcia

Disputa dintre Moscova şi Occident cu privire la invazia rusească din Ucraina a dat naştere la îngrijorări cu privire la o posibilă oprire a livrărilor de gaz ruseşti spre Europa, ceea ce ar putea impune închiderea unor facilităţi de producţie industrială din Europa.

Cetin Tecdelioglu a apreciat că asta ar putea crea o nouă oportunitate pentru exportatorii turci de produse din metal.

Turcia a criticat invazia rusească din Ucraina, a trimis drone Ucrainei şi a încercat să faciliteze discuţiile de pace între părţi. Pe de alt parte, Turcia nu a sprijinit sancţiunile occidentale impuse Moscovei şi încearcă să menţină legături strânse cu Rusia în domeniul schimburilor comerciale, energiei şi turismului.

În plus, relaţiile dintre Occident şi China s-au deteriorat şi ele după vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan, ceea ce potrivit lui Tecdelioglu creează o nouă şansă potenţială pentru Turcia. „Am primit deja semnale cu privire la unele oportunităţi”, a spus Tecdelioglu.

___

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend