Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Unirea Principatelor, dincolo de festivism și politică. Istoria unei uniuni economice eșuate – Analiza Frames

Publicat

in

Acum 161 de ani, românii din Moldova și Țara Românească alegeau să se unească, cu gândul la un stat unitar, cu drepturi și avantaje egale pentru toți locuitorii. Anii au trecut și, dincolo de politică, de unirea administrativă și de legăturile sociale, din punct de vedere economic, al investițiilor regionale și al infrastructurii, unirea a întârziat să apară. Nici acum, după 161 de ani, nu avem nici măcar un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece, arată o analiză a companiei de consultanță Frames.

Din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în prezent, mai separate ca oricând, spun analiștii.

Țara Românească, în principal Bucureștiul și Ilfov-ul, se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor de la Comisia Națională de Prognoză, București-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un sfert din PIB-ul național, cifrat la 1.040 de miliarde de lei.

La polul opus, cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Neamț), luate în calcul în analiza Frames, au realizat, împreună, nici jumătate din această sumă – 107,1 miliarde lei.

Nici în acest an, nu se întrevede o îmbunătățire a situației. CNP estimează că Regiunea București-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 mld.lei.

,,Estimările indică o adâncire a discrepanțelor economice la nivel regional, în anii următori, iar datele din Buzău, Vrancea, Galați, Brăila, Ialomița, Dâmbovița, Argeș și celelalte județe din Țara Românească, confirmă această tendință. Perspectivele PIB-ului la nivel regional indică un avans de 83,8 mld.lei pentru zona Capitalei, până în 2023, și de numai 39,3 mld.lei pentru cele cinci județe din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est’’, arată analiza Frames.

Cum s-a ajuns în această situație? ,,Moldova n-a reprezentat, niciodată în istoria recentă, o prioritate reală pentru guvernanții de la București. Nici lobby-ul local nu a funcționat, politicienii și administratorii din județele Moldovei nereușind să impună niciun proiect major de dezvoltare care să permită atragerea investitorilor, creșterea nivelului de trai’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Dincolo de perioada comunistă, când discrepanțele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare forțată, după Revoluție, Moldova a rămas în urmă la capitolul investiții în infrastructură și a întârziat să ofere oportunitățile de business care să atragă investitori’’, a mai spus acesta.

După ce, în anii 90, județele Moldovei deveniseră polul lohn-ului românesc, treptat și aceste business-uri s-au închis, iar forța de muncă a început să emigreze masiv spre Occident și în zonele mai bogate din țară, precum Bucureștiul.

La polul opus, Țara Românească, regiune în care București-Ilfov reprezintă principalul pol de atracție pentru investitori, a beneficiat de investiții, de politici publice, de facilități care au adus o creștere economică substanțială, care au atras ca un magnet forța de muncă, inclusiv din Moldova.

Așa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, București-Ifov să atragă investiții străine directe de 49,2 mld.euro la nivelul anului 2018, iar județele din Nord-Estul țării de numai 1,92 mld.euro.

Dincolo de aportul la PIB, de situația investițiilor, de lipsa infrastructurii, nici în plan social idealurile unirii nu au devenit realitate. Salariile, principalul indicator al prosperității populației, au evoluat diferit în cele două regiuni.

În Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în prezent, cu numai 1300 de lei, la 2516 lei, în timp ce în București, venitul mediu net a ajuns anul trecut la 3946 lei, în creștere cu 1555 lei.

,,În toți acești ani, mai ales după Revoluție, moldovenii au câștigat mai puțin ca cei din Muntenia. Iar acest lucru s-a transpus într-o degradare semnificativă a nivelului de trai, în toate sectoarele, de la sănătate la educație și cultură’’, arată analiza.

Singurul județ care se apropie de situația din Capitală, din prisma salariilor, este Iașiul care, pe fondul evoluției economice positive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3096 de lei în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu Bucureștiul.

La nivel național, în București se câștigă, de altfel, cele mai mari salarii, județele Moldovei aflându-se pe locurile 4 (Iași – 3096 lei), 12 – Bacău (2778 lei), 23- Botoșani (2617 lei), 28 – Neamț (2546 lei), 31 – Vaslui (2516 lei).

,,Situația oarecum prosperă din București-Ilfov este, pe de altă parte, una singulară în fostul principat Țara Românească. Și aici, discrepanțele între locuitorii din Capitală și din celelalte județe din regiune s-au accentuat, sărăcia fiind la ordinea zilei în majoritatea județelor din Bărăgan și Oltenia’’, arată analiza Frames.

Apetitul pentru business, în scădere în Moldova

Lipsa infrastructurii și scăderea puternică a forței de muncă în Moldova s-au tradus, în ultimii ani, și într-un recul semnificativ în privința apetitului pentru business, comparativ situația din Țara Românească.

Astfel, dacă în 2008 în cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est se înființau 15.363 de firme și PFA-uri, în 2019 abia dacă au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerțului erau înregistrate 101.122 societăți active în Moldova, față de 220.625 cât erau în București.

,,Radiografia business-ului din cele două regiuni arată un nivel aproape dublu de firme în Țara Românească față de Moldova și un număr net superior al firmelor închise în Moldova, raportat la numărul de locuitori, semn al lipsei capitalului investițional și a scăderii apetitului pentru business’’, arată analiza Frames.

România cu trei viteze

Situația din Moldova nu este una unică la nivel național. Cu excepția unor poli de creștere economică, concentrați în jurul orașelor mari, precum București, Cluj, Timișoara, Brașov și Sibiu, restul județelor se zbat, de asemenea, în sărăcie.

,,Dincolo de creșterea economică din statistici, România a ajuns, din punct de vedere economic, o țară cu trei viteze. Orașele mari au atras, în ultimii ani, cei mai mulți investitori și forță de muncă, oferind o performanță economică semnificativă. În plan secund, județele care gravitează în jurul acestor poli de creștere economică, au beneficiat, într-o oarecare măsură de o creștere economică pe orizontală, devenind zone de suport-logistic și producție pentru marile aglomerații urbane. În cel de-al treilea val se află județe precum Vaslui, Tulcea, Mehedinți, Harghita, Covasna, Teleorman, Olt, care au înregistrat un exod al forței de muncă, cu consecințe directe în dinamica business-ului local. Fără investitori, fără infrastructură, aceste regiuni s-au adâncit în sărăcie, devenind dependente de banii românilor plecați în Occident’’, afirmă analiștii de la Frames.

Potrivit acestora, actuala situație economico-socială riscă să se agraveze. ,,Precum un bulgăre de zăpadă, problemele precum cele legate de infrastructură, salarizare, lipsa forței de muncă, scăderea natalității se vor acumula și se vor accentua, fenomenul enclavizării economice a României riscând să se adâncească și mai mult’’, arată analiza Frames.

Ieșirea din această buclă economică negativă poate fi realizată, potrivit experților, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regională, printr-o reformă administrativă și prin direcționarea fluxurilor investiționale către zonele defavorizate, cu acordarea de facilități fiscale.

,,Avem prea multe județe, o birocrație mult prea accentuată, avem nevoie de redesenarea hărții României pe zone de dezvoltare economică, cu manageri și proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructură și voință politică. România este, din păcate, de prea mulți ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de muncă, la bunăstarea locuitorilor’’, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Analiza firmei de consultanță a fost realizată pe baza datelor publice de la Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Statistică și Registrul Comerțului pentru perioada 2008 – 2019, cu focus pe județele din Regiunea Nord-Est și București-Ilfov.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

ACTUAL

Parlamentarii liberali plecați cu Ludovic Orban în noul său proiect politic, Forța Dreptei, încep să revină în Grupul parlamentar al PNL

Publicat

in

De

Lovitură pentru Ludovic Orban și Forța Dreptei! Deputatul Luminița Barcari a solicitat conducerii Camerei Deputaților să ia act de revenirea sa, ca membru, în Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL).

În urma redobândirii calităţii de membru al Grupului parlamentar al PNL, Luminița Barcari îşi va relua activitatea în Comisia de învăţământ a Camerei Deputaţilor, conform pregătirii sale profesionale„, a anunţat, marţi, liderul deputaţilor liberali, Gabriel Andronache, într-un comunicat de presă postat pe pagina de Facebook a PNL.

La sfârşitul lunii octombrie, deputatul Luminița Barcari îşi anunţa retragerea din Grupul PNL, precizând că va activa ca parlamentar neafiliat, din solidaritate cu fostul președinte al partidului, Ludovic Orban.

Începând cu data de 1 noiembrie mă voi retrage din Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor şi voi deveni deputat neafiliat, conform demisiei pe care am înregistrat-o astăzi la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Nu demisionez încă din Partidul Naţional Liberal, iar decizia de retragere de la lucrările Grupului deputaţilor PNL nu îmi afectează munca de parlamentar”, afirma Barcari, la acea dată, informează agerpres.ro.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

ACTUAL

În plin conflict cu Rusia, Ucraina umilește în ultimul hal România! Ministrul de Externe ucrainean i-a prezentat lui Antony Blinken o hartă cu teritorii care astăzi aparțin României

Publicat

in

De

În recenta vizită oficială avută la Kiev, lui Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, i-a fost prezentată o hartă etnică a Ucrainei care cuprinde, pe lângă teritoriile românești din afara granițelor, și teritorii care astăzi aparțin României.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, i-a arătat secretarului de stat al SUA Antony Blinken, când acesta a efectuat o vizită la Kiev în data de 20 ianuarie, o hartă a Ucrainei cu frontiere istorico-etnografice, și nu cu cele politice actuale.

Potrivit postului ucrainean de televiziune Kanal 24, pe hartă sunt reprezentate și unele regiuni, care nu aparțin Ucrainei, dar care erau populate în trecut de ucraineni. Pe harta istorico-etnografică a Ucrainei sunt incluse regiunile Kuban, Taganrog și Starobușcina și altele din componența Rusiei, unde potrivit sursei „puterea rusă a avut o politică de asimilare”. Harta include o parte din Polesia și Beresteișcina, care acum sunt teritorii ale Belarusului. De asemenea, Ucraina istorico-etnografică include pământuri poloneze ca Lemkivșcina, Holm și Nadsiannia.

Pe harta demonstrată de Dmytro Kuleba lui Antony Blinken a mai intrat sudul Bucovinei, cu o importantă comunitate ucraineană, din componența României.

Presa rusă acuză Kievul că ar avea pretenții teritoriale

Sputnik.md, organ de presă finanțat de Guvernul Rus, cunoscut pentru promovarea unor narațiuni false, a ridicat întrebarea dacă „Ucraina are pretenții teritoriale față de Rusia?”

Potrivit sursei citate, senatorul rus Aleksei Pușkov constată că Ucraina a înaintat pretenții teritoriale față de Federația Rusă și anume asupra regiunii Kubani.

Senatorul rus a criticat pe pagina sa de Telegram harta Ucrainei care include actuale teritorii ale Federației Ruse care este atârnată în biroul ministerului Afacerilor Externe a Ucrainei. Pușkov consideră că acest gest developează pretențiile teritoriale ale Kievului față de Moscova. „În această fotografie, Kuleba îi prezintă secretatului de stat al SUA, Antony Blinken, anunțând în acest fel pretențiile teritoriale ale Kievului”, a declarat Pușkov.

Herța populată de români și sudul Basarabiei mai mic

În realitate, potrivit explicațiilor presei de la Kiev, Ucraina ar fi arătat oficialului SUA că trecutul etnic nu trebuie să fie un prilej pentru conflicte politice.

Postul ucrainean de televiziune TSN, l-a citat pe Antony Blinken, care a scris pe Twitter despre întâlnirea cu Kuleba. Potrivit jurnaliștilor de la Kiev, spre deosebire de harta politică a Ucrainei actuale, harta istorico-etnografică nu include Ținutul Herța, pentru că este locuit de români.

„Cu mult mai mică, în comparație cu teritoriul actual al Ucrainei este Sudul Basarabiei din Ucraina (sudul regiunii Odesa)”. Presa de la Kiev adaugă că în cadrul unui briefing comun Kuleba și Blinken au chemat liderii Ucrainei să lasă la o parte divergențele și să pună pe primul loc interesele naționale.

De la harta Ucrainei Mari la harta României Mari

De precizată că, din cauza unei hărți a României interbelice, la Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” a fost realizată o percheziție în anul 2018. Centrul a fost acuzat de organizarea unei propagande în timpul „omagierii pe teritoriul Ucrainei a 100 de ani de la formarea României Mari”. După ce dosarul a fost clasat și toate pretențiile față de centru au fost retrase, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți a menționat într-un comunicat de presă că „diversele hărți imaginare cu Ucraina Mare, care cuprind vaste teritorii actuale ale statelor vecine Ucrainei și care sunt tipărite liber în manuale, ziare sau alte publicații, fiind difuzate deschis, sub diferite forme” nu sunt observate de organele vigilente,  „iar dacă le vede nu le ia în seamă”.

Conducerea acestei societăți culturale a solicitat Serviciului de Securitate al Ucrainei să-și aducă public scuzele de rigoare pentru imensul prejudiciu moral adus Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, atât în țară cât și în afara țării, prin difuzarea știrilor false și „etichetarea noastră, pe nedrept, ca separatiști, autonomiști, dușmani ai Ucrainei”, conform celor de la Bucpress.eu.

Vezi și:

Jurnalistul Radu Tudor avertizează asupra conflictului dintre Rusia și Ucraina: ‘Răbdarea noastră va fi pusa la grea încercare. Deja în România prin anumite forțe se promovează ura, tensiunea permanenta, conflictele și ciocnirile de stradă’

Cristian Pîrvulescu, despre mizele crizei din Ucraina: ‘Este vorba despre o reconstrucție a Imperiului Rus. Vladimir Putin se crede trimisul lui Dumnezeu pentru a salva Rusia’

Sorin Ovidiu Vîntu, despre situația tensionată dintre Rusia și Ucraina: ‘România trebuie să fie stat neutru și independent. Nu avem ce căuta în război’

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend